Pretentii contencios administrativ si fiscal. Decizia 392/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 392
Ședința publică din 14 martie 2008
PREȘEDINTE: Adrian Remus Ghiculescu
JUDECĂTORI: Adrian Remus Ghiculescu, Valentina Gheorghe Adriana
- -a -
Grefier - Nora
Pe rol fiind judecarea recursului formulat de pârâta ASOCIAȚIA DE proprietari -IN -prin reprezentant legal, domiciliată în B, 1 - 2.. 5C, parter, județul B șiprin Cabinet Av.- B,-, județul B, împotriva sentinței nr. 2537 din 21 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu intimata reclamantă REGIA AUTONOMĂ MUNICIPALĂ, prin reprezentanții săi legali, cu sediul în B, str. -,. 8. județul
Recursul este timbrat cu taxă de timbru în valoare de 83 lei cu chitanța nr. 78072 din 22 februarie 2008 și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, conform dovezilor atașate la dosarul cauzei și anulate de instanță.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimata reclamantă intimata reclamantă Regia Autonomă Municipală B prin consilier juridic, lipsă fiind recurenta pârâta Asociația de Proprietari PT 40.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Consilier juridic, pentru intimata reclamantă Regia Autonomă Municipală B, arată că nu mai are alte cereri de formulat și solicită acordarea cuvântului în combaterea recursului.
Curtea, din oficiu, invocă un motiv de ordine publică, în temeiul dispozițiilor art. 304 pct. 3 Cod de procedură civilă, motivat de împrejurarea că prezenta cauză a fost soluționată de o instanță necompetentă material, astfel că aceasta trebuia soluționată în primă instanță de judecătorie și nu de către tribunal și îl pune în discuția părților.
Consilier juridic, pentru intimata reclamantă Regia Autonomă Municipală B, solicită respingerea acestui motiv de ordine publică, întrucât cererea de chemare în judecată a fost depusă la momentul în care erau în vigoare alte norme referitoare la competența materială a instanțelor judecătorești, motiv pentru care apreciază că prezenta cauză, în mod corect, a fost soluționată de către tribunal în primă instanță.
Învederează că, astfel, la momentul sesizării instanței, era în vigoare Legea nr. 51/2006, iar competentă material era instanța de contencios administrativ.
Punând concluzii pe recursul formulat de intimata Asociația de Proprietari PT 40. solicită respingerea acestuia ca nefondat și menținerea sentinței instanței de fond ca fiind legală și temeinică, pentru următoarele considerente:
În ceea ce privește excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de pârâtă, arată că, în cauză, este vorba despre o acțiune în garanție pentru evicțiune, iar termenul de prescripție curge de la momentul producerii evicțiunii, fiind un termen general de prescripție.
Solicită respingerea excepției prescripției dreptului la acțiune, pe acest considerent.
Mai arată că pârâta Asociația de Proprietari PT 40. a indus în eroare reclamanta B, cesionând acesteia niște sume care nu erau certe, lichide și exigibile.
În timpul dezbaterilor se prezintă avocat, pentru recurenta pârâtă Asociația de Proprietari PT 40. și i se aduce la cunoștință motivul de recurs de ordine publică, invocat de instanță din oficiu.
Avocat, pentru recurenta pârâtă Asociația de Proprietari PT 40. având cuvântul pe motivul de ordine publică invocat de instanță, din ofciu, solicită admiterea acestuia.
Punând concluzii pe recursul formulat împotriva sentinței nr. 2537 din 21 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Buzău, solicită admiterea acestuia, pe considerentul că sentința recurată este nelegală și netemeinică, întemeindu-și recursul pe dispozițiile art. 304 pct. 5, 6, 7, 8 și 9 Cod procedură civilă. Solicită, în principal, casarea cu trimiterea cauzei spre rejudecare, cu aplicarea art. 312 alin. 5 Cod procedură civilă, iar în subsidiar, solicită admiterea recursului și casarea cu trimitere spre rejudecare pe considerentul că nu s-a respectat procedura prealabilă.
