Contestație act administrativ fiscal. Decizia 4452/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 4452
Ședința publică de la 03 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniela Vijloi
JUDECĂTOR 2: Robert Emanoil Condurat
JUDECĂTOR 3: Laura
Grefier
S-au luat în examinare recursurile declarate de reclamantul CABINET MEDICAL DR. și pârâtele O și împotriva sentinței numărul 500 din 23 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul O l t, în dosarul nr-, având ca obiect contestație act administrativ fiscal.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat pentru recurentul reclamant CABINET MEDICAL DR., lipsind recurentele pârâte O și
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,
Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea apreciază cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul asupra recursurilor.
Avocat pentru recurentul reclamant susține verbal motivele de recurs formulate în scris, în raport de care solicită admiterea recursului, modificarea sentinței atacate în sensul admiterii în totalitate a acțiunii, respectiv anularea în totalitate a actelor fiscale atacate. Solicită respingerea recursurilor formulate de DGFP O și
CURTEA
Asupra recursului de față deliberând constată următoarele:
Prin sentința nr. 500 din 23 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul O l t- Secția comercială și de contencios administrativ, s-a admis în parte cererea formulată de reclamantul Cabinet Medical Individual, cu sediul în S,-, - 24,. A,. 3,. 15, județul O, în contradictoriu cu pârâtele O, cu sediul în S, nr. 1, județul O și Administrația Finanțelor Publice S, cu sediul în S, nr. 1, județul O și s-a dispus anularea parțială a deciziei nr. 178/27.05.2008 emisă de O, a raportului de inspecție fiscala nr. 5703/25.02.2008 si a deciziei de impunere nr. 5703/25.02.2008 întocmite de S, în ceea ce privește impozitul pe venit și accesoriile calculate pentru suma de 11657,40 lei, referitor la vânzarea autoturismului.
Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că prin raportul de inspecție fiscală din 25.02.2008 au fost stabilite obligații fiscale suplimentare pentru anii 2003-2007, respectiv 518 lei si accesorii de 577 lei pentru anul 2003, 264 lei si accesorii de 222 lei pentru anul 2004, 2279 lei si accesorii de 1367 lei pentru anul 2005, 566 lei si accesorii de 117 lei pentru anul 2006 și 2001 lei pentru anul 2007. Aceste obligații suplimentare privesc impozitul pe venitul net anual și se referă la considerarea ca nedeductibile a sumelor reprezentând rate și dobânzi achitate conform contractului de credit din 09.06.2004, precum și diferența stabilită între prețul de vânzare de 3310 lei al autoturismului aparținând reclamantei si prețul de piață stabilit de organele fiscale de 11657,40 lei. Referitor la contractul de credit nr. Rf -/09.06.2004 încheiat de reclamantă cu Bank pentru suma de 5000 euro și pentru care nu considerat deductibile sumele reprezentând ratele si dobânzile achitate de reclamantă, se apreciază că în mod corect respectivele sume nu au fost considerate deductibile câtă vreme contractul de credit a fost încheiat pe numele persoanei fizice și nu pe numele cabinetului medical, neexistând documente justificative în sensul art. 48 alin 4 lit. din Legea 571/2003 privind codul fiscal referitoare la efectuarea cheltuielilor în scopul realizării veniturilor.
Instanța a apreciat că susținerea reclamantei în sensul că respectivul credit a fost contractat pentru achiziționarea autoturismului, susținere reluată și de către expert, nu poate fi reținută câtă vreme nu au fost produse dovezi referitoare la utilizarea respectivului credit în vederea achiziționării autoturismului.
