Pretentii contencios administrativ si fiscal. Decizia 2795/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 2795
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE -IE 2009
COMPLETUL DIN:
PREȘEDINTE: Gabriel Viziru JUDECĂTOR
-- - -JUDECĂTOR 2: Sanda Lungu
-- - -JUDECĂTOR 3: Carmen Ilie
GREFIER-
S-a luat în examinare recursul formulat de reclamantul, împotriva sentinței numărul nr.195 din data de 29 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurent reclamant și consilier juridic pentru intimat pârât Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului D.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care;
Constatând cauza în stare de judecată s-a acordat cuvântul părții prezente pentru a pune concluzii;
Recurent reclamant, solicită admiterea recursului, casarea sentinței în sensul admiterii acțiunii cu obligarea pârâtei Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului D la plata integrală a drepturilor ce i se cuvin în temeiul dispozițiilor legale invocate în acțiune de la data de 13.07.2004 până la data de 18.05.2008. Cu privire la procedura prealabilă arată că a fost efectuată, conform concluziilor scrise depuse la dosar.
Consilier juridic pentru intimat pârât Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului D, solicită respingerea recursului și menținerea sentinței recurate ca fiind legală și temeinică, instanța de fond în mod corect a constatat că reclamantul nu a îndeplinit procedura prealabilă. In subsidiar, arată că toate drepturile bănești i-au fost acordate conform legii.
CURTEA:
Asupra recursului de față;
Prin sentința nr.195/29 ianuarie 2009 Tribunalului Dolj - Secția CAF a fost admisă excepția lipsei procedurii prealabile și a fost respinsă cererea formulată de reclamantul, împotriva Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului D În motivare instanța a reținut că obiectul cererii reclamantului privește obligarea pârâtei să-i plătească suma cuvenită conform prevederilor art. 2 lit. c pct.11 din HG 1434/2004.
Potrivit art. 7 alin.1 din 554/2004, înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept sau interes legitim trebuie să solicite autorității publice rezolvarea cererii referitoare la dreptul sau interesul legitim vătămat.
Procedura administrativă prealabilă reprezintă o condiție de exercitare a dreptului la acțiune, motiv pentru care neîndeplinirea acesteia atrage inadmisibilitatea acțiunii, potrivit art. 109 alin.2 pr.civ.
Prin urmare, instanța are obligația să examineze, înainte de a soluționa pe fond cauza dacă s-a efectuat procedura prealabilă. În lipsa plângerii prealabile obligatorii, cererea adresată direct instanței de judecată privind recunoașterea unui drept sau a unui interes legitim, este inadmisibilă, întrucât lipsește unul din elementele obligatorii ale exercițiului dreptului la acțiune.
În acest context legal, instanța a reținut că reclamantul nu a parcurs procedura prealabilă obligatorie, motiv pentru care din considerentele expuse instanța a admits excepția lipsei procedurii prealabile și pe cale de consecință a fost respinsă acțiunea.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs la 12.02.2009 reclamantul, arătând că soluționarea cauzei fără a fi pusă în discuție excepția inadmisibilității pentru ca reclamantul să își poată face apărări este nelegală.
Astfel, s-a arătat că instanța nu a observat plângerea prealabilă adresată pârâtei prin care s-a solicitat plata celor 400 de lei retroactiv, începând cu data de 05.02.2004, aceasta plătind numai suma de 1008 lei, rezultând de aici că a fost formulată plângerea prealabilă.
În drept au fost invocate dispozițiile art.304 pct.9 Cod pr.civilă.
La 07.05.2009 au fost depuse la dosar precizări de către recurent, expunând starea de fapt și etapele parcurse în fața instanțelor judecătorești.
La dosar au fost atașate în copie, plic de expediție între părți, concluzii scrise ale pârâtei, adresa nr.11958/23.03.3009 a PC D, cererea reclamantului din 03.02.2005, angajament din 03.02.2005, concluzii scrise ale recurentului, încheierea nr.287/26.10.2005 a Tribunalului Dolj, sentința civilă nr.12719/02.12.2005 a Judecătoriei Craiova, extras carnet de muncă.
Analizând cauza, prin prisma criticilor formulate, Curtea apreciază recursul nefondat pentru următoarele considerente:
Reclamantul recurent a formulat acțiune în contradictoriu cu pârâta DGASPC D, pentru plata drepturilor bănești cuvenite în baza HG 1434/2004, arătând că a mai formulat o acțiune la 29.03.2005, ce a format obiectul dosarului nr.728/CA/2005 al Secției Comerciale și de Contencios Administrativ.
Instanța de fond, respingând acțiunea, a reținut că reclamantul nu a îndeplinit în cauză procedura prealabilă prevăzută de art.7 alin.1 din Legea 554/2004.
Prin recursul formulat, prima critică vizează soluționarea cauzei în lipsa reclamantului, care nu și-a putut formula apărări în ce privește excepția neîndeplinirii plângerii prealabile.
Curtea constată însă că excepția a fost soluționată la 29.01.2009, cu citarea legală a reclamantului pentru acest termen (fila 8 dosar fond), astfel încât neprezentarea la termenul când s-a discutat excepția nu atrage casarea hotărârii, reclamantul fiind încunoștiințat de termen și optând să nu se prezinte în fața instanței pentru susținerea acțiunii sale.
O altă critică a recurentului se referă la faptul că instanța de fond, din eroare, nu a observat faptul că a îndeplinit procedura prealabilă, fapt dovedit prin plata voluntară de către pârâtă, a sumei de 1008 lei la data de 01.03.2006.
În acest sens au fost depuse la dosar cererea recurentului nr.324 din 03.02.2005 (fila 17) și angajamentul din 03.02.2005.
Din cuprinsul tuturor actelor depuse la dosar, în ambele cicluri procesuale, Curtea constată că niciunul nu reprezintă înscris care să echivaleze cu plângerea prealabilă în sensul art.7 din Legea 554/2004, în sensul că niciunul nu cuprinde cererea reclamantului, adresată pârâtei, în vederea plății ajutorului prevăzut de art.2 lit.c pct.11 din HG 1434/2004, începând cu anul 2004, până la zi.
În aceste condiții, Curtea constată că recurentul nu a făcut dovada îndeplinirii procedurii prealabile obligatorii nici în recurs, astfel încât în mod corect instanța de fond a constatat aplicabilitatea dispozițiilor art. 109 alin. 2. pr. Civ. privind inadmisibilitatea acțiunii.
În consecință, hotărârea instanței de fond fiind legală și temeinică, în baza art.312 Cod pr.civilă, recursul formulat de reclamantul urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de reclamantul, împotriva sentinței numărul nr.195 din data de 29 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 03 Iunie 2009.
Președinte, | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
Red.jud.
LF/ 2 ex/24.06.2009
Jud.fond:
Președinte:Gabriel ViziruJudecători:Gabriel Viziru, Sanda Lungu, Carmen Ilie