Învederează că pârâta nu a fost citată, astfel că nu a putut să-și formuleze apărarea, primind numai hotărârea.
Mai arată că această creanță, invocată de reclamantă, nu le este opozabilă, întrucât, în cazul de față, pârâta a fost dată în judecată pentru datoria unui locatar, dar nu au câștigat procesul.
Precizează că nu avea cum să garanteze această sumă.
Pentru toate aceste considerente, solicită admiterea recursului formulat împotriva sentinței nr. 2537 din 21 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Buzău și, în principal, casarea cu trimiterea cauzei spre rejudecare, cu aplicarea art. 312 alin. 5 Cod procedură civilă, iar în subsidiar, solicită admiterea recursului și casarea cu trimitere spre rejudecare pe considerentul că nu s-a respectat procedura prealabilă.
Cu cheltuieli de judecată.
Consilier juridic, pentru intimata reclamantă Regia Autonomă Municipală B, având cuvântul, arată că acea convocare a fost făcută, fiind atașate la dosarul cauzei dovezile în acest sens, astfel că apreciază că procedura prealabilă a fost îndeplinită.
Precizează că este vina Asociației de proprietari față de împrejurarea că au cesionat o creanță nedatorată.
Pentru aceste considerente, solicită respingerea recursului formulat împotriva sentinței nr. 2537 din 21 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Buzău și menținerea sentinței instanței de fond ca fiind legală și temeinică.
Cu cheltuieli de judecată.
CURTEA:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Buzău sub nr. 5925/2007 reclamanta Regia Autonomă Municipală Bas olicitat în contradictoriu cu pârâta Asociația de Proprietari PT 40. pronunțarea unei sentințe prin care să se dispună obligarea acesteia la plata sumei de 1.101,39 RON reprezentând contravaloare facturi restante, factura nr. -/31.08.2006 la 891,05 RON - penalități aferente aceleiași facturi, precum și la plata cheltuielilor de judecată de 169 RON.
În motivarea acțiunii s-au învederat următoarele: pârâta a avut drept de creanță împotriva debitorului în cuantum total de 2002,33 lei din care 1.101,38 lei contravaloare servicii neachitate, repartizate conform legislației în vigoare, 891,05 lei penalități de întârziere și 9,8 lei cheltuieli de judecată.
Prin contractul de cesiune de creanță nr- Asociația de Proprietari PT 40, cedat creanța sa astfel structurată către cesionara
Reclamanta a procedat la recuperarea acestei creanțe, dar prin sentința civilă nr. 6025/2.12.2005 acțiunea a fost respinsă.
Cum în atare situație s-a activat obligația cedentei de a garanta contra evicțiunii se solicită admiterea prezentei cereri.
A susținut reclamanta că s-a încercat soluționarea pe cale amiabilă, astfel cum prevăd disp. art. 7 alin.6 din legea nr. 554/2004 coroborat cu art. 7201Cod proc.civilă conciliere rămasă fără nicun rezultat.
În drept acțiunea a fost fundamentată pe disp. art. 51 alin. 3 din legea nr. 51/2006, art. 53 (3) din legea nr. 51/2006, Legea nr. 554/2004, art. 1391 - 1398 cod civil și art. 1401 - 1402 Cod civil.
În dovedirea susținerilor sale, reclamanta a depus la dosar copii de pe următoarele înscrisuri: contract cesiune creanță nr-, convocare în vederea concilierii; factură prestări servicii și penalizare, sentința civilă nr. 6025/2005; procesul-verbal de finalizare a concilierii și situația restanțelor.
Pârâta deși legal citată nu s-a prezentat în instanță pentru a-și pregăti apărarea și nici nu a formulat întâmpinare potrivit art. 115 Cod proc.civilă.
