Pretentii contencios administrativ si fiscal. Decizia 3749/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIA NR. 3749
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE - 2009
COMPLETUL DIN:
PREȘEDINTE: Doina Ungureanu
JUDECĂTOR 2: Teodora Bănescu
JUDECĂTOR 3: Magdalena Fănuță
GREFIER - - -
XXX
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta PRIMĂRIA COMUNEI împotriva sentinței nr.268 din data de 09 februarie 2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Mehedinți.
La apelul nominal s-a prezentat avocat, pentru recurenta pârâtă PRIMĂRIA COMUNEI, lipsind intimata reclamantă - 4 SRL PRIN LICHIDATOR JUDICIAR CABINET INDIVIDUAL DE INSOLVENȚĂ.
Procedura legal îndeplinită.
S-a prezentat referatul cauzei de către grefier care învederează că intimata reclamantă - 4 SRL PRIN LICHIDATOR JUDICIAR CABINET INDIVIDUAL DE INSOLVENȚĂ a depus întâmpinare și cerere de strigare a dosarului la finalul ședinței de judecată.
Curtea a constatat cauza în stare de judecată și a acordat cuvântul.
Avocat, pentru recurenta pârâtă PRIMĂRIA COMUNEI, solicită admiterea recursului, casarea sentinței în sensul respingerii cererii, cu cheltuieli de judecată. Arată că instanța de fond nu s-a conformat indicațiilor instanței de recurs. Arată că la fila 26 dosarului de fond există răspunsul Primăriei Greci care confirmă inexistența facturii. De altfel, factura este emisă în luna august 2004, lună în care societatea intră în faliment.
După strigarea dosarului, se prezintă avocat, pentru intimata reclamantă - 4 SRL PRIN LICHIDATOR JUDICIAR CABINET INDIVIDUAL DE INSOLVENȚĂ, care solicită respingerea recursului ca nefondat. Arată că între părți a fost încheiat un contract în care s-au stabilit penalități de întârziere. Facturile au fost achitate de către pârâtă cu întârziere. Debitul principal era datorat așa cum a fost stabilit prin sentința Judecătoriei Strehaia, astfel încât se datorează și penalități. Nu se poate reține culpa în ceea ce privește neîndeplinirea unui proces verbal. Arată că dacă nu ar fi fost executate obligațiile contractuale, recurenta pârâtă avea posibilitatea să refuze plata facturilor. Arată că anul intrării în faliment a societății este 2006, nu 2004. Depune concluzii scrise. Nu solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA:
Asupra recursului de față;
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Mehedinți sub nr- reclamanta - 4 SRL, prin lichidatorul judiciar Cabinet Individual de Insolvență, a solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să dispună obligarea pârâtei Primăria Comunei Greci, județul M, la plata penalităților de întârziere în sumă de 218.706 lei ( RON) potrivit contractului de antrepriza încheiat la 12.04.2004.
In motivarea cererii a arătat că la data de 12.04.2004, s-a încheiat contractul de antrepriză intre reclamanta si Primăria comunei Greci având ca obiect executarea de lucrări de construcție la sediul Consiliului Local Greci și potrivit contractului se percep penalități de 0,4 % pentru fiecare zi de întârziere peste limita de 5 zile prevăzută pentru decontarea facturilor, reclamanta emițând 2 facturi fiscale, iar plata acestora s-a făcut cu întârziere de 1021 zile, prima factură iar cea de a doua de 919 zile încât se solicită obligarea pârâtei la plata acestor penalități
In dovedirea acțiunii a depus la dosar notificarea făcută către pârâta, procesul verbal încheiat de către lichidator, contractul de antrepriza și calculul penalităților, precum și sentința nr.790 din 2006 pronunțată de Judecătoria Strehaia.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a arătat că din aprilie 2004 - 4 SRL nu a continuat lucrările la sediul Consiliului Local Greci și nu a notificat investitorul pentru recepția și predarea sediului, iar la 9 decembrie 2005 proiectantul și-a exprimat punctul de vedere cu privire la stadiul lucrărilor, finisajelor și a unor lucrări ce nu au fost executate, motiv pentru care s-a refuzat plata celor două facturi. Precizează că la 15 februarie 2007 a achitat suma de 57904 lei conform sentinței civile nr.790/2006, întrucât până la acea dată nu fusese aprobat bugetul local pe anul 2007.
Prin sentința nr.4665 din 17 octombrie 2007 Tribunalul Mehedinția admis acțiunea reclamantei și a obligat pârâta la plata sumei de 218.706 lei reprezentând penalități de întârziere.
