Pretentii contencios administrativ si fiscal. Decizia 467/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 467
Ședința publică de la 07 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Dorina Vasile judecător
JUDECĂTOR 2: Vasile Susanu
JUDECĂTOR 3: Mariana Trofimescu
Grefier - - -
.-.-.-.-.-.-.-.-.
La ordine fiind soluționarea recursului declarat de pârâta UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ A MUNICIPIULUI B cu sediul în-, împotriva sentinței nr.372//20.11.2008 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenta Unitatea Administrativ Teritorială a Municipiului B prin consilier juridic în baza delegației aflate la dosar și intimata "" prin consilier juridic în baza delegației aflate la dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care;
Întrebate fiind reprezentanții părților prezente precizează că nu mai au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentantul recurentei, susține oral motivele de recurs. Precizează că instanța de fond a reținut în considerentele sentinței recurate, faptul că apărările pârâtului, sunt neîntemeiate față de prevederile nr.73 din 2002 lit.1. Instanța de fond a pronunțat o hotărâre lipsită de temei legal în înțelesul prev.de art.304 pct.9 Cod proc.civilă, realizând o aplicare greșită a legii. De asemenea mai arată că instanța de fond a interpretat greșit actul juridic dedus judecății, în înțelesul art.304 pct.8 din Cod proc.civilă, atunci când a soluționat capătul de cerere referitor la dobânzile ce ar fi datorate pentru întârzierea la plată. Având în vedere situația de fapt și de drept expusă pe larg în motivele de recurs, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, modificarea în tot a sentinței recurate și în rejudecare respingerea acțiunii restrânse formulată de reclamanta - B, ca nefondată.
Reprezentantul intimatei solicită respingerea recursului ca nefondat, și menținerea sentinței recurate ca fiind temeinică și legală. Precizează că refuzul a Municipiului B de a plăti sumele necesare acoperii integrale a diferenței dintre prețul de producere, transport, distribuție și furnizare a energiei termice livrate populației - și prețurile locale de referință, după acordarea sumelor de la bugetul de stat este cu atât de neînțeles și nejustificat cu cât prin 312/31.10.2007 privind local al Municipiului B pe anul 2007 la titlul IV "Subvenții" s-au prevăzut subvenții pentru acoperirea diferențelor de preț și tarif în sumă de 1.1547,90 lei. Arată că în timpul derulării procesului și-au restrâns cererea, ținând cont de plățile efectuate între timp, dar dobânzile legale le solicită pentru sumele cerute inițial în instanță și până la data achitării integrale. Solicită respingerea recursului ca nefondat.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin cererea înregistrată sub nr-, reclamanta "" Bac hemat în judecată pe pârâta Unitatea Administrativ Teritorială B reprezentată de Instituția Primarului pentru ca, prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța, să fie obligată pârâta la plata sumelor de 11.501.958,39 lei necesară acoperirii integrale a diferenței dintre prețul aprobat de ANRE și prețul de facturare după acordarea compensării pentru combustibil pentru anul 2007, 4.640.834,3 lei necesară subvenției pe anul 2006 precum și dobânzi izvorâte din întârzierea la plată a sumelor menționate mai sus în cuantum de 5.612.174 lei.
In motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că la data de 6.09.2006, între Municipiul B și - SA B s-a încheiat contractul de concesiune nr.34162 având ca obiect delegarea de gestiune prin concesiune a serviciului public de producere, transport, distribuție și furnizare a energiei termice în sistem centralizat și termoficare din municipiul B iar la art.1 alin.3 din acest act s-a prevăzut că "nivelul prețurilor propuse pentru serviciul concesiunii va fi aprobat sau avizat, după caz, prin Hotărâre a Consiliului Local Municipal, în baza regulamentelor în vigoare, în domeniu".
