Pretentii contencios administrativ si fiscal. Decizia 4450/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 4450
Ședința publică de la 03 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniela Vijloi
JUDECĂTOR 2: Robert Emanoil Condurat
JUDECĂTOR 3: Laura
Grefier
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta - O împotriva sentinței numărul 409 din 20 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-, în conradictoriu cu intimata reclamantă - SRL, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat pentru intimata reclamantă - SRL, lipsind recurenta pârâtă -
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,
Se prezintă apărătorul intimatei reclamante și depune împuternicire avocațială, chitanță privind plata onorariului avocațial în sumă de 5000 lei și Ordinul nr. 1.899 din 22.12.2004.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea apreciază cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul asupra recursului.
Avocat pentru intimata reclamantă susține verbal motivele de recurs formulate în scris, în raport de care solicită respingerea recursului, cu cheltuieli d judecată.
CURTEA
Asupra recursului de față deliberând constată următoarele:
Prin sentința numărul 409 din 20 mai 2009, pronunțată de Tribunalul O l s-au respins ca neîntemeiate excepțiile invocate de pârâta
S-a admis acțiunea formulată de reclamanta - SRL și a fost obligată pârâta - O la plata sumelor de 145.193 lei reprezentând dobândă și la 9152,3 lei cheltuieli de judecată către reclamantă.
S-a reținut că suspendarea dosarului nu poate avea loc pentru că dispoz. art. 244 pct.l din civ.Cod Penal nu sunt imperative, acestea acordând posibilitatea instanței să suspende judecata în situația în care dezlegarea dosarului atârnă în tot sau în parte, de existența sau neexistența unui drept care face obiectul unei alte judecăți.
Dosarul ce se află pe rolul instanțelor cu privire la lămurirea înțelesului și aplicării dispozitivului sentinței nr.257/2008 a Tribunalului O l t, nu are legătură cu cererea dedusă judecății și de aceea nu se justifică suspendarea. De altfel cererea de suspendare nu reprezintă o excepție de natură a împiedica analizarea fondului.
Cu privire la excepția de netimbrare a acțiunii, s-a constatat că aceasta este neîntemeiată, deoarece acțiunea a fost timbrată în condițiile Legii nr.146/l997, la fila l0 existând chitanța emisă de Trezoreria oraș B din care rezultă că s-a plătit taxa de timbru in cuantum de 4.152 lei, iar timbrele judiciare au fost aplicate pe verso-ul cererii introductive.
Referitor la excepția inadmisibilității acțiunii, instanța a reținut că aceasta este neîntemeiată, deoarece reclamanta a solicitat plata dobânzii formulând cerere în acest sens la pârâtă iar răspunsul a fost negativ în sensul că nu are dreptul la plata dobânzilor, aceeași atitudine fiind menținută și în prezent.
În aceste condiții, în mod justificat reclamanta s-a adresat instanței de judecată, procedura prealabilă fiind urmată anterior atunci când s-a solicitat anularea rapoartelor de inspecție fiscală, pentru rambursarea taxei pe valoare adăugată, iar solicitarea dobânzii are un caracter accesoriu.
Cu ocazia verificării documentației de rambursare a taxei pe valoare adăugată ca urmare a cererii formulată de societatea reclamantă pentru lunile august 2007 și septembrie 2007 organele fiscale au stabilit că suma ce făcea obiectul cererii nu se justifica a fi rambursată, respectiv suma de 377.571 lei.
Este de menționat că s-au formulat 3 cereri de rambursare pentru sumele de 18.628 lei, 42.641 lei și 316.302 lei care au fost respinse prin deciziile de impunere nr.614 din 05.10.2007, nr.670/12.1.2007 și nr.668/12.11.2007 situație ce rezultă din adresa nr.24972/13.12.2008 (fila 7 dosar).
Prin sentința nr. 257/04.2008 pronunțată de Tribunalul Olt - Secția Comercială și de Contencios Administrativ, devenită irevocabilă prin decizia nr. 202l/2008 a Curții de apel Craiovas -a constatat că reclamanta este îndreptățită la rambursarea TVA in cuantum de 377.57l lei.
Acest aspect a fost recunoscut de către pârâtă potrivit adresei nr. 24972/13.11.2008 și a rezultat din anularea rapoartelor de inspecție fiscală nr. 369/17.12.2007, nr.374/18.12.2007 și nr.38127.12.2007.