În ceea ce privește calcularea de către organul fiscal a unei diferențe între prețul cu care autoturismul a fost înstrăinat de 3310 lei și prețul de piață stabilit în urma consultării unor societăți de asigurare instanța a constatat că această stabilire a unei diferențe este eronată. Astfel, așa cum rezultă și din raportul de expertiză, autoturismul a fost înregistrat ca mijloc fix în evidența contabilă, fiind achiziționat cu factura -/17.06.2004 la prețul de 179.344.688 lei, acesta fiind vândut cu factura -/03.05.2007 cu suma de 3310 lei și care a fost înregistrată în evidența contabilă. La stabilirea prețului de piață de către organul fiscal s-au avut în vedere adresele SC SA și SC SA privind valoarea unui astfel de autoturism la data respectivă, însă respectivele prețuri comunicate de societățile de asigurare se refereau la valoarea de asigurare, respectiv valoarea maximă la care autoturismul putea fi asigurat iar nu la valoarea de piață reală, respectiv valoarea cu care s-ar fi putut vinde/cumpăra un autoturism cu caracteristicile respective, neexistând dovezi referitoare la o astfel de operațiune realizată la prețul stabilit de către organul de control fiscal, respectiv de 11657,40 lei. De altfel, valoarea de piață a unui bun este dată de cererea și oferta existente pe piață la un moment dat, iar relațiile obținute de către organul fiscal de la societățile de asigurare nu sunt de natură să dovedească realitatea prețului calculat, în chiar adresele respective făcându-se referire la valoarea la care ar fi fost asigurat autoturismul, valoare care nu poate reprezenta prețul de piață la momentul respectiv.
Pentru aceste considerente, instanța a admis cererea reclamantului si dispus anularea parțială a actelor contestate în ceea ce privește impozitul pe venit și accesoriile calculate pentru suma de 11657,40 lei, provenind din vânzarea autoturismului.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamantul, Cabinetul Individual " " și pârâtele Direcția Generală a Finanțelor Publice O, Administrația Finanțelor Publice
În recursul declarat de reclamant, se arată că în mod greșit prima instanță a respins capătul de cerere privind recunoașterea deductibilității fiscale a dobânzilor aferente împrumutului bancar considerând că respectivul contract de credit a fost încheiat pe numele persoanei fizice și nu pe numele cabinetului medical, deoarece cabinetul nu este o entitate distinctă, cu personalitate proprie, ci o formă de exercitare a profesiei. De asemenea, este greșită aprecierea instanței în sensul că nu există dovezi directe că respectivul credit a fost utilizat în vederea achiziționării autoturismului deoarece însuși organul fiscal recunoaște acest lucru, iar documentele justificative au fost înregistrate în evidențele contabile.
Direcția Generală a Finanțelor Publice Oas usținut în cuprinsul cererii de recurs că prima instanță a dat o hotărâre cu interpretarea și aplicarea greșită a legii, în ce privește respectarea dispozițiilor codului fiscal și ale HG nr. 44/2004 în cazul unei înstrăinări, apreciind că valoarea de piață stabilită pe baza informațiilor transmise de societățile de asigurare, este, deși organul fiscal, în lipsa unor informații privind cererea și oferta, a uzitat de calea oferită de dispozițiile legale pentru stabilirea corectă a valorii de piață.
Totodată, instanța de fond s-a raportat la întreaga valoare de impozitat de 11657,4 lei, ceea ce ar echivala cu o recunoaștere a faptului că, contestatorul nu datorează nici un fel de impozit pentru operațiunea de înstrăinare a autoturismului.
În cuprinsul cererii de recurs a Administrației Finanțelor Publice S se susține de asemenea că instanța de fond a interpretat greșit actul dedus judecății și schimbând natura și înțelesul vădit și neîndoielnic al acestuia, ceea ce a dus la o aplicare greșită a legii. Astfel, în cauză nu a fost îndeplinită condiția prevăzută de art. 48 lit.a din Legea nr. 571/2003 întrucât contribuabilul a contractat creditul bancar pe numele său și nu pe numele Dr..
De asemenea, instanța a stabilit în mod greșit că este eronat prețul de piață stabilit de organul fiscal în urma consultării unor societăți de asigurare și stabilirea unei diferențe de plată.
Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate și în raport de actele existente la dosar, instanța apreciază că recursul este nefundat, pentru următoarele considerente:
În esență, criticile vizează aprecierea instanței cu privire la deductibilitate dobânzilor aferente creditului bancar și stabilirea diferenței de venit inclusă în venitul brut, respectiv diferența dintre valoarea de achiziționare a autoturismului și valoarea de vânzare a acestui bun.
