Pretentii contencios administrativ si fiscal. Decizia 957/2008. Curtea de Apel Alba Iulia

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

DECIZIE Nr. 957/CA/2008

Ședința publică de la 16 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Marieta Florea

JUDECĂTOR 2: Gabriela Costinaș

JUDECĂTOR 3: Iosif Morcan

Grefier - -

Pe rol se află soluționarea recursului declarat de pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A în nume propriu și pentru ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE C împotriva sentinței civile nr.942/CAF/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.

Completul de judecată a fost legal constituit conform prevederilor art.98 alin.6 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești și a planificării de permanență aprobată de Colegiul de Conducere al Curții de Apel.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat pentru reclamanta intimată, lipsind pârâta recurentă.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că s-au înregistrat la dosar întâmpinare din partea reclamantei intimate și concluzii scrise din partea pârâtei recurente.

Avocata reclamantei intimate depune la dosar practică judiciară.

Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța acordă cuvântul în dezbateri.

Avocata reclamantei intimate solicită respingerea recursului ca nefundat pentru motivele arătate în întâmpinare și expuse oral. Solicită cheltuieli de judecată conform chitanței de la dosar (fila 47).

- CURTEA DE APEL -

Asupra recursului de față:

Reclamanta - " " SRL a solicitat in contradictoriu cu paratele DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A în nume propriu și pentru ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE C obligarea la restituirea taxei speciale pentru autoturisme încasată nelegal, in cuantum de 10.148 lei, plata dobânzii legale aferente,calculata de la scadenta pana la data plății. In motivarea acțiunii se arata ca reclamanta a plătit taxa in temeiul art. 214^1 din Codul fiscal pentru autoturismul importat si fabricat intr-un stat al UE, dar ca prin aceasta se realizează discriminarea autovehiculelor importate din Comunitatea Europeana in cazul reînmatriculării în situația in care acestea au fost deja înmatriculate in tara de proveniența, iar pentru vehiculele autohtone nu se percepe aceasta taxa la reînmatriculare. Se invoca preeminenta dispozițiilor art. 90 al. 1 din Tratatul Uniunii Europene fata de dispozițiile din legislația interna.

Secția de contencios administrativ si fiscal a Tribunalului Alba prin sentința nr. 942/CAF/6 06 2008 a admis acțiunea reclamantei, a obligat pârâtele la restituirea sumei de 10.148 lei reprezentând taxa specială pentru autoturisme, cu dobânda legală aferentă până la achitarea integrală a creantei. Au fost acordate cheltuieli de judecată în cuantum de 589,3 lei. Instanța a reținut prin considerentele expuse că în discuție este o taxă ce se face venit la bugetul statului și fără plata acesteia nu este posibilă înmatricularea autoturismelor, iar anterior sesizării instanței a fost îndeplinită procedura prealabilă în sensul art. 7 din 554/2004. Pe fondul cauzei se arată că taxa a fost percepută cu încalcarea dispozițiilor art. 90 al. 1 din Tratatul UE, prin faptul că se determină discriminarea în materia regimului juridic fiscal pentru autoturismele ce se importă din statele membre UE pentru reînmatricularea în România, față de autoturismele existente pe piata internă pentru care nu se percepe taxa la reînmatriculare. A fost invocată jurisprudența.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta DGFP în nume propriu, cât și în calitate de reprezentant al, prin care solicită modificarea hotărârii instanței de fond și respingerea acțiunii. Prin motivele de recurs se susține că acțiunea este inadmisibilă, întrucât în cauză nu se solicită anularea unui act administrativ, ci restituirea unei taxe, și se atacă o adresă a organului fiscal teritorial care a încasat taxa în temeiul unor reglementări legale in vigoare. Pe fondul cauzei se arată că potrivit 157/2005 pentru ratificarea tratatului de aderare a României la UE, legea-cadru europeană este un act legislativ, dar ramâne la latitudinea fiecărui stat membru de a alege forma și mijloacele prin care dispozițiile legii europene devin obligatorii. Art. 90 din Tratat nu sunt aplicabile în cauză, deoarece taxa este platită de toți proprietarii de autovehicule în momentul primei înmatriculări în România. Codul fiscal prevede plata acestei taxe pentru autovehicule în momentul înmatriculării, indiferent dacă provin din România sau din statele membre UE. Textul Tratatutului se referă la interzicerea măsurilor protecționiste instituite de un stat membru cu privire la anumite produse naționale, prin care se creează o situație dezavantajoaăa pentru produsele ce provin din comunitate, nefiind încalcate prevederile Tratatului. Legislația europeană nu interzice instituirea unor astfel de taxe, ci impune cerința de a nu fi mai mari decât cele care se aplică produselor națtionale similare, fiind o taxă ce se aplică și în alte state UE. Jurisprudența CJCE invocată de instanță se referă la taxa percepută de Ungaria și Polonia care era aplicată atât produselor interne, cât și produselor importate. Instanța trebuia să țină cont de prevederile OUG nr. 50/2008 pentru instituirea taxei de poluare, care prevede că se restituie diferența dintre taxa specială încasată pentru autoturisme în perioada 1.01. 2007-30.06.2008 si taxa de poluare pentru autovehicule. Dobânda legală se impune a fi acordată doar de la data pronunțării hotărârii.

