Pretentii contencios administrativ si fiscal. Decizia 330/2008. Curtea de Apel Iasi

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA Nr. 330/CA

Ședința publică de la 23 Iunie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Dan Mircea Tăbâltoc

JUDECĂTOR 2: Aurelia Gheorghe

JUDECĂTOR 3: Violeta

Grefier:

S-a luat spre examinare recursul introdus de Primăria Municipiului I împotriva sentinței civile nr. 264/CA din 22 februarie 2008 Tribunalului Iași, pronunțată în dosarul nr-, având ca obiect pretenții.

La apelul nominal făcut în ședință publică, lipsesc părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care, instanța constatând pricina în stare de judecată, a rămas în pronunțare.

După deliberare,

CURTEA DE APEL,

Asupra recursurilor de față:

Prin sentința civilă nr.264/CA din 22 februarie 2008, Tribunalul Iași, respingând excepția de nelegalitate a JI nr.28 din 28 martie 2000, invocată de pârâtul Municipiul I, a admis acțiunea formulată de reclamanta Regia Autonomă Județeană - Canal I, în contradictoriu cu pârâta Primăria I, reprezentată prin primar, pe care a obligat-o să plătească reclamantei suma de 27.130,38 lei reprezentând penalități aferente facturilor emise în luna mai 2003 și suma de 3.674 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că excepția de nelegalitate a Hotărârii nr.28/2000, adoptată de Consiliul Județean I, este nefondată, atâta timp cât prin aceasta s-a stabilit o taxă menită a asigura acoperirea costurilor executării serviciului public încredințat operatorului economic reclamant, constând în canalizarea apelor meteorice, în baza regulamentului, pentru furnizarea serviciilor publice de alimentare cu și canalizare, aprobat.

S-a mai reținut că, la data de 1.01.1995, C I și Primăria I au încheiat contractul de prestări servicii nr.2500, pentru o perioadă nedeterminată, în baza căruia reclamanta, în calitate de prestator al serviciului public, s-a obligat să furnizeze servicii de alimentare cu potabilă, industrială și de canalizare a apelor uzate și meteorice, iar pârâta să plătească contravaloarea serviciilor; ulterior părțile încheind contractul nr.18574 din 15 martie 2002, având același obiect, pe o perioadă nedeterminată, instanța înlăturând susținerea pârâților, potrivit căreia durata contractului ar fi fost doar de un an, pe motiv că modificarea olografă din cuprinsul contractului nu este datată și semnată de către toate părțile semnatare, pentru a le fi opozabile și pentru a se ține seamă de ea, considerându-se că Primăria, ca structură funcțională cu activitate permanentă, acționează în numele autorității care a semnat contractul, respectiv a Primarului Municipiului I și angajează răspunderea beneficiarului serviciilor prestate, respectiv a Municipiului

Prima instanță reține de asemenea că, pentru încasarea prețului serviciilor prestate în luna mai 2003, reclamanta a emis factura nr.- din 31.05.2003, în valoarea totală de 79.694,34 lei, care trebuia să fie achitată în termenul scadent convenit și că s-au făcut doar plăți parțiale, rămânând neachitată suma de 76.788,73 lei, factura conținând date privind modul de calcul a contravalorii apei meteorice și toate detaliile privind suma datorată pentru suprafețele de pe care s-a colectat apa meteorică.

Constatând că nu se contestă întârzierea la plată a diferenței rămase neachitată din factura nr.-/31.05.2003, ci doar realitatea debitului, pe motiv că anexele la contract nu au fost acceptate, iar calculul ar fi arbitrar, prima instanță a reținut că la dosar au fost depuse anexele ce fac parte integrantă din contract, însușite de pârâtă prin semnătură, și că valoarea consumurilor a fost stabilită de reclamantă pe baza suprafețelor comunicate de pârâtă, prin actul adițional din martie 1998 părțile stabilind că întârzierea în achitarea sumelor datorate atrage majorări de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere, din fișa de calcul a penalităților( fila 22-26)rezultând suma de 27.130,38 lei, aferentă facturii în litigiu.

Reținând că pârâtul, în calitate de beneficiar al serviciului public de colectare a apelor meteorice, nu și-a îndeplinit obligația de plată a contravalorii prestațiilor efectuate în baza contractului, în temeiul art.1361 Cod civil, instanța a obligat pârâtul, în temeiul art.1073 cod civil și la plata de penalități, în sumă de 27.130,38 lei, făcând totodată și aplicațiunea dispozițiilor art.274 Cod procedură civilă.

Împotriva acestei sentințe au introdus recurs pârâta Primăria Municipiul I, reprezentat de primar.

Pârâta Primăria Municipiul I critică hotărârea primei instanțe pe motiv că în mod nejustificat a fost respinsă excepția de nelegalitate a Hotărârii nr.28/2000, adoptată de Consiliul Județean I, care consideră că nu avea competența necesară de a stabili taxe pentru serviciile publice create la nivelul municipiului și nici baza legală pentru a stabili taxe pentru colectarea apei meteorice, precum și excepția lipsei calității procesuale pasive a Municipiului I, în condițiile în care la data emiterii facturii nu exista un contract valabil, iar pentru mare parte din suprafețele luate în calcul nu există un sistem de canalizare funcțional.