Cu privire la primul aspect, instanța constată că este nefondată critica formulată de recurentă, având în vedere că potrivit art. 48 alin.5 lit. k) din Codul fiscal sunt cheltuieli deductibile limitat" dobânzile aferente împrumuturilor de la persoane fizice și juridice, utilizate în desfășurarea activității, pe baza contractului încheiat între părți, în limita nivelului dobânzii de referință a Băncii Naționale a României".
Cum în contractul de împrumut bancar a fost încheiat de persoana fizică, ci nu de Cabinetul medical dr., în mod corect a stabilit organul fiscal că dobânzile aferente acestui credit nu sunt deductibile în sensul dispozițiilor fiscale menționate. Împrejurarea că autoturismul a fost cumpărat de către Cabinetul medical, nu are nici o relevanță la stabilirea impozitului, deoarece ceea ce se vizează la stabilirea deductibilității dobânzilor este contractul de credit bancar și persoana care a încheiat acest contract.
Susținerea recurentei în sensul că nu este un nou subiect de drept cabinetul medical ci o formă de exercitare a profesiei, este nefondată, acestea fiind subiecte diferite și prin urmare contribuabili diferiți.
Astfel, potrivit art. 1din OG 124/1998 privind organizarea și funcționarea cabinetelor medicale, "(1) Cabinetul medical este unitatea cu sau fără personalitate juridică, furnizoare de servicii publice, de stat sau private, de asistență medicală umană preventivă, curativă, de recuperare și de urgență. (2) Serviciile de sănătate ale cabinetelor medicale se realizează de medici de medicină generală - medici de familie, medici stomatologi, medici specialiști și alte categorii de personal medical autorizat. (3) Profesia de medic, ca profesie liberală, poate fi exercitată în cadrul cabinetului medical în una dintre următoarele forme: a) cabinet medical individual; b) cabinete medicale grupate; c) cabinete medicale asociate; d) societate civilă medicală".
Potrivit art. 2 alin.1 din același act normativ, "În cabinetul medical individual își exercită profesia medicul titular, care poate avea ca salariați ori colaboratori medici sau orice altă categorie de personal".
Art. 8 din OG. 124/1998 republicată prevede expres sursele de realizare a veniturilor de către Cabinetul medical, iar art. 9 alin.1 dispune că: "Veniturile realizate din activitatea cabinetului medical se impozitează potrivit dispozițiilor legale privind impunerea veniturilor realizate din activitatea desfășurată pe bază de liberă inițiativă".
Într-adevăr, potrivit art. 10 din OG 124/1998 republicată, "Medicul titular al cabinetului medical sau cel delegat de medicii asociați reprezintă cabinetul medical în raporturile juridice și profesionale", însă este evident că nu se confundă cu acesta și mai ales, nu este același subiect de drept fiscal.
Referitor la cel de-al doilea aspect, instanța constată că sunt fondate criticile formulate de recurenți.
Astfel, potrivit art.48 alin.1 Cod fiscal "Venitul net din activități independente se determină ca diferență între venitul brut și cheltuielile aferente realizării venitului, deductibile, pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă, cu excepția prevederilor art. 49 și 50.
Conform pct.36 din HG 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind codul fiscal," în venitul brut se includ toate veniturile în bani și în natură, cum sunt: venituri din vânzarea de produse și de mărfuri, venituri din prestarea de servicii și executarea de lucrări, venituri din vânzarea sau închirierea bunurilor din patrimoniul afacerii și orice alte venituri obținute din exercitarea activității, precum și veniturile din dobânzile primite de la bănci pentru disponibilitățile bănești aferente afacerii, din alte activități adiacente și altele asemenea. Prin activități adiacente se înțelege toate activitățile care au legătură cu obiectul de activitate autorizat. În cazul încetării definitive a activității sumele obținute din valorificarea bunurilor din patrimoniul afacerii, înscrise în Registrul-inventar, cum ar fi: mijloace fixe, obiecte de inventar și altele asemenea, precum și stocurile de materii prime, materiale, produse finite și mărfuri rămase nevalorificate sunt incluse în venitul brut. În cazul în care bunurile din patrimoniul afacerii trec în patrimoniul personal al contribuabilului, din punct de vedere fiscal se consideră o înstrăinare, iar suma reprezentând contravaloarea acestora se include în venitul brut al afacerii. În toate cazurile evaluarea se face la prețurile practicate pe piață sau stabilite prin expertiză tehnică."
