Pretentii contencios administrativ si fiscal. Decizia 658/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIE NR. 658/CA/2009
Ședința publică de la 13 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ioan Cibu
JUDECĂTOR 2: Iosif Morcan
JUDECĂTOR 3: Gabriela Costinaș
Grefier - -
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A ÎN NUME ȘI PENTRU AIî mpotriva sentinței nr.1510/CAF/2008 pronunțată de Tribunalul Alba - Secția comercială și de contencios administrativ în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă av. în substituirea av. - pentru reclamanta intimată -" ", lipsă fiind pârâta recurentă.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că din partea reclamantei intimate s-au depus la dosar actele dispuse de instanță la termenul de judecată din 22.04.2009, respectiv:traducerea Certificatului de înmatriculare, copia legalizată a traducerii certificatului de proprietate nr.6/A-S și copia contractului de vânzare cumpărare pentru un vehicul folosit.
Nefiind alte cereri, instanța acordă cuvântul în dezbateri.
Mandatarul reclamantei intimate solicită respingerea ca nefondat a recursului declarat de pârâtă și menținerea ca temeinică și legală a sentinței civile atacate. Fără cheltuieli de judecată.
CURTEA DE APEL
Reclamanta -" " a solicitat în dosarul Tribunalului Alba nr- în contradictoriu cu pârâtele ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A I și DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A obligarea la restituirea taxei speciale pentru autoturisme încasată nelegal, în cuantum de 5.752,02 lei, plata dobânzii legale aferente,calculată de la scadență până la data plății.
In motivarea acțiunii se arată că reclamanta a achiziționat din Italia autoturismul marca SKODA 1.9, cu număr de înmatriculare -, iar pentru a-l înmatricula a plătit taxa în temeiul art. 214^1 din Codul fiscal pentru autoturismul importat și fabricat într-un stat al UE, dar că prin aceasta se realizează discriminarea autovehiculelor importate din Comunitatea Europeana în cazul reînmatriculării în situația în care acestea au fost deja înmatriculate în țara de proveniență, iar pentru vehiculele autohtone nu se percepe această taxă la reînmatriculare. Se invocă preeminența dispozițiilor art. 90 al. 1 din Tratatul de instituire a Comunității Europene față de dispozițiile din legislația internă.
Prin întâmpinarea depusă pârâta DGFP A a solicitat respingerea acțiunii, deoarece legislația europeană nu interzice instituirea taxei, ci doar prevede că nivelul acesteia să nu fie mai mare decât al taxelor care se aplică, direct sau indirect produselor naționale similare. A apreciat că disp.art.90 alin.1 din Tratatul de instituire a Comunității Europene nu sunt incidente în cauză, deoarece nu ne aflăm în prezența unui regim fiscal discriminatoriu, întrucât obligația plății taxei de primă înmatriculare există între toate autovehiculele, indiferente de țara de proveniență a acestora, nefiind în prezența unei îngrădiri a liberei circulații a mărfurilor.
Secția de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului Alba prin sentința nr. 1510/CAF/09.12.2008 a admis acțiunea reclamantei -" "SRL, a obligat pârâtele la restituirea sumei de 5.752,02 lei reprezentând taxă specială pentru autoturisme, cu dobânda legală aferentă conform art. 120 alin 2 Cod pr. fiscală începând cu data scadenței și până la data plății efective. Au fost acordate cheltuieli de judecată în cuantum de 39,3 lei.
Prima instanță a reținut prin considerentele expuse că în discuție este o taxă ce se face venit la bugetul statului și fără plata acesteia nu este posibilă înmatricularea autoturismelor, conform art.2141-2143Cod fiscal. Pe fondul cauzei se arată că taxa a fost percepută cu încălcarea dispozițiilor art. 90 al. 1 din Tratatul de instituire a Comunității Europene, prin faptul că se determină discriminarea în materia regimului juridic fiscal pentru autoturismele ce se importă din statele membre UE pentru reînmatricularea în România, față de autoturismele existente pe piața internă pentru care nu se percepe taxa la reînmatriculare. A fost invocată jurisprudența.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta DGFP A în nume propriu, cât și pentru A I, prin care solicită modificarea hotărârii instanței de fond și respingerea acțiunii.