A susținut reclamanta că, în acest sens, prin nr.240/30.10.2006 s-a aprobat prețul local de facturare a energiei termice livrată populației din Municipiul B în valoare de 140,51 lei/ (inclusiv TVA) din care 75,35 lei/ reprezintă compensarea unitară pentru anul 2007 aprobată de Decizia ANRE 1327/3.10.2006. Ulterior, prin nr.248/30.12.2006 s-au avizat propunerile de prețuri la energia termică produsă centralizat și livrată populației prin puncte termice în valoare de 253,83 lei/ fără TVA și 239,44 lei/ fără TVA pentru energia termică produsă în centralele termice de cvartal valabile pentru anul 2007.
Reclamanta a mai precizat că, deși deconturile au fost înaintate lunar, abia în luna noiembrie a anului 2007 B returnat deconturile pentru perioada ianuarie-septembrie 2007 fără a se refuza o valoare anume, singura motivație fiind faptul că nu se respectă art.2 din nr.240/30.10.2006. Din același motiv au fost returnate și deconturile pe lunile octombrie, noiembrie și decembrie 2007 însă prin adresele de înaintare nu s-a precizat nici o valoare considerată nejustificată.
Reclamanta a susținut că, în situația în care prețul de facturare către populație așa cum a fost stabilit la art.1 din nr.240/2006 a rămas neschimbat și a fost respectat prin facturarea G/caloriei, diferența dintre prețul de producere transport și distribuție stabilit prin decizia ANRE nr.1757/20.12.2006 și prețul de producție nu mai era acoperit de subvenția stabilită de nr.240/2006 astfel încât pârâta trebuia să acopere de la bugetul local potrivit art.21 din Ordinul comun al ANRE - nr.21/514/20.09.2006.
In drept, reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile Legii nr.51/2006, Legii nr.554/2006, Ordinul nr-, Ordinul MAI nr.125/19.01.2007 și Regulamentul cadru din 30.01.2002.
Prin întâmpinarea formulată în termen procedural, pârâta a invocat excepția de necompetență materială a Tribunalului Brăila motivat de prevederile art.32 lit.g din Legea nr.325/2006 și a solicitat declinarea competenței în favoarea Curții de Apel București - Secția Contencios Administrativ. Pe fondul cauzei, pârâta a solicitat respingerea ca nefondată a cererii introductive întrucât, în conformitate cu prevederile legale aplicabile în materie, singurul temei al acordării subvenției pentru acoperirea diferenței între prețul aprobat de către ANRE și prețul de facturare către populație este nr.240/30.10.2006, respectiv 140,51 lei G/ inclusiv TVA asigurându-se totodată o subvenție de 10% din bugetul local. Pârâta a precizat că singura autoritate în măsură să decidă asupra cuantumului subvenției este Consiliul Local Municipal B iar nr.240/2006 nu a suferit nici o modificare până în prezent. In ceea ce privește o eventuală asumare a autorității locale privind acoperirea diferențelor rezultate din majorarea prețurilor pe anul 2007, pârâta a susținut că prin avizarea prețului și a tarifelor se procedează la verificarea acestora și emiterea unui aviz de specialitate conform art.2 lit.d din Legea nr.51/2006. Pârâta a arătat că obligația de a solicita Consiliului Local Municipal B modificarea nivelului prețului energiei termice îi aparținea reclamantei în calitate de operator de servicii dar aceasta a adoptat o atitudine de pasivitate și a preferat să transmită doar deconturi lunare înlocuite după un sistem propriu de calcul, fără a avea la bază actul autorității administrative.
In privința solicitării dobânzilor, pârâta a menționat că nu există nici un act normativ care să permită aplicarea de dobânzi la suma din categoria celor pretinse de reclamantă.
La termenul din data de 11.09.2008, reclamanta, prin reprezentant, a precizat că nu contestă nici unul din actele administrative emise de Consiliul Local Municipal B astfel încât pârâta a arătat că înțelege să renunțe la excepția de necompetență materială a instanței invocată prin întâmpinare.