Prin sentința 2537 din 21 noiembrie 2007, Tribunalul Buzăua admis acțiunea formulată de reclamantă și a obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 2161,44 lei reăprezentând 1.101,39 lei contravaloare factură -/ 31.08.2006, 891,05 penalități de întârziere aferente facturii nr. -/31.08.2006 și 169 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut că Asociația de Proprietari PT 40 avut un drept de creanță împotriva debitorului în cuantum de 2002,33 lei, din caree 1.101,38 lei o contravaloare servicii neachitate și 891,05 lei penalități de întârziere, precum și 9,8 lei cheltuieli de judecată.
Potrivit contractului de cesiune de creanță nr. 339/2005 aceasta a predat creanța împotriva debitorului reclamantei astfel cum este structurată.
Impotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI -IN, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate, în sensul că nu s-a respectat procedura prealabilă prevăzută la art. 720 Cod procedură penală, iar instanța de fond a procedat la judecarea acțiunii în pretenții fără a verifica validitatea procedurii prealabile.
Se critică lipsa rolului activ al Tribunalului Buzău, de a verifica atât îndeplinirea procedurii prealabile, cât și dovada citării a dus la admiterea unei acțiuni în pretenții inadmisibile, atât din punct de vedere al prematurității cât și al lipsei unei proceduri legale de citare.
Totodată susține pârâta prin motivele de recurs că instanța de fond nu a observat faptul că debitul solicitat era prescris, operând de drept prescripția extinctivă și, pe cale de consecință prin admiterea unei acțiuni prescrise instanța de fond a acordat mai mult decât a cerut.
Precizează pârâta că hotărârea nu este suficient motivată în drept, iar motivarea în fapt este total necorespunzătoare.
Critică pârâta aspectul că Tribunalul Buzău nu a analizat întregul material probator administrat și nu a solicitat reclamantei să depună și alte dovezi care să ateste legalitatea și temeinicia pretențiilor sale.
Consideră pârâta că au fost încălcate prevederile art. 129 proc.civ. art. 261 proc.civ, art. 49 și urm, art. 64 și urm.proc.civ. dar și ale art. 6 din
Pentru motivele invocate se solicită admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare sau, în subsidiar, rejudecând cauza în fond, să se admită recursul și să se dispună respingerea acțiunii ca inadmisibilă și nefondată.
Reclamanta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat învederând că a efectuat procedura prealabilă, dreptul material la acțiune nu era prescris, iar cedentul răspundă în fața cesionarului pentru evicțiunea creanței cesionate.
La termenul de judecată din 14 martie 2008, Curtea a invocat, din oficiu un motiv de recurs de ordine publică, respectiv soluționarea cauzei în primă instanță cu încălcarea competenței altei instanțe.
Examinând sentința prin prisma motivelor de recurs invocate de pârâta, a motivului de ordine publică invocat de instanță din oficiu, precum și a dispozițiilor legale care au incidență în soluționarea cauzei, curtea constată că recursul este fondat pentru următoarele considerente:
În conformitate cu dispozițiile art. 24 alin. 2 din Legea nr. 51/2006, raporturile juridice dintre operatorii serviciilor de utilități publice și utilizatorii acestor servicii sunt raporturi contractuale desfășurate în baza contractului-cadru de furnizare/prestare a serviciilor de utilități publice, iar potrivit art. 51 alin. 4 din același act normativ, soluționarea litigiilor civile și de muncă izvorâte din aplicarea prevederilor prezentei legi se face de instanțele de judecată competente, potrivit legii.
Din interpretarea acestor dispoziții legale, rezultă că raporturile juridice care se stabilesc între operatorii serviciilor de utilități publice și utilizatorii acestor servicii sunt raporturi juridice de drept privat și nu raporturi juridice administrative, de natură a atrage competența instanței de contencios administrativ.