Potrivit aceleiași adrese reiese că organul fiscal nu poate achita alte sume în lipsa altor titluri executorii.
Pentru rambursarea TVA, Administrația Finanțelor Publice Baî ntocmit nota de compensare nr. 32364/2l.11.2008 pentru suma de 175.503 lei, nota de restituire nr. 32364/21.11.2008 pentru suma de l40.799 lei, și nota de restituire nr. 33984/09.12.2008 pentru suma de 61.269 lei.
Potrivit dispozițiilor art.124 din OG nr.92/2003/R, contribuabili au dreptul la dobândă pentru sumele de restituit sau de rambursat de la bugetul statului din ziua următoare expirării termenului prev. de art. 117 alin. 2 sau art. 70 din Ordonanță.
În situația de față dobânda se datorează prin raportare la art. 70 respectiv din ziua soluționării cererilor de rambursare având în vedere că prin deciziile amintite anterior emise în perioada 5.10 - 12.11.2007 au fost respinse solicitările petentei iar ulterior prin intermediul instanțelor judecătorești s-a recunoscut dreptul acesteia la rambursarea taxei pe valoare adăugată.
Perioada pentru care se va plăti dobânda este cuprinsă între data emiterii deciziilor și data rambursării efective a taxei pe valoare adăugată.
Astfel pentru suma de 18.628 lei dobânda se va plăti începând cu data de 5.10.2007 data emiterii deciziei nr.614 până la data de 22.1.2008, pentru sumele de 42.641 lei, respectiv 316.302 lei de la data de 12.11.2007, data emiterii deciziilor nr.670 și nr.668, până la data de 29.1.2008.
Cuantumul dobânzii va fi stabilit în conformitate cu art. 120 alin. 7 din OG nr.92/2003, respectiv de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere.
Potrivit calculului matematic suma totală de plătit cu titlu de dobândă aferentă sumei totale de 377.571 lei va fi de 145.192,99 lei.
Apărarea pârâtei potrivit căreia petenta nu este îndreptățită la plata dobânzii deoarece cererile de restituire a taxei pe valoare adăugată au fost soluționate în termenul de 45 de zile prev. de art. 70 din OG nr. 92/2003, s-a apreciat neîntemeiată întrucât prin decizii cererile au fost respinse ca urmare a aplicării greșite a actului normativ, iar dreptul reclamantei a fost recunoscut ulterior de către instanțele de judecată.
Nu ar fi datorat dobânzi în situația în care cererile de rambursare a TVA-ului ar fi fost soluționate în mod favorabil însă, așa cum s-a precizat mai sus, pârâta este în culpă.
Impotriva acestei sentinte a formulat recurs parata ANAF - DGFP O, care a criticat-o pentru nelegalitate, in temeiul art. 304 ind.1 civ.Cod Penal, solicitand admiterea recursului, modificarea senteintei in sensul respingerii actiunii ca neintemeiata.
In dezvoltarea motivelor de recurs, parata a sustinut ca reclamanta - SRL nu este indreptatita la acordarea dobanzilor in suma de 145.192,99 lei aferente sumei de 377.571 lei reprezentand TVA, intrucat cererea de rambursare formulata de reclamanta a fost solutionata de organul fiscal, desi nefavorabil, in termenul imperativ de 45 de zile, fiind emise totodata deciziile de impunere a caror anulare s-a solicitat.
In raport de aceste aspecte, recurenta a apreciat ca nu sunt aplicabile dispozitiile art. 124.fiscala Cod Penal, care se refera strict la situatiile in care termenul este depasit.
A accepta rationamentul instantei presupune adaugarea la lege, precum si faptul ca orice cerere de rambursare facuta de contribuabili trebuie solutionata favorabil, in caz contrar organul fiscal va fi obligat la plata dobanzilor.
A mai sustinut ca suma solicitata cu titlu de dobanzi nu rezulta dintr-un calcul detaliat, care sa reflecte in mod clar perioadele si sumele pentru care s-au calculat aceste dobanzi, avand in vedere ca cele trei deconturi cu sume negative cu optiune de rambursare au fost solutionate la momente diferite.