Prin precizările depuse la dosar în ședință publică din 06.11.2008, reclamanta și-a restrâns pretențiile din acțiunea introductivă ca urmare a achitării parțiale a debitului în sensul că a solicitat de la pârâtă plata sumelor de 140.834,3 lei reprezentând subvenție pe anul 2006, 9.501.958,38 lei cu titlu de subvenție pe anul 2007, 5.612.174 lei dobânzi de întârziere, precum și cheltuielile de judecată ocazionate de prezentul proces.
In cauză s-a administrat proba cu înscrisuri solicitată de ambele părți.
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului tribunalul a reținut următoarea situație de fapt:
La data de 6.09.2006 s-a încheiat între părți contractul de concesiune nr.34162 având ca obiect delegarea de gestiune prin concesiune a serviciului public de producere, transport, distribuție și furnizare a energiei termice în sistemul centralizat de termoficare din municipiul B pe o perioadă de 25 ani iar nivelul prețurilor propuse pentru aceste servicii, conform art.1 alin.3, urmând să fie aprobate sau avizate, după caz, prin în baza reglementărilor în vigoare din domeniu.
Prin Hotărârea nr.240/30.10.2006 a Consiliului Local B s-a aprobat prețul local de facturare a energiei termice livrată populației în Municipiul B la nivelul sumei de 140,51 lei/ (inclusiv TVA) și s-a stabilit ca subvenția în cuantum de 10% să fie asigurată din bugetul Municipiului
Ulterior, potrivit Hotărârii nr.248/30.11.2006 a Consiliului Local Municipal B, s-au avizat propunerile de preț pentru energia termică livrată populației în anul 2007 de către SA B conform anexei care face parte din această hotărâre.
Prin Decizia nr.1758/20.12.2006 emisă de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei s-au aprobat prețurile pentru energia termică valabile de la 01.01.2007 așa cum au fost propuse de SA B și avizate de Consiliul Local Municipal B prin Hotărârea nr.248/30.11.2006 și anexa acesteia.
Urmare a aprobării prețurilor de către, SA Baî naintat Consiliului Local Municipal B prin adresa nr.14062/22.12.2006 copie de pe decizia nr.1757/20.12.2006 însă aceasta nu a emis nici o altă hotărâre care să modifice Hotărârea nr.240/30.10.2006 astfel încât facturarea energiei termice către populație s-a efectuat la același preț stabilit anterior, acela de 140,51 lei/ (inclusiv TVA).
Insă, având în vedere faptul că prețul de producție era majorat și aprobat de ANRE, diferența dintre acesta și cel facturat către populație nu putea fi suportat decât de la bugetul de stat în conformitate cu art.20-21 din Ordinul ANRE- nr.21/514/20.09.2006 și art.19 alin.3 din ordinul MAI nr. 125/2007.
Autoritățile administrative locale nu au luat nici o măsură în privința modificării prețului de facturare a energiei către populație sau a subvenției deși începând cu data de 01.01.2007 prețul de producție s-a modificat iar deconturile lunare justificative au fost înaintate atât pârâtei cât și Consiliului Local Municipal
In acest mod, până la data introducerii acțiunii reclamantei i se datorau sumele de 11.501.958,39 lei pentru anul 2007 și 4.640.834,3 lei cu titlu de subvenție aferentă anului 2006, sumele nefiind contestate de pârâtă sub aspectul calculului ci doar prin prisma inexistenței unei hotărâri care să cuprindă alte date care să vizeze prețul aprobat de Consiliul Local Municipal sau procentul de subvenție.
Aceste apărări însă sunt neîntemeiate după cum s-a expus mai sus reținându-se totodată și prevederile art.22 litera i din nr.OG73/2002 care arată că "producătorii de energie termică au dreptul de a solicita ajustarea nivelului prețurilor în funcție de influențele intervenite în elementele de cost pentru energia termică și să încaseze contravaloarea energiei termice livrate la prețurile și tarifele legal stabilite".