Prin decizia nr. 1346 din 11 iunie 2008 Curtea de APEL CRAIOVAa admis recursul declarat de Primăria Comunei Greci, a casat sentința și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, cu îndrumarea de a pune în discuție susținerile pârâtei din întâmpinare, prin care aceasta a invocat excepția neîndeplinirii contractului, iar cu ocazia rejudecării instanța să verifice și excepția prescrierii dreptului la acțiune, precum și calitatea procesuală a părților.
Cu ocazia rejudecării, pârâta a precizat că factura fiscală nr.- din 14 aprilie 2004 a fost acceptată la plată și plătită efectiv, conform situației de lucrări, iar factura nr.- nu există în evidențele sale, nefiindu-i înaintată. De asemenea, precizează că nu există procese verbale de recepție pentru că nu s-a procedat la recepția lucrărilor, - 4 SRL nu a finalizat lucrarea intrând în procedura falimentului în anul 2004.
Prin sentința nr.268 din data de 09 februarie 2009, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Mehedinția respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Primăriei Comunei Greci. A admis în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta - 4 SRL prin lichidator judiciar Cabinet Individual de Insolvență în contradictoriu cu pârâta Primăria Comunei Greci. A fost obligată pârâta să plătească reclamantei suma de 215.723 lei cu titlu de penalități de întârziere.
S-a reținut că prin sentința civilă nr.790 din 23 iunie 2006, irevocabilă, pronunțată de Judecătoria Strehaia în dos.nr.3066/2005, s-a admis cererea formulată de creditorul DGFP M - Administrația Finanțelor Publice DTS, în contradictoriu cu debitoarea - 4 SRL și terțul poprit Primăria Comunei Greci prin care s-a menținut poprirea înființată de DGFP M - Administrația Finanțelor Publice DTS în dosarul de executare nr.393/2005 privind recuperarea datoriilor debitorului - 4 SRL către bugetul general consolidat și pentru care au fost emise titluri executorii privind suma de 57.904 lei RON.
Această sumă reprezintă c/val. facturilor nr.-/14 aprilie 2004, respectiv 14340 lei, și nr.- / 3 august 2004, respectiv 43564 lei.
S-a avut în vedere că poprirea se referă la debitele de bază ce reprezentau venituri viitoare ale - 4 SRL, și nu la penalitățile calculate de reclamantă, astfel că în speță Primăria Comunei Greci are calitate procesuală pasivă.
S-a constatat că cele două facturi au fost achitate de primărie la data de 15 februarie 2007.
A mai reținut prima instanță că susținerea pârâtei în sensul că factura nr.- din 3 august 2004 nu i-a fost transmisă de reclamantă este infirmată de considerentele sentinței civile nr.790/23 iunie 2006 pronunțată de Judecătoria Strehaia, în care s-a reținut că la dosarul cauzei s-au depus confirmările de primire pentru un număr de 5 facturi, printre care și factura în discuție ( fila 29, dosar 5825/2007).
Faptul că părțile contractante nu au încheiat procese verbale de recepție, fie și parțiale, pe stadii de lucrări, este imputabil pârâtei întrucât, potrivit art.16.4 din contractul de antrepriză încheiat între părți, primăria, în calitate de investitor, avea obligația de a convoca comisia de recepție pentru efectuarea recepției cantitative și calitative a lucrărilor executate( fila 12, dosar 5825/2007).
De asemenea s-a apreciat că în situația în care reclamanta nu ar fi finalizat lucrările, primăria putea și trebuia să se prevaleze de clauza contractuală stipulată la art.6.7 și să-i pretindă penalități și despăgubiri, - 4 SRL intrând în faliment nu în anul 2004, ci în anul 2006.
Deosebit de aceasta, pârâta avea posibilitatea să refuze, integral sau parțial, plata facturilor, refuz motivat de neexecutarea lucrărilor.
Neprocedând în aceste modalități și acceptând la plată cele două facturi pe care le-a achitat la 15 februarie 2007, pârâta datorează reclamantei penalități de întârziere calculate conform art.2.1 - Condiții speciale de contractare stipulate în contractul de antrepriză( filele 6 și 13), conform art.969 - 970 civ. convențiile legal făcute având putere de lege între părțile contractante.
Având însă în vedere că factura nr.- a fost emisă la 14 aprilie 2004 iar cererea de chemare în judecată a fost formulată la 4 iunie 2007, instanța a constatat că dreptul la acțiune pentru plata penalităților aferente perioadei 14 aprilie - 4 iunie 2004 s-a prescris și în consecință cuantumul penalităților aferente celor 969 zile întârziere este de 55582 lei.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta PRIMĂRIA COMUNEI, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
A susținut că instanța a interpretat și aplicat greșit dispozițiile legii referitoare la executarea contractului de antrepriză, la drepturile și obligațiile aferente fiecăreia din părți.