În primul rând este de menționat că, contrar celor susținute de recurentul Cabinetul medical Dr., textul vizează metoda de evaluare a bunurilor în raport de valoarea de piață sau prin expertiză tehnică, în toate cazurile, ci nu numai în cazul transferului de bunuri din patrimoniul afacerii în patrimoniul personal la încetarea definitivă a afacerii.
În speță,la determinarea venitului net impozabil, în ceea ce privește venitul evidențiat din vânzarea mijlocului fix - autoturismului Daewoo - - organul de inspecție fiscală a constat o diferență de 8347,4 lei, calculată în raport de valoarea de 11657,4 lei, stabilită ca medie aritmetică între valorile transmise prin adresă de două societăți de asigurare, și valoarea de 3310 lei reprezentând suma provenită din vânzarea bunului.
Întrucât organul de inspecție fiscală nu a stabilit valoarea bunului prin raportare la valoarea practicată pe piață ori pe baza unei expertize, ci prin raportare la valoarea de asigurare a unui astfel de bun, valoare care este evident diferită, acesta a procedat greșit la stabilirea unui venit net impozabil. Prin urmare, neexistând date din care să rezulte valoarea de piață a bunului înstrăinat sau o valoare stabilită pe bază de expertiză, astfel cum prevede textul menționat, venitul impozabil nu poate fi stabilit decât în raport de valoarea de vânzare a bunului, aceea de 3310 lei, ci nu raportat și la diferența față de aceste valori.
Instanța de fond a apreciat că se impune anularea parțială a Deciziei nr.178/25.05.2008 în ce privește impozitul pe venit și accesoriile calculate pentru suma de 11657,40 lei, ceea ce include suma de 3310 lei. Prin acest mod de calcul, instanța de fond a modificat baza de impozitare, acordând practic o scutire a contribuabilului de la plata impozitului pentru venitul realizat, acela de 3310 lei, ceea ce este inadmisibil.
Pentru considerentele expuse, constatând că instanța de fond a interpretat și aplicat greșit dispozițiile legale, în temeiul art. 312.civ. raportat la art. 304 pct.9 pr.civ. instanța va respinge recursul declarat de recurentul contestator Cabinet medical Dr. și va admite recursurile declarate de recurenții intimați, va modifica sentința atacată în sensul că va dispune anularea parțială a Deciziei nr. 178/27.05.2008 emisă de DGFP O, a raportului de inspecție fiscală nr. 5703/25.02.2008 și a deciziei de impunere nr. 5703/25.02.2008 emisă de S în ceea ce privește impozitul pe venit și accesoriile calculate pentru suma de 8347,4 lei, menținând restul dispozițiilor.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamantul CABINET MEDICAL DR. împotriva sentinței numărul 500 din 23 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul O l t, în dosarul nr-.
Admite recursurile formulate de pârâtele O și S declarate împotriva aceleiași sentințe.
Modifică în parte sentința, în sensul că dispune anularea parțială a deciziei nr. 178/27.05.2008 emisă de DGFP O și a deciziei de impunere nr. 5703/25.02.2008 emisă de S în ceea ce privește impozitul pe venit și accesoriile calculate pentru suma de 8.347, 4 lei.
Menține restul dispozițiilor.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 03 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red.jud.LC
2 ex./04.11.2009
Președinte:Daniela VijloiJudecători:Daniela Vijloi, Robert Emanoil Condurat, Laura