Examinând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor legale aplicabile, Curtea constată că recursul pârâtului este nefondat, sens în care reține următoarele:

În cea ce privește recursul promovat de pârâta Primăria Municipiul I, Curtea apreciază că distincția între Primăria I și Municipiul I, pe care recurentul încearcă să o impună, este,în cazul de față, artificială,întrucât, chiar dacă primăria, figurează ca parte în contract,ea nu funcționează în afara și independent de structura administrativă care este Municipiul I, persoană juridică de drept public, astfel cum este acesta definit de art.21 din Legea nr.215/2001, exercitându-și drepturile și obligațiile prin intermediul structurii funcționale cu activitate permanentă, astfel cum este denumită primăria la art.77 din același act normativ, în condițiile în care contractul este semnat de primar, autoritate care, conform art.62 din Legea administrației publice locale, republicată, reprezintă unitatea administrativ-teritorială în relațiile cu persoanele fizice și juridice române ori străine,în mod justificat reținându-se că pârâtul are calitate procesuală pasivă.

Referitor la modul în care a fost soluționată excepția de nelegalitate, Curtea apreciază ca nefondate criticile pârâtului-recurent,atâta timp cât prin regulamentul pentru furnizarea serviciilor publice de alimentare cu și canalizare, aprobat prin Hotărârea nr.28 din 28 martie 2000, nu au fost instituite taxe de natura celor prevăzute de Legea nr.27/1994,în vigoare la acea dată, ci, indiferent de terminologia folosită, a fost stabilită metodologia de formare a prețului aferent prestației de colectare și evacuare a apelor meteorice, plecându-se de la faptul că în Municipiul I funcționează un sistem centralizat de colectare a apelor uzate și meteorice, a cărui întreținere trebuie suportată de beneficiarii prestației.

Faptul că, prin regulamentul menționat, s-a prevăzut, la art.6.2.3, că:"Cantitatea de meteorică contractată reprezintă o,3 mc/mp/an, aplicată la suprafața construită și neconstruită a imobilelor alimentate din același branșament", nu justifică refuzul de plată a prețului serviciului comunitar, atâta timp cât valoarea prestației s-a calculat la suprafața declarată de beneficiar, pe proprie răspundere, și cât acoperirea cheltuielilor legate de întreținerea sistemului de canalizare nu poate fi raportată, în mod strict și cronologic, la nivelul precipitațiilor sau la suprafețele asfaltate, ci la o medie multianuală și la întreaga suprafață declarată, sistemul centralizat de canalizare nefiind construit și nefuncționând în funcție de particularitățile unei zone sau alta din Municipiul I, ci ca un sistem unitar, de care beneficiază, direct sau indirect, întreaga unitate administrativ - teritorială.

În ceea ce privește valabilitatea contractului nr.2500/1995, reactualizat în anul 2002, în mod justificat a reținut prima instanță că modificările olografe din cuprinsul acesteia nu sunt opozabile furnizorului serviciului public, nefiind contrasemnate de reprezentanții săi legali, și că atâta timp cât contractul, ce a fost semnat și ștampilat cu sigiliul Primarului Municipiului I, produce efecte juridice depline.

În ipoteza în care reprezentantul legal al unității administrativ - teritoriale și-ar fi delegat competențele în favoarea unei alte persoane, din cadrul Primăriei I, actele și faptele acestuia angajează pe deplin răspunderea persoanei juridice de drept public, furnizorului-reclamant neputându-i-se opune lipsa de diligență a prepusului sau iregularitățile situațiilor ce au fost comunicate pe răspunderea beneficiarului, nimic neîmpiedecând părțile contractante să modifice oricând contractul, pentru a-l pune de acord în ceea ce privește suprafața de teren reală de pe care se colectează ape meteorice și cu noul cadru normativ ce vizează exploatarea serviciilor comunitare de utilități publice.

Ca atare, constatând că hotărârea primei instanțe este temeinică și legală, Curtea, în temeiul art.312 Cod procedură civilă, va respinge ca nefondat recursul promovat de pârât.

Ca urmare a respingerii recursului, cheltuielile de judecată efectuate de recurentă vor rămâne în sarcina acesteia.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul introdus de pârâta Primăria Municipiului I împotriva sentinței civile nr.264/CA din 22 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care o menține.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 23.06.2008.

PREȘEDINTE, JUDECATOR, JUDECATOR,

GREFIER,

Red.

Tehnored.

2 ex./27.06.2008

Jud.fond: Tribunalul Iași -

.-

Președinte:Dan Mircea Tăbâltoc
Judecători:Dan Mircea Tăbâltoc, Aurelia Gheorghe, Violeta

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Pretentii contencios administrativ si fiscal. Decizia 330/2008. Curtea de Apel Iasi