Tribunalul observă că pe parcursul procesului pârâta a achitat reclamantei o parte din debit, aceasta restrângându-și pretențiile la sumele de 140.834,3 lei cu titlu de subvenție pe anul 2006 și 9.501.958,39 lei diferență de preț pentru anul 2007 precum și dobânzi în cuantum de 5.612.174 lei.
Având în vedere considerentele expuse mai sus și prevederile legale menționate, tribunalul va aprecia că prezenta acțiune, așa cum a fost restrânsă este fondată în parte cu privire la debitul principal și va obliga pe pârâtă la plata către reclamantă a sumelor de 140.834,3 lei reprezentând diferența subvenției pe anul 2006 și 9.501.958,39 lei cu titlu de diferență de preț dintre cel de producție energie termică și cel facturat către populație pe anul 2007.
In privința dobânzilor în cuantum de 5.612.174 lei pentru întârzierea la plată, tribunalul observă că reclamanta a calculat același procent - 0,1%/zi de întârziere pe care și bugetul de stat și cel local îl utilizează pentru neplata la timp a obligațiilor bugetare.
Instanța a apreciat însă că regimul juridic al sumelor neachitate reclamantei nu poate fi asimilat cu cel datorat bugetului de stat întrucât aceasta este o societate comercială supusă reglementărilor legale în domeniul comerțului.
Așa fiind, atât timp cât în contractul de concesiune nr.34162/6.09.2006 sau în actele normative speciale nu este prevăzută un astfel de procent al dobânzii, instanța a apreciat că sunt aplicabile prevederile art.43 din Codul comercial raportat la.nr.OG9/2000 actualizată.
Pe cale de consecință, tribunalul a respins cererea de obligare la plata sumei de 5.612.174 lei cu titlu de dobânzi și va dispune doar actualizarea debitului cu rata dobânzii legale la data achitării efective a acestuia.
Ca parte căzută în pretenții, pârâta a fost obligată, potrivit art.274 Cod procedură civilă, la plata către reclamantă a cheltuielilor de judecată efectuate în prezenta cauză (taxă judiciară de timbru și timbru judiciar).
Împotriva sentinței nr.372/20.11.2008 a Tribunalului Brăila în termen legal a declarat recurs pârâta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinice.
În motivare recurenta a arătat că prima instanță a pronunțat soluția cu interpretarea și aplicarea greșită a legii, situația de fapt reținut nefiind conformă realității.
Instanța de foind a pronunțat o hotărâre lipsită de temei legal în înțelesul prevederilor art.304 pct.9 Cod proc.civilă, realizând o aplicare greșită a legii în speță de față.
Astfel, în conformitate cu prevederile legale în materie, singurul temei al acordării subvenției pentru acoperirea diferenței între prețul aprobat de către și prețul de facturare este actul administrativ al autorității locale, respectiv hotărârea Consiliului local Municipal
Hotărârea Consiliului Local Municipal B în speță este nr.240/30.10.2006 privind "Aprobarea prețului local de facturare a energiei termice livrată populației în Municipiul B".
Prin acest act administrativ se aprobă un preț local de facturare a energiei termice livrată populației din Municipiul B la nivelul sumei de 140,51 lei G/. inclusiv TVA, asigurându-se o subvenție din bugetul Municipiului B în cuantum de 10%.
B nr.240/30.10.2006 nu a suferit modificări sau abrogări drept pentru care constituie în continuare singurul temei al calculării și acordării subvenției prevăzute de Ordonanța 36 din 2006.
Pe cale de consecință, poziția autorității locale de a asigura subvenția strict în conformitate cu prevederile nr.240/2006 este temeinică și legală, orice altă interpretare constituind o încălcare a prevederilor legale referitoare la legislația financiar-fiscală.
Singura autoritate în măsură să decidă asupra cuantumul subvenției este Consiliul Local Municipal B, prin hotărâre.