A fost criticata, de asemenea, si acordarea cheltuielilor de judecata, in conditiile in care nu s-a dovedit caracterul real si rezonabil al cuantumului acestora.
Examinand sentinta atacata prin prisma criticilor formulate si a probatoriului administrat in cauza, luand in considerare caracterul devolutiv al caii de atac declarate impotriva unei hotarari nesusceptibile de apel, in conditiile art. 304/1, Curtea urmeaza sa retina urmatoarele:
Litigiul de fata are ca obiect solicitarea reclamantei - SRL de obligare a paratei DGFP O la plata dobanzilor aferente TVA rambursata cu intarziere.
Cererea adresata DGFP O, inregistrata sub nr. 390/14.10.2008, a fost respinsa de parata, rapunsul fiind comunicat cu adresa nr. 24972/13.11.2008.
Dispozitiile legale aplicabile sunt cele ale Codului d e procedura fiscala - art. 124.
In raport de materialul probator existent la dosarul cauzei si dispozitiile legale incidente, Curtea constata ca solutia pronuntata in cauza este legala si temeinica, rationamentul juridic fiind unul corect.
Este real ca parata a solutionat cererea de rambursare TVA in interiorul termenul de 45 zile, insa, in instanta, reclamanta a obtinut, irevocabil, recunoastrea dreptului sau la rambursarea TVA in suma de 377.571 lei - Decizia Curtii de Apel Craiova nr. 2021/2008.
Pe cale de consecinta, situtia de fata poate fi asimilata cu cea reglementata de art. 124.fiscala Cod Penal, aceea a depasirii termenului legal de rambursare, caz in care contribuabilul are un drept fundamental de a fi despagubit, paguba fiind prezumata in mod absolut - nefiind nevoie de dovedirea acesteia - chiar de textul de lege, care si stabileste anticipat si cuantumul dobanzii. (alin.2 din textul citat).
Curtea apreciaza ca nefondata si critica referitoare la modul de calcul al dobanzilor, acesta fiind clar precizat in cuprinsul considerentelor, fiind cuprins intre perioadele 5.10.2007 - 22.01.2008 si 12.11.2007 - 29.01.2008, si in raport de prevederile art. 120 alin.7 din OG 92/2003.
Sub aspectul obligarii paratei la plata cheltuielilor de judecata, Curtea constata ca acestea se compun din onorariu de avocat in suma de 5.000 lei si 4.152,3 lei taxe judiciare de timbru. Este evident ca prin trimiterea la art. 274.civ.Cod Penal, care reglementeaza acordarea cheltuielilor de judecata avansate de partea care a castigat procesul, instanta de fond a inteles sa acorde cheltuielile de judecata in integralitate, acestea fiind proportionale cu natura si complexitatea litigiului, motiv pentru care nu s-a impus diminuarea lor.
Cum fundamentul acordarii cheltuielilor de judecata avansate de partea care a castigat procesul, in care sunt incluse si sumele de bani platite avocatului cu titlu de onorariu, il reprezinta culpa procesuala, inseamna ca acel contract, incheiat de partea care a castigat procesul cu avocatul sau, isi va produce efectele si fata de partea care a pierdut procesul in baza unuia din principiile care guverneaza repararea prejudiciului in materia raspunderii civile delictuale, anume principiul repararii integrale.
In considerarea celor expuse, hotararea primei instante fiind data cu aplicarea corecta a legii, neexistand nici motive de ordine publica pe care instanta sa le invoce din oficiu, Curtea va respinge recursul ca nefondat, in aplicarea dispozitiilor art. 312 alin. 1 cu referire la art. 304 ind.1 civ.
Cod PenalRecurenta parata fiind in culpa procesuala, aceasta va fi obligata la plata cheltuielilor de judecata in suma de 5000 lei, reprezentand onorariu de avocat in prezenta faza procesuala.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta - O împotriva sentinței numărul 409 din 20 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-, in contradictoriu cu intimata reclamanta - SRL.
Obliga recurenta parata la plata sumei de 5000 lei cheltuieli de judecata catre intimata reclamanta.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 03 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red.Jud.-
Ex.2/7.12.2009
Jud.fond
Președinte:Daniela VijloiJudecători:Daniela Vijloi, Robert Emanoil Condurat, Laura
