Pretentii contencios administrativ si fiscal. Decizia 73/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILA NR.73/CA
Ședința publică de la 02 martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Kamelia Vlad
JUDECĂTOR 2: Monica Costea
JUDECĂTOR 3: Adriana Gherasim
Grefier - - -
Pe rol, judecarea recursului în contencios administrativ formulat de recurenta pârâtă DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE T - ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în T,- Bis, județul T, împotriva sentinței civile nr.2400 din 31.10.2008 pronunțată de Tribunalul Tulcea, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul, domiciliat în T,-,.4,.B,.6, județul T, având ca obiect petenții restituire taxă primă înmatriculare
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care evidențiază părțile, obiectul litigiului și stadiul procesual. asupra recursului formulat de pârâta T care este motivat, scutit de plata taxei judiciare. Se solicită judecata cauzei în lipsă.
Instanța constată dosarul în stare de judecată și luând act că se solicită judecata în lipsă, rămâne în pronunțare.
CURTEA:
Asupra recursului contencios administrativ de față:
Prin sentința civilă nr. 2400/31.10.2008 a Tribunalului Tulceaa fost admisă cererea reclamantului G formulată în contradictoriu cu pârâta Administrația Finanțelor Publice T, fiind obligată pârâta să restituie reclamantului suma de 5972 lei reprezentând taxa de primă înmatriculare, actualizată cu indicele de inflație la data plății.
Pentru a pronunța această soluție a reținut instanța de fond că a fost investită cu cererea prin care reclamantul Gas olicitat, în contradictoriu cu Administrația Finanțelor Publice T, în baza art. 992 - 997 și 1092 cod civil obligarea la restituirea sumei de 5.672 lei actualizată cu dobânda legală la data plății pe care a achitat-o odată cu achiziționarea unui autoturism pentru a-l putea înmatricula.
În motivarea cererii sale a arătat reclamantul că la data de 17.02.2008 a cumpărat un autoturism second - hand, marca Volkswagen, an fabricație 2005, cu norma de poluare Euro 3, neînmatriculat în România.
Urmând procedura înmatriculării în România, a fost obligat de Serviciul Public Comunitar - Regim Permise de Conducere și Înmatriculări Autovehicule la plata acestei taxe de primă înmatriculare, pentru a putea fi pus în circulație pe drumurile publice.
Taxa a fost percepută în temeiul art. 2141- 2143din Codul fiscal, fiind plătită prin chitanța seria - nr. - în data de 26.02.2008.
Taxa percepută a fost considerată de reclamant a fi percepută în baza unor dispoziții legale inaplicabile în dreptul intern.
A parcurs reclamantul și procedura prealabilă adresându-se pârâtei cu adresa nr. 4031/ 17.03.2008, însă solicitarea i-a fost respinsă.
A motivat reclamantul că perceperea acestei taxe era contrară și dreptului comunitar, iar în Constituție s-a prevăzut că statul român trebuia să îndeplinească obligațiile ce-i reveneau din tratatele la care era parte cu bună-credință.
Potrivit art. 25 din tratatul CE, între statele membre sunt interzise taxele vamale la import și la export sau taxele cu efect echivalent. Această interdicție se aplică de asemenea taxelor vamale cu caracter fiscal.
Ca urmare a efectului direct al art. 90, paragraful 1 din Tratat, art. 214 din Codul fiscal nu mai putea fi considerat în vigoare după data aderării țării la.
În susținerea cererii a depus reclamantul contractul de vânzare - cumpărare pentru un vehicul folosit, cartea de identitate a vehiculului, chitanța seria - nr. -/26.02.2008, cererea de restituire nr. 403/17.03.2008; răspunsul la cerere, contestația nr. 4276/21.03.2008, răspunsul la contestația înregistrată sub adresa nr. 4276/15.04.2008.
În cursul cercetării judecătorești a formulat întâmpinare pârâta, solicitând respingerea acțiunii ca nefondată.
În cuprinsul acesteia au fost invocate dispozițiile nr.OUG 50/2008 potrivit cu care s-a stabilit plata acestei taxe de primă înmatriculare.
Examinând actele din dosar, tribunalul a reținut caracterul întemeiat al cererii deduse judecății.
Astfel, reclamantul a solicitat restituirea taxei de primă înmatriculare pe care a achitat-o la 26.02.2008 la organul fiscal, taxă fără de care nu-și putea înmatricula autovehiculul achiziționat din străinătate la 17.02.2008.
Deși organul fiscal a perceput această taxă în temeiul art. 2141și 2143din Codul fiscal, totuși, la data achitării sumei nu se introdusese "taxa de primă înmatriculare", cum s-a specificat pe chitanța de plată, ci era denumită "taxă specială.
La 1 iulie 2008 intrat în vigoare nr.OUG 50/2008, care a abrogat aceste texte din Codul fiscal și, în plus, la art. 11 prevăzut că taxa rezultată ca diferență între suma achitată de contribuabil în perioada 1 ianuarie 2007 - 30 iunie 2008, cu titlu de taxă specială și cuantumul rezultat din aplicarea ordonanței se restituia pe baza procedurii stabilite în normele metodologice.
Or, deși până la iulie 2008 nu se introdusese această taxă, totuși organul fiscal a perceput-o ca taxă de primă înmatriculare.