Instanța de fond a respins cu încălcarea legii apărările Municipiului B, prevalându-se de prevederile art.22 lit.i din nr.73/2002 câtă vreme acest text de lege, corect a reținut de către instanță, prevede "dreptul producătorilor de energie termică de a solicita ajustarea nivelului prețurilor.". or, stabilirea prețurilor de facturare este atributul autorității publice locale iar producătorul - SA B nu a făcut nici o solicitare de ajustare a nivelului prețului.
Instanța de fond a interpretat greșit actul juridic dedus judecății, în înțelesul art.304 pct.8 din Cod proc.civilă, atunci când a soluționat capătul de cerere referitor la dobânzile ce ar fi datorate pentru întârzierea la plată.
Instanța a reținut corect faptul că, față de solicitarea de "dobânzi" în cuantum de 5.612.174 nu este menționat nici un act normativ care să permită aplicarea de dobânzi la sume din categoria celor pretinse de - SA B dar apreciază greșit că în speță ar fi aplicabile prevederile art.43 Cod comercial raportat la prevederile nr.9/2000, actualizată.
Astfel, prevederile nr.9/2000 sunt aplicabile numai dacă "obligația este purtătoare de dobânzi potrivit dispozițiilor legale sau prevederilor contractuale". În speță nu sunt reținute asemenea "dispoziții legale" și nici nu s-a făcut dovada unor "prevederi contractuale".
Mai mult decât atât, pentru a fi incidente prevederile art.43 Cod comercial trebuie să fie vorba despre "datorii comerciale" ceea ce contravine prevederilor art.8 Cod comercial care stipulează cu claritate faptul că: "Statul, județul și comuna nu pot avea calitatea de comerciant".
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor invocate, dar și din oficiu, sub toate aspectele, conform art. 3041Cod proc.civilă, Curtea constată că prima instanță a făcut o corectă interpretare și aplicare a dispozițiilor legale în materie și o integrală apreciere a materialului probator administrat în cauză, pronunțând o sentință legală și temeinică a cărei reformare nu se impune.
În fapt, între a Municipiului B cu sediul în B, - - nr.1A, reprezentată de Primar și "" B prin reprezentanți legali s-a încheiat Contractul de concesiune nr.34162/06.09.2006 având ca obiect "Delegarea de gestiune prin concesiune a serviciului public de producere, transport, distribuție și furnizare a energiei termice în sistemul centralizat de termoficare din Municipiul B".
nr.240/30.10.2006 aprobă prețul local de facturare a energiei termice livrată populației din Municipiul B în valoare de 140,51 G/ (inclusiv TVA) iar prin Decizia ANRE nr.1327/2.10.2006 s-a aprobat o compensare unitară de 75,35 lei/ pentru anul 2007.
De asemenea 148/30.11.2006 avizează propunerile de prețuri la energia termică produsă centralizat și livrată populației prin puncte termice în valoare de 253,83 lei/ fără TVA și 239,44 lei/ fără TVA pentru energia termică produsă în centralele termice de cvartal pentru anul 2007.
Ulterior prin decizia nr.1757/20.12.2006 ANRE aprobă prețul de 288,30 lei/ inclusiv TVA pentru activitatea de producere pe bază de gaze naturale și pentru serviciile de transport, distribuție și furnizare a energiei termice sub formă de apă fierbinte destinată populației și prețul de 278,64 lei/ inclusiv TVA în centralele de cvartal, majorând practic prețul de producție începând cu 01.01.2007.