In drept s-au invocat prevederile art. 304 pct. 9, 304 ^1 din Codul d e procedură civilă. Recursul nu este supus timbrajului potrivit art. 17 din 146/1997.

Analizând sentința atacată sub aspectul recursului declarat, Curtea constată că acesta este nefondat pentru următoarele considerente:

Reclamanta a importat din Germania un autovehicul, pentru care a plătit taxa specială reglementată de art. 214^1, 214^2 din Codul fiscal

Reclamanta a îndeplinit procedura prealabilă, potrivit dispozițiilor art.205 din Codul d e procedură fiscală, adresând cerere organului fiscal teritorial prin care solicită restituirea taxei, dar pârâta arată că pentru restituirea taxei este necesar a prezenta chitanța ce atestă plata, cu mențiunea că nu a fost utilizată.

Sub aspectul admisibilității acțiunii, instanța reține că pârâta <LLNK 1200administrează impozitele, taxele, contribuțiile și alte sume datorate bugetului general consolidat. Acest fapt presupune ansamblul activităților desfășurate de organele fiscale în legătură cu declararea, stabilirea, verificarea și colectarea impozitelor, taxelor, contribuțiilor și altor sume datorate bugetului general consolidat, potrivit art. 1 (3) din Codul d e procedura fiscală. Actul administrativ fiscal este actul emis de organul fiscal competent în aplicarea legislației privind stabilirea, modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor fiscale (art. 41din Cod).In consecință, în masura în care organul fiscal este cel care administrează sumele ce se fac venit la bugetul statului si este competent în aplicarea legislației privind stabilirea și colectarea creanțelor fiscale, stabilirea caracterului legal sau nelegal al încasării unei taxe intră în sfera contenciosului administrativ fiscal.

Taxa a fost percepută în temeiul art.214^1 din Codul fiscal sub forma taxei speciale pentru autoturisme si autovehicule. Astfel, legea prevede căintră sub incidența taxei speciale autoturismele și autovehiculele comerciale cu masa totală maximă autorizată de până la 3,5 tone inclusiv, cu excepția celor special echipate pentru persoanele cu handicap și a celor aparținând misiunilor diplomatice, oficiilor consulare și membrilor acestora, precum și altor organizații și persoane străine cu statut diplomatic, care își desfășoară activitatea în România.Nivelul taxei speciale este prevăzut în anexa nr. 4 care face parte integrantă din prezentul titlu. Pentru autoturismele și autoturismele de teren a căror primă înmatriculare în România se realizează după data de 1 ianuarie 2007 și pentru care accizele au fost plătite cu ocazia importului sau a achiziționării de pe piața internă în cursul anului 2006, taxa specială nu se mai datorează. Intră sub incidența taxei speciale și autovehiculele comerciale cu masa totală maximă autorizată de peste 3,5 tone, inclusiv cele destinate transportului de persoane cu un număr de peste 8 locuri pe scaune în afara conducătorului auto, cu excepția autovehiculelor speciale destinate lucrărilor de drumuri, de salubrizare, pentru industria petrolului, a macaralelor, precum și a autovehiculelor destinate a fi utilizate de forțele armate, forțele de securitate a statului, poliție, jandarmerie, poliție de frontieră, de serviciile de ambulanță și medicină. Nivelul taxei speciale este prevăzut în anexa nr. 4.1 care face parte integrantă din prezentul titlu.

Din punctul de vedere al eligibilității, taxa speciala se plătește la momentul primei înmatriculări în România (art. 214^2 din Cod).

Norma internă încalcă prevederile Tratatul Uniunii Europene care prin art. 90 al. 1 stabilește că nici un stat membru nu poate să impună, în mod direct sau indirect, asupra produselor altor state membre, impozite interne de orice natură în plus față de cele impuse direct sau indirect asupra produselor interne similare.Mai mult, nici un stat membru nu poate să impună asupra produselor altor state membre impozite interne de natură să acorde protecție indirectă altor produse.

Potrivit art. 148 din Constituția României, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare. Parlamentul, Președintele României, Guvernul și autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării. Prevederea constituționala consacră supremația dreptului comunitar și aplicarea directă a acestuia. Potrivit caracteristicilor dreptului comunitar, orice normă comunitară are forța juridică superioară normelor naționale, chiar și în situația în care acestea sunt adoptate ulterior normei comunitare. In caz de conflict au prioritate nomele comunitare, chiar și împotriva nomelor naționale. Normele dreptului comunitar au aplicabilitate imediată, directă și prioritară, iar judecatorul național areobligațiasă aplice aceste norme, chiar cu refuzul aplicării legislației naționale neconforme cu acestea. Acest principiu a fost consacrat și de jurisprudența Curții de Justiție a Comunitatii Europene.