Instanța de fond a invocat dispozițiile art. 51 alin. 3 din Legea nr. 51/2006, în forma în vigoare la data introducerii acțiunii, în conformitate cu care soluționarea litigiilor patrimoniale și nepatrimoniale legate de încheierea, executarea contractelor reglementate de prezenta lege, precum și a celor izvorâte din neplata contravalorii serviciilor furnizate/prestate este de competența instanțelor de contencios administrativ și se face, cu precădere, în procedură de urgență.
Aceste dispoziții legale trebuie interpretate coroborat cu dispozițiile art. 2 alin. 1 lit. c din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora contractele administrative, supuse competenței instanței de contencios administrativ, sunt acele contracte încheiate de autoritățile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor de interes public, prestarea serviciilor publice, achizițiile publice.
În cazul de față, contractul de prestare servicii s-a încheiat între B, care nu are calitatea de autoritate publică și Asociația de Proprietari PT 40.-B, iar ulterior s-a încheiat contractul de cesiunea de creanță nr-, cu privire la cesiunea creanței în cuantum de 20.023.281 lei (ROL) pe care debitorul cedat o avea față de Asociația de Proprietari PT 40.-
În consecință, dispozițiile art. 51 alin. 3 din Legea nr. 51/2006, nu sunt aplicabile în cauză deoarece contractul de prestare de servicii nu a fost încheiat cu o autoritate publică, iar raporturile juridice care își au izvorul în contractul de prestare servicii sunt raporturi juridice de drept privat.
Împrejurarea că aceste contracte de furnizare/prestare a unor servicii sunt contracte de adeziune, nu transformă aceste contracte în contracte administrative de natură a atrage competența instanțelor de contencios administrativ.
În conformitate cu art. 56 Cod comercial, în situația în care un act este comercial numai pentru una din părți, toți contractanții sunt supuși, în ceea ce privește acest act, legii comerciale, afară de dispozițiile privitoare la persoana comercianților și de cazurile în care legea ar dispune altfel.
Curtea reține natura comercială a contractului de prestare servicii având în vedere că B are calitatea de comerciant, iar contractul se referă la activitatea comercială a acestei regii autonome, chiar dacă utilizatorul nu are o astfel de calitate.
În consecință, instanța competentă pentru a soluționa acțiunea formulată de reclamantă este Judecătoria Buzău, în a cărei circumscripție teritorială se află sediul pârâtei, în conformitate cu art. 1 pct. 1 Cod procedură civilă, având în vedere că obiectul cauzei are o valoare mai mică de 100.000 lei (RON).
Curtea reține că sentința pronunțată de instanța de fond s-a dat cu încălcarea competenței materiale a altei instanțe, respectiv Judecătoria Buzău.
Față de cele reținute, în baza art. 312 alin. 6 raportat la art. 304 pct. 3.pr.civilă, Curtea va admite recursul, va casa sentința atacată și va trimite cauza spre competentă soluționare, în primă instanță la udecătoria Buzău - Secția Civilă.
Cu ocazia soluționării cauzei, Judecătoria Buzău va avea în vedere și celelalte motive de recurs formulate de către pârâtă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de pârâtaASOCIAȚIA DE PROPRIETARI -IN-prin reprezentant legal, domiciliată în B, dul 1 - 2.. 5C, parter, județul B șiprin Cabinet Av.- B,-, județul B, împotriva sentinței nr. 2537 din 21 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu intimata reclamantă REGIA AUTONOMĂ MUNICIPALĂ, prin reprezentanții săi legali, cu sediul în B, str. -,. 8. județul B și în consecință;
Casează sentința și trimite cauza spre competentă soluționare în primă instanță la udecătoria Buzău - Secția civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 13 martie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Adrian Remus Ghiculescu, Valentina Gheorghe Adriana
- - - - -a -
GREFIER,
Nora
Red.
Dact.
f-;
Tribunalul Buzău;
;
;
3 ex./14.04.2008.
Operator date cu caracter personal
Număr notificare 3120.
Președinte:Adrian Remus GhiculescuJudecători:Adrian Remus Ghiculescu, Valentina Gheorghe Adriana