Indiferent cum ar fi fost denumită această taxă, ea încălca normele europene la care România era parte, mai ales după ce a devenit stat membru, statut ce impune o armonizare a legislației interne cu cea comunitară.
Comparând normele interne cu cele comunitare s-a constatat o încălcare a principiului potrivit căruia fiecare stat avea obligația să asigure circulația liberă a mărfurilor, fără nici un fel de îngrădire.
Aplicarea unei asemenea taxe numai pentru autoturismele de import (second hand) crea o situație discriminatorie față de autoturismele indigene, ceea ce nu era permis, chiar dacă la bază erau avute în vedere rațiuni economice.
Chiar Constituția consfințește această aplicare unitară și cu prioritate a dreptului comunitar și armonizarea dreptului intern cu acesta.
Ca o consecință, nr.OUG 50/ 2008, în vigoare de la 1 iulie 2008 încercat într-un fel corectarea situației până la acel moment, în sensul restituirii diferenței de taxă percepută anterior față de cuantumul fixat de ordonanță.
Față de aceste considerente, s-a admis cererea și a fost obligată pârâtă să restituie reclamantului suma de 5.972 lei reprezentând taxa de primă înmatriculare actualizată cu indicele de inflație la data plății.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs intimata DGFP T, solicitând admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței atacate și respingerea cererii reclamantului G ca nefondată.
În motivarea recursului său a arătat recurenta că instanța de fond a apreciat greșit că taxa achitată de reclamantul intimat și a cărei restituire s-a solicitat încalcă normele europene la care România este parte, întrucât obligația fiscală privind taxa specială pentru autoturisme și autovehicule a fost stabilită de legea nr. 571/2003 privind codul fiscal, în cuprinsul art. 214^1 alin.1, iar la data de 01.07.2008 a intrat în vigoare OUG nr. 50/2008 pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule, act normativ ce a abrogat dispozițiile anterioare ale codului fiscal privind reglementarea acestei taxe.
În drept, recursul a fost întemeiat pe dispozițiile art. 299 - 316 Cod proc. civ.
Examinând recursul prin prisma dispozițiilor art. 3041Cod proc. civ. Curtea reține caracterul său nefondat pentru următoarele considerente:
Critica recurentei privind reținerea de către instanța de fond a nelegalității taxei de primă înmatriculare achitată de reclamant este neîntemeiată, în raport de prevederile art. 90 (86) din Tratatul Uniunii Europene, întrucât România, ca stat membru al acestei comunități, a ignorat dispozițiile Tratatului la adoptarea art. 2141din codul fiscal.
Procedând în această manieră, România a stabilit în impuneri interne pentru produse provenind dintr-un alt stat membru, impuneri superioare celor aplicabile produselor naționale similare.
Instanța de fond a dat o justă interpretare și aplicare prevederilor art. 148 din Constituția României, în sensul că autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării, astfel încât judecătorul național este ținut să aplice, în caz de conflict între norma națională și norma comunitară, textul din dreptul comunitar.
În ceea ce privește incidența prevederilor OUG nr. 50/2008, invocată de recurentă în motivele sale, se constată că, potrivit dispozițiilor art. 11 din acest act normativ taxa rezultată ca diferență între suma achitată de contribuabil în perioada 1 ianuarie 2007-30 iunie 2008, cu titlu de taxă specială pentru autoturisme și autovehicule, și cuantumul rezultat din aplicarea prezentelor prevederi privind taxa pe poluare pentru autovehicule se restituie pe baza procedurii stabilite în normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență. Aceste norme au fost aprobate prin HG nr. 686/2008.
Curtea reține că taxa specială ce face obiectul prezentei cauze a fost încasată în baza legislației fiscale interne în vigoare anterior datei de 1 iulie 2008 și care a fost apreciată ca fiind contrară normelor comunitare. Într-o atare ipoteză, se aplică principiul conform căruia când un stat membru a impus sau aprobat o taxă contrară dreptului comunitar este obligat să restituie taxa percepută prin încălcarea acestuia.
Din această perspectivă reclamantul intimat are dreptul la restituirea integrală a taxei speciale încasată în temeiul unor dispoziții legale contrare normelor comunitare.
În astfel de situații Curtea de Justiție a decis că statele membre trebuie să asigure rambursarea taxelor colectate cu încălcarea prevederilor art. 90 din Tratat, cu respectarea principiilor ce guvernează autonomia procedurală.
Cum criticile recurentei expuse în prezenta cale de atac au un caracter neîntemeiat, Curtea, în conformitate cu prevederile art. 312 Cod proc. civ. va menține ca legală și temeinică sentința civilă nr. 2400/31.10.2008 a Tribunalului Tulcea, prin respingerea recursului formulat de DGFP T ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul în contencios administrativ formulat de recurenta pârâtă DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE T - ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în T,- Bis, județul T, împotriva sentinței civile nr.2400 din 31.10.2008 pronunțată de Tribunalul Tulcea, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul, domiciliat în T,-,.4,.B,.6, județul T, având ca obiect petenții restituire taxă primă înmatriculare, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, astăzi 02 martie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Jud.fond:
Tehnored.dec.jud.-
2 ex./24.03.2009
Președinte:Kamelia VladJudecători:Kamelia Vlad, Monica Costea, Adriana Gherasim