Prin motivele de recurs se susține că potrivit Legii nr. 157/2005 pentru ratificarea tratatului de aderare a României la UE, legea-cadru europeană este un act legislativ, dar rămâne la latitudinea fiecărui stat membru de a alege forma și mijloacele prin care dispozițiile legii europene devin obligatorii. Art. 90 din Tratatul de instituire a Comunității Europene nu sunt aplicabile în cauză, deoarece taxa este plătită de toți proprietarii de autovehicule în momentul primei înmatriculări în România. Codul fiscal prevede plata acestei taxe pentru autovehicule în momentul înmatriculării, indiferent dacă provin din România sau din statele membre UE. Textul Tratatului se referă la interzicerea măsurilor protecționiste instituite de un stat membru cu privire la anumite produse naționale, prin care se creează o situație dezavantajoasă pentru produsele ce provin din comunitate, nefiind încălcate prevederile Tratatului. Legislația europeană nu interzice instituirea unor astfel de taxe, ci impune cerința de a nu fi mai mari decât cele care se aplică produselor naționale similare, fiind o taxă ce se aplică și în alte state UE. Jurisprudența CJCE invocată de instanță se referă la taxa percepută de Ungaria și Polonia care era aplicată doar autoturismelor folosite importate nu și celor noi. Instanța trebuia să țină cont de prevederile OUG nr. 50/2008 pentru instituirea taxei de poluare, care prevede că se restituie diferența dintre taxa specială încasată pentru autoturisme în perioada 1.01.2007-30.06.2008 și taxa de poluare pentru autovehicule. Dobânda legală se impune a fi acordată doar de la data pronunțării hotărârii.
In drept s-au invocat prevederile art. 304 pct. 9, 304 ^1 din Codul d e procedura civilă, dispozițiile Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal cu modificările și completările ulterioare, precum și OUG NR.50/2008. Recursul nu este supus timbrajului potrivit art. 17 din Legea nr. 146/1997.
Reclamanta intimată nu a depus întâmpinare, însă prin concluziile scrise și orale susținute de apărătorul său solicită respingerea recursului apreciind că instanța a făcut o corectă interpretare a normelor juridice interne și a celor comunitare,apreciind că cele dintâi nu sunt conforme art.90 al.1 din Tratatul de instituire a Comunității Europene.
Analizând sentința atacată sub aspectul recursului declarat, Curtea constată că acesta este nefondat pentru următoarele considerente:
Reclamanta -" "SRL a achiziționat in cursul anului 2007 din Italia un autoturism marca SKODA fabricat în anul 2000, cu nr.de identificare -, pentru care a plătit taxa specială reglementată de art. 214^1, 214^2 din Codul fiscal.
Taxa a fost percepută în temeiul art.214^1 din Codul fiscal sub forma taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule. Astfel, legea prevede căintră sub incidența taxei speciale autoturismele și autovehiculele comerciale cu masa totală maximă autorizată de până la 3,5 tone inclusiv, cu excepția celor special echipate pentru persoanele cu handicap și a celor aparținând misiunilor diplomatice, oficiilor consulare și membrilor acestora, precum și altor organizații și persoane străine cu statut diplomatic, care își desfășoară activitatea în România. Nivelul taxei speciale este prevăzut în anexa nr. 4 care face parte integrantă din prezentul titlu. Pentru autoturismele și autoturismele de teren a căror primă înmatriculare în România se realizează după data de 1 ianuarie 2007 și pentru care accizele au fost plătite cu ocazia importului sau a achiziționării de pe piața internă în cursul anului 2006, taxa specială nu se mai datorează.Intră sub incidența taxei speciale și autovehiculele comerciale cu masa totală maximă autorizată de peste 3,5 tone, inclusiv cele destinate transportului de persoane cu un număr de peste 8 locuri pe scaune în afara conducătorului auto, cu excepția autovehiculelor speciale destinate lucrărilor de drumuri, de salubrizare, pentru industria petrolului, a macaralelor, precum și a autovehiculelor destinate a fi utilizate de forțele armate, forțele de securitate a statului, poliție, jandarmerie, poliție de frontieră, de serviciile de ambulanță și medicină. Nivelul taxei speciale este prevăzut în anexa nr. 4.1 care face parte integrantă din prezentul titlu.
Din punctul de vedere al exigibilității, taxa specială se plătește la momentul primei înmatriculări în România (art. 214^2 din Cod).
Norma internă încalcă prevederile Tratatul de instituire a Comunității Europene care prin art. 90 al. 1 stabilește cănici un stat membru nu poate să impună, în mod direct sau indirect, asupra produselor altor state membre, impozite interne de orice natură în plus față de cele impuse direct sau indirect asupra produselor interne similare. Mai mult, nici un stat membru nu poate să impună asupra produselor altor state membre impozite interne de natură să acorde protecție indirectă altor produse.
Potrivit art. 148 din Constituția României, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare. Parlamentul, Președintele României, Guvernul și autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării. Prevederea constituțională consacră supremația dreptului comunitar și aplicarea directă a acestuia. Potrivit caracteristicilor dreptului comunitar, orice normă comunitară are forța juridică superioară nomelor naționale, chiar și în situația în care acestea sunt adoptate ulterior normei comunitare. In caz de conflict au prioritate nomele comunitare, chiar și împotriva normelor naționale. Normele dreptului comunitar au aplicabilitate imediată, directă și prioritară, iar judecătorul național areobligațiasă aplice aceste norme, chiar cu refuzul aplicării legislației naționale neconforme cu acestea. Acest principiu a fost consacrat și de jurisprudența Curtea de Justiție a Comunității Europene.