Astfel reclamanta nu a respectat dispozițiile art.3.6 referitoare la obligația de a garanta că la data recepției lucrarea executată are calitățile stipulate în contract, dispozițiile art.11.6 care prevăd că nu va fi considerat terminat contractul până când procesul verbal de recepție finală va fi semnat de comisia de recepție care confirmă că lucrările au fost executate conform contractului, precum și dispozițiile art.2.1, care reglementează obligația antreprenorului de a executa toate lucrările prevăzute în contract.
A precizat în acest sens că după încheierea contractului și introducerea la plată a unor facturi, reclamanta a intrat în procedura falimentului și nu a executat lucrările din contract, iar reținerea instanței de fond că lipsa proceselor verbale de recepție este imputabilă pârâtei, nu are suport legal, în condițiile în care încheierea unor astfel de procese verbale se poate face doar în situația în care lucrarea ar fi fost finalizată și dacă reclamanta nu ar fi intrat în procedura falimentului.
A arătat recurenta că lucrarea a fost terminată de o altă societate, care nu a mai putut îndrepta lucrarea efectuată parțial de intimata reclamantă, clădirea fiind strâmbă, ferestrele montate necorespunzător, etc. și că potrivit regulilor din contract, finalizarea lucrării de antrepriză trebuia comunicată de executant investitorului, după aceea putându-se discuta o eventuală recepție a lucrării.
S-a invocat de asemenea existența unor motive contradictorii sau străine de natura pricinii cuprinse în sentință, deoarece nici una din apărările sale nu a fost interpretată de tribunal, care s-a limitat a face doar considerații care nu au legătură cu susținerile pe care le-a formulat.
Recursul este nefondat pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.
Din actele depuse la dosar, rezultă că între părți a intervenit un contract de antrepriză la data de 12.04.2004, având ca obiect executarea unor lucrări de construcții cu destinație de sediu al Consiliului local Greci, în valoare de 1.797.421.959 ROL, durata de execuție fiind de 17 luni calendaristice.
Contractul prevede, conf.art.11.2, posibilitatea efectuării unor plăți parțiale, care trebuiau să fie făcute antreprenorului la valoarea lucrărilor executate și în cel mai scurt timp cu putință, iar lucrările executate trebuiau dovedite printr-o situație lucrări provizorii întocmită astfel încât să asigure o rapidă verificare a ei.
În speță, se reține că recurenta pârâtă a făcut plăți parțiale către intimata reclamantă, în sensul că a acceptat la plată facturile nr.- din 14.04.2004 pentru suma de 14.340 RON și nr.- din 03.08.2004 în valoare de 43.564 RON, în sensul că le-a achitat la data de 15.02.2007.
Apărarea recurentei referitoare la nerespectarea de către intimată a unor clauze contractuale, în sensul că nu a garantat că lucrările parțiale executate au calitățile tehnice stipulate, că acest contract nu se consideră terminat până la încheierea procesului verbal de recepție finală și că aceasta nu a executat toate lucrările, nu pot fi reținute deoarece se prezumă că plățile parțiale s-au făcut în urma verificării situațiilor de lucrări întocmite și că acestea corespund cu stadiul lucrărilor executate.
Recurenta omite să recunoască că nu a întocmit un proces verbal de recepție a lucrărilor executate, iar susținerile că recepția trebuia făcută la finalizarea lucrărilor,că acestea au fost executate parțial și necorespunzător și că au fost terminate cu o altă societate sunt lipsite de relevanță, atâta timp cât nu a depus dovezi în acest sens.
Mai mult, deși potrivit prevederilor, recurenta putea să ceară rezilierea contractului pentru însăși motivele invocate în apărare,nu a făcut acest demers juridic.
Susținerea că sentința atacată cuprinde motive contradictorii sau străine de natura pricinii este nefondată, deoarece tribunalul a interpretat corect toate apărările invocate de recurentă prin întâmpinare pe de o parte, iar pe de altă parte nu se arată în concret care sunt considerațiile care nu ar avea legătură cu apărările formulate.
În consecință, cum pentru achitarea cu întârziere a facturilor părțile au prevăzut plata de penalități, în mod temeinic și legal prima instanță, constatând această situație,a admis în parte acțiunea reclamantei și a obligat pârâta la plata acestora.
Față de cele expuse, în temeiul art.312 Cod procedură civilă, se va respinge recursul formulat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E CI DE:
Respinge recursul declarat de pârâta PRIMĂRIA COMUNEI împotriva sentinței nr.268 din data de 09 februarie 2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Mehedinți, intimată fiind - 4 SRL prin lichidator judiciar Cabinet individual de insolvență.
Irevocabilă
Pronunțată în ședința publică de la 01 Octombrie 2009
Președinte, | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
07 Octombrie 2009
Președinte:Doina UngureanuJudecători:Doina Ungureanu, Teodora Bănescu, Magdalena Fănuță