Această decizie a fost comunicată Consiliului Local Municipal B cu adresa nr.14062/22.12.2006 așa cum este stipulat și în art.12, aceasta fiind obligatorie pentru - SA
Având în vedere prevederile legale, respectiv OG 36/2006, art.4 alin.4; Ordinul ANRE- -; Ordinul MAI 125/2007, art.7 lit.b cât și 240/30.10.2006, 248/30.11.2006 pentru anul 2007, - B, a înaintat lunar deconturi justificative la autoritatea locală solicitând sumele necesare acoperirii integrale a diferenței dintre prețul de producere, transport, distribuție și prețurile locale de referință, după acordarea sumelor de la bugetul de stat. Cu toate că deconturile au fost înaintate lunar a Municipiului B - Direcția Finanțelor Publice Locale le returnează abia în luna noiembrie 2007 deși sumele înscrise în deconturi adunate în perioada ianuarie - septembrie au fost aprobate de Primarul Municipiului B cu adresa nr.12080/23.10.2007 transmisă de - B către MIRA - Direcția Generală Comunități Locale - Zone Ajutor de Stat și cu Structurile Asociative.
Susținerea recurentei că simpla înaintare a deciziei ANRE nu presupune o obligație din partea autorității locale nu poate fi primită, întrucât Ordinul comun ANRE - nr- în art.21 stabilește clar că asigurarea diferenței, în cazul în care au loc majorări de prețuri de producere, transport, distribuție și furnizare a energiei termice, fie prin majorarea subvenției unitare ce este asigurată de autoritățile administrației publice locale din bugetele locale, fie prin majorarea prețului local de facturare la populație.
Or, în această situație societatea reclamantă, nu avea de unde să cunoască situația bugetului local pentru a propune una din cele două mijloace prevăzute de art.21 din Ordinul comuna ANRE- cu atât mai mult cu cât OG 36/2006, art.3 alin.2 prevede că autoritățile administrației publice locale pot aproba prețuri locale mai mici sau mai mari majorând sau diminuând subvențiile proprii necesare, după caz.
- SA Bar espectat dispozițiile art.1 ale nr.240/30.10.2006, facturând la populație un preț de 140,51 lei/, în condițiile în care prețul de producere a energiei termice s-a majorat și subvenția alocată de la bugetul local nu acoperă integral prețul de producție.
În aceste condiții autoritatea locală trebuie să țină cont de formula stabilită de ordinul 125/2007 al în art.18, alin.2 de unde rezultă că subvenția trebuie să acopere integral diferența dintre prețul de producere și prețurile locale de referință după acordarea sumelor de la bugetul de stat.
Autoritatea locală a fost informată prin punerea la dispoziție a tuturor documentelor de sprijin, respectiv raportul de specialitate și legislația în vigoare, inclusiv decizia nr.1757/20.12.2006.
Ulterior cererii de chemare în judecată a Municipiului B achită suma de 2.000.000 lei cu mențiunea subvenție 2007 conform decontului pe luna ianuarie 2007 și suma de 4.500.000 lei din subvenția pe anul 2006, ceea ce reprezintă de fapt o recunoaștere a pretențiilor solicitate.
Refuzul a Municipiului B de a plăti sumele necesare acoperirii integrale a diferenței dintre prețul de producere, transport, distribuție și furnizare a energiei termice livrate populației - și prețurile locale de referință, după acordarea sumelor de la bugetul de stat este cu atât de neînțeles și nejustificat cu cât prin 312/31.10.2007 privind Local al Municipiului B pe anul 2007 la titlul IV "Subvenții" s-au prevăzut subvenții pentru acoperirea diferențelor de preț și tarif în sumă de 11.547,90 lei.
Toate aceste aspecte au fost corect reținute de prima instanță, actualizarea debitului cu rata dobânzii legale la data achitării efective fiind legală conform art.1084 Cod civil.
Față de cele expuse, în temeiul art. 312 Cod proc.civilă, Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondat recursul declarat de pârâta UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ A MUNICIPIULUI B cu sediul în-, împotriva sentinței nr.372//20.11.2008 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică de la 07 Mai 2009.
Președinte, | Judecător, | Judecător, |
Grefier, - - |
Red.VD/16.06.2009
Tehno ZE/17.06.2009
ex.2 Fond:
Președinte:Dorina VasileJudecători:Dorina Vasile, Vasile Susanu, Mariana Trofimescu
