Pretentii contencios administrativ si fiscal. Decizia 381/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 381/CA
Ședința publică din 15 septembrie 2008
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: Revi Moga
JUDECĂTOR 2: Nicolae Stanciu
JUDECĂTOR 3: Ecaterina Grigore
Grefier ---
Pe rol, judecarea recursului promovat în contencios administrativ și fiscal de recurenta-reclamantă- -- cu sediul în T,-, jud.T, în contradictoriu cu intimata-pârâtă ASOCIAȚIA DE LOCATARI Nr.23 - cu sediul în T, str.-,.13,.A,.1, jud.T, împotriva sentinței civile nr.831/10.04.2008, pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr-, având ca obiect pretentii.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă consilier juridic -, pentru recurenta-reclamantă, în baza delegației de la dosar, lipsind intimata-pârâtă.
Procedura este legal îndeplinită, potrivit art.87 și urm.Cod procedură civilă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care evidențiază părțile,obiectul litigiului, mențiunile referitoare la îndeplinirea procedurii de citare; învederează că recursul este motivat, timbrat.
Instanța, constatând că nu sunt motive de amânare a cauzei, apreciază dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul părții prezente.
Consilier juridic -, pentru recurenta-reclamantă, pune concluzii de admitere a recursului, pentru motivele precizate și dezvoltate în cererea de recurs.
In baza art.150 Cod procedură civilă, instanța rămâne în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Tulcea sub nr-, reclamanta - "" -, cu sediul în municipiul Tac hemat în judecată pe pârâta ASOCIAȚIA DE proprietari NR.23, T, pentru a fi obligată la plata sumelor de 59.112,06 lei RON, reprezentând contravaloarea facturilor din perioada 30.07.2007 - 04.03.2008 și la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că în baza disp. art.51 al.3 din Legea nr.51/2006, privind serviciile comunitare de utilități publice, competența de soluționare a litigiilor de natura celui de față a fost dată instanței de contencios administrativ.
Pentru perioada 30.07.2007 - 04.03.2008, a curs un debit cu majorări de întârziere de 59.112,06 lei RON, pe care de asemenea debitoarea nu l-a achitat până în prezent, din care debit în valoare de 53.255,29 lei și majorări de întârziere de 5856,70 lei.
În drept, reclamanta a invocat disp. art.51 al.3, din Legea nr.51/2006, raportat la Legea nr.554/2003.
La termenul din 10 aprilie 2008, instanța din oficiu a invocat excepția de necompetență materială a tribunalului în soluționarea cererii.
Prin sentința civilă nr.831/10.04.2008, Tribunalul Tulceaa declinat competența soluționării cauzei în favoarea Judecătoriei Tulcea.
Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că, potrivit disp.art.51 al.(3) din Legea nr.51/2006, așa cum a fost modificat prin OUG13/2008, soluționarea litigiilor contractuale dintre operator și utilizator, inclusiv a celor izvorâte din neplata contravalorii serviciilor furnizate/prestate, se realizează de instanțele competente potrivit legii.
Intrucât litigiul este de natură comercială, evaluabil în bani, iar valoarea sa este sub 100.000 lei, competența de soluționare revine judecătoriei.
Impotriva acestei soluții a declarat recurs reclamanta, susținând că prima instanță a interpretat greșit cererea și contractele de furnizare a serviciului public, fără a se avea în vedere că acestea sunt contracte administrative și nu comerciale, soluționând, astfel, greșit excepția competenței materiale.
Mai mult decât atât, în forma inițială, art.51 al.3 din Legea nr.51/2006 prevedea expres competența materială a instanței de contencios administrativ pentru cauza de față.
Verificând legalitatea și temeinicia sentinței recurate în raport cu criticile aduse, constată că recursul este nefundat din următoarele considerente:
Potrivit disp.art.51 al.(3) din Legea nr.51/2006, așa cum a fost modificat prin nr.OUG13/2008 (publicată în Of. nr.145/26.02.2008), soluționarea litigiilor contractuale dintre operator și utilizator, inclusiv a celor izvorâte din neplata contravalorii serviciilor furnizate/prestate, se realizează de instanțele competente potrivit legii și se judecă în procedură de urgență.
In forma inițială, în vigoare până la data de 29.02.2008, art.51 al.(3) prevedea competența de soluționare a unei astfel de cauze de către instanța de contencios administrativ.
Ca urmare a modificărilor aduse art.51 al.(3) din Legea nr.51/2006 prin nr.OUG13/2008, contractele încheiate între operator și utilizator, inclusiv cele izvorâte din neplata contravalorii serviciilor furnizate/prestate, sunt de competența instanței de drept comun și, nicidecum, celei de contencios administrativ, astfel, legiuitorul reglementând natură juridică a acestora.
In aceste condiții, instanța de fond, soluționând excepția necompetenței materiale, a avut corect în vedere modificările legislative intervenite anterior sesizării instanței, stabilind că, în speță, litigiul este de natură comercială.
Pentru considerentele expuse, în baza art.312 Cod procedură civilă, instanța va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul promovat în contencios administrativ și fiscal de recurenta-reclamantă- -- cu sediul în T,-, jud.T, în contradictoriu cu intimata-pârâtă ASOCIAȚIA DE LOCATARI Nr.23 - cu sediul în T, str.-,.13,.A,.1, jud.T, împotriva sentinței civile nr.831/10.04.2008, pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, astăzi 15 septembrie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, --- |
Jud.fond:-
Red.jud.-
Tehnored.-gref.
2ex./17.10.2008
Președinte:Revi MogaJudecători:Revi Moga, Nicolae Stanciu, Ecaterina Grigore