In acest context se apreciază că potrivit legislației fiscale naționale se ajunge la situația în care se percepe taxa specială doar pentru autoturismele și autovehiculele importate din statele membre ale Uniunii Europene cu ocazia înmatriculării în România, dar nu se percepe această taxă pentru autoturismele deja înmatriculate în România, fapt ce determină situația impunerii în plus, în sensul dreptului comunitar, a produselor altor state membre comparativ cu produsele interne similare. In această situație se ajunge la protecția indirectă a anumitor produse, fapt interzis de prevederile Tratatului. Scopul normei comunitare a fost acela de a asigura libera circulație a mărfurilor între statele membre în condiții normale de concurență, prin eliminarea practicilor protecționiste rezultate din aplicarea unor impozite interne de orice natură prin care se discriminează produsele provenite din alte state. Invocăm in acest sens Hotărârile din 5 12 2006 -C-290/2005 si c-333-2005, și alții (Ungaria),c-387/2001 Weigel contra Austriei cât și Comisia Danemarca C-47/88, prin care Curtea a constatat că stabilirea unei taxe de primă înmatriculare pentru autoturismele importate folosite dintr-un stat membru care este mult mai mare decât cea aplicată produselor autohtone cu caracteristici tehnice similare are efect discriminatoriu și este interzisă de prevederile art.90 al.1din Tratatul de instituire a Comunității Europene. Curtea Europeană de Justiție a stabilit prin aceleași hotărâri că nu se aplică prevederile art.33 din Directiva 6 nefiind în cauză discuții în legătură cu cifra de afaceri și nici de schimburi comerciale la frontieră.
In consecință, ca efect al aplicării directe a normei comunitare cuprinsă în art. 90 din Tratat, urmare a faptului că dispozițiile legii fiscale naționale, art. 214^1 și 214^2 din Codul fiscal sunt contrare dreptului comunitar,se constată că prevederile dreptului intern nu au aplicabilitate, urmând a fi înlăturate, iar taxa achitată de reclamantă urmează a fi restituită.
Aplicarea în speță a dispozițiilor OUG nr. 50/2008 privind taxa de poluare contravine principiilor privind neretroactivitatea legii și stabilitatea raporturilor juridice. OUG nr. 50 din 21 aprilie 2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, publicata în <LLNK 32008 3270 45> OF. nr. 327 din 25 aprilie 2008, intră în vigoare la data de 1 iulie 2008 (art. 14). taxei intervine,la fel ca în reglementarea precedentă, în momentul primei înmatriculări a unui autovehicul în România (art.4). Taxa rezultată ca diferență între suma achitată de contribuabil în perioada 1 ianuarie 2007-30 iunie 2008, cu titlu de taxă specială pentru autoturisme și autovehicule, și cuantumul rezultat din aplicarea prevederilor privind taxa pe poluare pentru autovehicule se restituie pe baza procedurii stabilite în normele metodologice de aplicare ordonanței de urgență (art.11). La data intrării în vigoare ordonanței de urgență se abrogă <LLNK 12003 571 10 202 214 39>art. 214^1-214^3 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal (art.14)
In conformitate cu art. 15 (2) din Constituție, legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile. Față de acest principiu, raportat la momentul exigibilității taxelor, cel al primei înmatriculări în România, nu se poate aplica retroactiv o dispoziție a legii care nu era în vigoare la data primei înmatriculări în România pentru produsele importate. In același sens, este afectată și stabilitatea raporturilor juridice, deoarece la data efectuării importului și achiziționării autoturismului, reclamanta a efectuat operațiunea juridică cunoscând legislația aplicabilă la acea dată, astfel că nu se poate aplica o prevedere legală ce nu era în vigoare la data importului.
Reclamanta este îndreptățită și la plata dobânzii legale de la data la care s-a achitat taxa întrucât de la acest moment statul a folosit banii reclamantei,fără titlu. Legea prevede ca se restituie, la cerere debitorului, sumele plătite ca urmare a aplicării eronate a prevederilor legale si cele stabilite prin hotărâri ale organelor judiciare sau ale altor organe competente (art.117 din Cod). Dobânda se datorează de la data efectuării plății taxei către bugetul statului și până la data restituirii integrale, deoarece de la acea data reclamantul a fost privat de folosința bunului său în sensul Primului Protocol adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
In consecință, recursul pârâtei DGFP A, formulat în nume propriu și pentru A I, este nefondat,nefiind incidente prevederile art.304 pct.9 și 3041Cod pr.civilă și urmează a fi respins conform art.312 al.1 Cod pr. civilă.
Reclamanta intimată nu a solicitat cheltuieli de judecată în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A în nume propriu și pentru AIî mpotriva sentinței civile nr.1510/CAF/2008 pronunțată de Tribunalul Alba - Secția comercială și contencios administrativ în dosar nr-.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 13 Mai 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.
Dact./2 ex/29.05.2009
Jud.fond -
Președinte:Ioan CibuJudecători:Ioan Cibu, Iosif Morcan, Gabriela Costinaș
