Pretentii contencios administrativ si fiscal. Decizia 304/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 304/CA
Ședința publică de la 02 Iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Iustinian Obreja Manolache
JUDECĂTOR 2: Leocadia Roșculeț
JUDECĂTOR 3: Violeta
Grefier -
Pe rol judecarea cauzei de contencios administrativ și fiscal privind pe
recurenta - I -, cu sediul în I, Calea, nr.25, județul I, în contradictoriu cu intimatul GRUP ȘCOLAR I, având ca obiect - pretenții, recurs împotriva sentinței numărul 200/ca/15.02.2008 a Tribunalului Iași.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, se prezintă, la prima și la a doua strigare, consilier juridic, pentru intimatul GRUP ȘCOLAR I, lipsă fiind reprezentantul recurentei - I -.
Procedura legal îndeplinită.
Se dă citire referatului cauzei, de către grefier, referat din care rezultă că recurenta a depus la dosar răspuns la întâmpinare.
Consilier juridic susține că nu solicită acordarea unui termen pentru a lua cunoștință de conținutul răspunsului la întâmpinare.
Cauza este lăsată la a doua strigare.
La reluare, nemaifiind formulate cereri și constatându-se cauza în stare de judecată, se acordă cuvântul pentru dezbateri.
Consilier juridic, pentru intimatul Grup Școlar I, solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii Tribunalului Iași, care a soluționat în mod corect cauza, reținând aplicabilitatea în cauză a art.1082 Cod civil, lipsa culpei pârâtului, instituție fără fonduri proprii, finanțată de la bugetul local, pentru executarea cu întârziere a obligației.
Referitor la decizia fostei J, anexată răspunsului la întâmpinare, consideră că speța nu este similară cu aceasta, că motivul neexecutării este altul.
Instanța declară închise dezbaterile și rămâne în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA DE APEL,
Asupra recursului civil de față;
Prin sentința civilă nr. 200ca/1.02.2008 Tribunalul Iașia respins acțiunea formulată de reclamanta I în contradictoriu cu pârâta Grup Școlar I, având ca obiect plata sumei de 2869,92 lei reprezentând penalități calculate pentru achitarea cu întârziere a contravalorii facturilor aferente lunilor ianuarie - aprilie 2006, pentru energie termică, livrată conform contractului nr. 1052/18 decembrie 2003.
Potrivit art. 1 din HG nr. 538/2001, reactualizată, începând cu anul 2001, cheltuielile privind finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale în a căror rază acestea își desfășoară activitatea.
Aceeași dispoziție este reluată și prin art. 16 din nr.HG 2192/30.11.2004, cu aplicabilitate din 2005.
De asemenea, pârâta a depus la dosar evidența dispozițiilor bugetare pentru anul 2004, pentru cheltuielile materiale, provenite de la bugetul local și dovada repartizării acestor fonduri.
Ca urmare, Tribunalul reține că pârâta a făcut dovada că nu dispune de fonduri proprii, actele decât cele virate de la bugetele locale.
Potrivit art. 1082 Cod civil, debitorul este osândit, de se cuvine, la plata de daune-interes sau pentru neexecutarea obligației, sau pentru întârzierea executării cu toate că nu este rea credință din parte-i, afară numai dacă nu va justifica că neexecutarea provine dintr-o cauză străină, care nu-i poate fi imputată.
Față de aceste dispoziții legale, Tribunalul reține că pârâta a făcut dovada că neexecutarea la termen a obligației de plată a contravalorii facturilor aferente lunilor ianuarie - aprilie 2006 către reclamanta a avut la baza o cauză străină de voința sa, respectiv lipsa fondurilor proprii pentru plata acestor cheltuieli.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs I susținând că, în momentul încheierii contractului de furnizare a energiei termice, pârâta cunoștea posibilitățile pe care le avea în consecințele neachitării la termen a facturilor.
Prevederile art. 1082 cod civil invocate de către pârâtă în apărare și reținute de către instanță nu au aplicabilitate în cauză, întârzierile la plată pentru neprimirea fondurilor bugetare neconstituind o împrejurare imprevizibilă și de neînlăturat.
Depunând întâmpinare, intimatul a răspuns criticilor formulate și a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Analizând acele și lucrările cauzei prin prisma criticilor formulate și în limita dispozițiilor legale aplicabile, Curtea apreciază că recurusl nu este fondat.
Între recurent, în calitate de furnizor și intimat, în calitate de beneficiar, a fost încheiat contractul de furnizare a energiei termice nr. 10562/18 decembrie 2003. Conform art. 16 din contract consumatorul are obligația de a achita integral și la termen facturile emise de furnizor, iar conform art. 18 neplata facturii în următoarele 5 zile lucrătoare, considerat ca termen de grație, atrage după sine calcularea de penalități pentru fiecare zi de întârziere, începând cu prima zi după expirarea termenului de plată stabilit conform art. 12 din Decizia 70/1999 și până la data achitării ei, inclusiv.
Se observă, astfel că, prin contractul încheiat, ce reprezintă legea părților, s-au determinat toate condițiile și sancțiunile pentru neplată, ambii contractanți achiesând întrutotul la semnarea actului. Aceștia au fost de acord, conform art. 28, că toate problemele ce nu sunt prevăzute în contract se supun legislației specifice în vigoare: ale Codului civil, ale Codului comercial, ale Regulamentului pentru furnizarea și utilizarea energiei termice aprobat prin HG425/1994 cu modificările din nr.HG 168/2000 iar forța majoră apără de răspundere după caz, partea care o invocă, în condițiile legii.
Ca atare, deși pârâtul - intimat este unitate bugetară și se află în raport de subordonare financiară față de autoritatea administrativă locală, nu este exonerat de obligațiile contractuale pe care și le-a asumat în deplină cunoștință de cauză.
La momentul încheierii contractului de furnizare a energiei termice, intimatul cunoștea posibilitatea neprimirii la timp a fondurilor bugetare și, în prevenirea acestei situații, nu a solicitat înserarea de clauze specifice în contract.
Mai mult, din documentele depuse la dosar rezultă că solicitările de fonduri bugetare pentru facturile restante au fost tardiv formulate, atâta timp cât potrivit nr.HG 2192/2004 unitatea de învățământ are obligația de a face lunar deschiderile de credite bugetare.
În consecință, întârzierile la plată motivare de neprimirea la timp a creditelor bugetare nu pot intra în sfera de reglementare a art. 1082 Cod civil, neprimirea la timp a sumelor nu constituie forță majoră de natură să exonereze intimatul de plata penalităților.
Apreciind astfel că sunt incidente dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, Curtea va admite recursul conform art. 312 Cod procedură civilă, va modifica în tot sentința atacată și va admite acțiunea.
Conform art. 274 Cod procedură civilă instanța va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată către recurentă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanta TIî mpotriva sentinței civile nr. 200/ca/15.02.2008, pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr-, sentință pe care o modifică în tot.
Admite acțiunea formulată de reclamanta I în contradictoriu cu pârâtul Grup Școlar
Obligă pe pârâtul Grup Școlar I să plătească reclamantei I suma de 2869,92 lei, reprezentând penalități.
Obligă pe pârâtul Grup Școlar I să plătească reclamantei 360,83 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 2.06. 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
Red. - 01.07.2008
Tehnored.
2 ex.
03.07.2008
Tribunalul Iași
jud.
jud.
Președinte:Iustinian Obreja ManolacheJudecători:Iustinian Obreja Manolache, Leocadia Roșculeț, Violeta
