Pretentii contencios administrativ si fiscal. Sentința 672/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
SENTINȚA CIVILĂ NR. 672
Ședința publică din data de 18 februarie 2009
Curtea constituită din:
JUDECĂTOR 1: Nemenționat
GREFIER:
Pe rol fiind soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE.
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică de la 11 februarie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta sentință civilă, dată la care Curtea, având nevoie de timp pentru a examina actele dosarului și a delibera, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 18 februarie 2009.
CURTEA
Prin cererea înregistrată la data de 4 iulie 2008, reclamanta SC SRL a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE, obligarea acestuia la plata despăgubirilor rezultate în urma calamităților naturale din perioada 01.12.2005 - 31.03.2006 în valoare de 108.404 lei, sume actualizate conform ratei inflației, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii sale, reclamanta a arătat că, având în arendă 333 de hectare de teren agricol pe raza comunei, județul G, și a orașului, județul C, a însămânțat cu 200 ha și cu 110 ha în anul agricol 2005-2006.
Urmare a temperaturilor excesiv de scăzute, sub limita biologică de rezistență a plantelor, a lipsei stratului protector de zăpadă, a vânturilor puternice însoțite de ger, disconfort termic și a variațiilor mari de temperaturi de la + la -18-20 grade Celsius, s-au produs pagube în sectorul vegetal iar o parte a culturilor de și semănate în anul 2005 au fost calamitate.
Culturile au fost asigurate la Societatea, conform legii, urmând a fi despăgubită de pârât în temeiul Legii nr. 381/2002, sens în care s-au întocmit procesele verbale de constatare și evaluare a pagubelor, iar înștiințarea a fost depusă în scris la primărie în termenul de 48 de ore de la data producerii calamității, întreaga documentație fiind înaintată organelor competente pentru acordarea despăgubirilor, însă ele nu au fost acordate nici până la momentul sesizării instanței.
Prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei în ședința publică din data de 15 octombrie 2008, pârâtul MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE a invocat pe de o parte excepția inadmisibilității acțiunii pentru lipsa procedurii prealabile instituită de art. 7 din Legea nr. 554/2004, iar pe de altă parte excepția intitulată de pârât "a tardivității" acțiunii; în acest sens, a arătat că reclamanta a promovat prezenta acțiune în data de 4 iulie 2008, în condițiile în care cererea de acordare de despăgubiri a fost înregistrată la DADR G în data de 17 august 2006, astfel că a fost încălcat termenul de sesizare a instanței, instituit de art. 11 alin. 1 lit. c din Legea nr. 554/2004, anume "în termen de 6 luni de la data expirării termenului legal de soluționare a cererii".
De asemenea, a fost invocată excepția lipsei calității procesuale pasive a, apreciind că reclamanta confundă cele două etape ale legii, respectiv etapa care reglementează constatarea și declararea stării de calamitate și etapa verificării procedurii prealabile obligatorii și a condițiilor privind încasarea despăgubirilor reglementate de legea specială. Or, nu poate recunoaște, verifica, aproba ori îndeplini formalitățile în vederea acordării despăgubirilor întrucât acestea se fac potrivit procedurii speciale reglementate de Legea nr. 381/2002 și Ordinul nr. 419/2002.
Cu privire la fondul litigiului, pârâtul a arătat că acțiunea este inadmisibilă, întrucât nu au fost respectate formalitățile prevăzute imperativ de Legea nr. 381/2002 și Ordinul nr. 419/2002 cuprinzând normele metodologice de aplicare a legii.
Examinând cererea reclamantei, prin prisma actelor dosarului, a reglementărilor legale aplicabile și a apărărilor pârâtului, Curtea va examina mai întâi, în ordine, excepțiile invocate.
1. Abordând mai întâi excepția inadmisibilității pentru lipsa plângerii prealabile, Curtea o apreciază ca neîntemeiată.
Astfel, potrivit art. 7 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, "nainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-unact administrativindividual trebuie să solicite autorității publice emitente sau autorității ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia".
Textul care instituie obligativitatea formulării recursului grațios anterior sesizării instanței, mai sus redat, vizează exclusiv actele administrative propriu-zise, iar și nu pe cele asimilate, astfel cum sunt ele menționate în art. 2 alin. 2 al Legii nr. 554/2004, anume "refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim ori, după caz, faptul de a nu răspunde solicitantului în termenul legal".
Art. 7 alin. 5 din legea contenciosului administrativ prevede expres că "în cazul acțiunilor introduse de prefect, Avocatul Poporului, Ministerul Public, Agenția Națională a Funcționarilor Publici sau al celor care privesc cererile persoanelor vătămate prin ordonanțe sau dispoziții din ordonanțe,precum și în cazurile prevăzute la art. 2 alin. (2)și la art. 4nu este obligatorie plângerea prealabilă".
Or, acțiunea reclamantei urmărește nu anularea vreunui act administrativ emis de pârât, ci tocmai sancționarea refuzului invocat ca nejustificat de rezolvare a cererii sale referitoare la dreptul de despăgubire pentru calamități.
Prin urmare, instanța va respinge excepția inadmisibilității pentru lipsa procedurii prealabile.
2. Examinând în continuare excepția prescripției dreptului la acțiune, recalificată astfel de instanță având în vedere textul de lege invocat, deși pârâtul o intitulase excepție a "tardivității", instanța o apreciază ca fondată.
Astfel, cererea de acordare a despăgubirilor, cu toate documentele anexate, a fost depusă de reclamantă la DADR în data de 17 august 2008, acesta fiind ultimul demers al solicitanților de despăgubiri, respectiv depunerea documentației, potrivit procedurii reglementată de Legea nr. 381/2002, Ordinul nr. 419/2002 și HG nr. 1006/2006, fiind înregistrată sub nr. 8686/17.08.2006 ( 4).
Așa cum a invocat și pârâtul, potrivit disp. art. 11 alin. 1 lit. c teza a II-a din Legea nr. 554/2004, incident în speță, recunoașterea dreptului pretins e poate solicita în termen de 6 luni de la"data expirării termenului legal de soluționare a cererii".
Or, reclamanta nu a sesizat instanța acest termen, de prescripție, de 6 luni.
Problema împlinirii inclusiv a termenului de decădere de un an nu se mai pune în cauză, întrucât acesta poate fi reținut ca incident doar pe de o parte când este vorba despre contestarea unui act administrativ propriu zis, iar pe de altă parte pentru că nu s-au invocat și probat "motivele temeinice" de introducere a cererii peste termenul de prescripție, motive care, desigur, să fie evaluate și apreciate ca atare de către instanța de judecată.
Pârâta și-a formulat apărările însă nu în raport de acest text de lege, ci a apreciat ca incidente prevederile art. 19 alin. 2 din legea nr. 554/2004, potrivit cărora "Cererile se adresează instanțelor de contencios administrativ competente, în termenul de un an prevăzut la art. 11 alin. (2)", termen care însă, potrivit alin. 1 începe să curgă de la data la care persoana vătămată a cunoscut sau trebuia să cunoască întinderea pagubei.
Instanța reține inaplicabilitatea textului la situația de față, din formularea art. 19 alin. 1 reieșind că el vizează exclusiv despăgubirile cauzate persoanei vătămate prin emiterea unui act administrativ nelegal, a cărui anulare s-a solicitat și obținut în prelabil în instanță, despăgubirile fiind ulterior solicitate, pe cale separată.
În lumina considerentelor expuse mai sus, Curtea - în temeiul disp. art. 11 alin. 1 lit. c teza a II-a din Legea nr. 554/2004 - va respinge ca prescrisă prezenta acțiune.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția inadmisibilității pentru lipsa plângerii prealabile.
Respinge ca prescrisă acțiunea formulată de reclamanta, cu sediul în comuna de, Șoseaua B -, km. 7,. 2,. A,. 7, în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE, cu sediul în mun. B,-, sector 3.
Definitivă. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 18 februarie 2009.
JUDECĂTOR GREFIER
Red./dact. 4 ex.MN/MN
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