In acest context se apreciază că potrivit legislației fiscale naționale se ajunge la situația în care se percepe taxa specială doar pentru autoturismele si autovehiculele importate din statele membre ale Uniunii Europene cu ocazia înmatricularii în România, dar nu se percepe aceasta taxă pentru autoturismele deja înmatriculate în România, fapt ce determină situația impunerii în plus, în sensul dreptului comunitar, a produselor altor state membre comparativ cu produsele interne similare. In aceasta situație se ajunge la protecția indirectă a anumitor produse, fapt interzis de prevederile Tratatului. Scopul normei comunitare a fost acela de a asigura libera circulație a mărfurilor între statele membre în condiții normale de concurența, prin eliminarea practicilor protecționiste rezultate din aplicarea unor impozite interne de orice natură prin care se discriminează produsele provenite din alte state. Invocăm în acest sens Hotărârile din 5 12 2006 -C-290/2005 si c-333-2005, si alții (Ungaria) cât și Comisia Danemarca C-47/88, prin care Curtea a constatat că stabilirea unei taxe suplimentare pentru autoturismele importate are ca efect discriminarea acestor autoturisme comparativ cu cele existente în țările respective.

n consecință, ca efect al aplicării directe a normei comunitare cuprinsă în art. 90 din Tratat, urmare a faptului că dispozițiile legii fiscale naționale, art. 214^1 si 214^2 din Codul fiscal sunt contrare dreptului comunitar, se constată că prevederile dreptului intern nu au aplicabilitate, urmând a fi înlăturate, iar taxa achitată de reclamantă urmează a fi restituită.

Reclamanta este îndreptățită și la plata dobânzii legale care va fi stabilită potrivit art.117, 120, 124 din Codul d e procedură fiscală, având în vedere faptul că se solicită restituirea sumei încasate la bugetul de stat. Legea prevede că se restituie, la cerere debitorului, sumele plătite ca urmare a aplicării eronate a prevederilor legale si cele stabilite prin hotărâri ale organelor judiciare sau ale altor organe competente (art.117 din Cod). Majorările de întârziere se calculează pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadență și până la data stingerii sumei datorate, inclusiv.Nivelul majorării de întârziere este de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere, și poate fi modificat prin legile bugetare anuale(art 120 al.1 si 7 din Cod).Dobânda datorată este la nivelul majorării de întârziere prevăzute de cod și se suportă din același buget din care se restituie ori se rambursează, după caz, sumele solicitate de plătitori (art. 124 al.2 din Cod).

Aplicarea în speță a dispozițiilor OUG nr. 50/2008 privind taxa de poluare contravine principiilor privind neretroactivitatea legii și stabilitatea raporturilor juridice. OUG nr. 50 din 21 aprilie 2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, publicată în <LLNK 32008 3270 45> OF. nr. 327 din 25 aprilie 2008, intră în vigoare la data de 1 iulie 2008 (art. 14). taxei intervine,la fel ca in reglementarea precedentă, în momentul primei înmatriculări a unui autovehicul în România (art.4). Taxa rezultată ca diferență între suma achitată de contribuabil în perioada 1 ianuarie 2007-30 iunie 2008, cu titlu de taxă specială pentru autoturisme și autovehicule, și cuantumul rezultat din aplicarea prevederilor privind taxa pe poluare pentru autovehicule se restituie pe baza procedurii stabilite în normele metodologice de aplicare ordonanței de urgență (art.11). La data intrării în vigoare ordonanței de urgență se abrogă <LLNK 12003 571 10 202 214 39>art. 214^1-214^3 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal (art.14)

In conformitate cu art. 15 (2) din Constituție, legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile. Față de acest pricipiu, raportat la momentul exigibilitatii taxelor, cel al primei înmatriculări în România, nu se poate aplica retroactiv o dispoziție a legii care nu era în vigoare la data primei înmatriculări în România pentru produsele importate. În acelasi sens, este afectată și stabilitatea raporturilor juridice, deoarece la data efectuării importului si achiziționării autovehiculului, reclamanta a efectuat operațiunea juridică cunoscând legislația aplicabilă la acea dată, astfel că nu se poate aplica o prevedere legală ce nu era în vigoare la data importului.

In consecință, recursul paratei DGFP A, formulat în nume propriu si în calitate de reprezentant al, este nefondat și urmează a fi respins.

În temeiul art. 274 din Codul d e procedură civilă obligă recurenta să platească intimatei suma de 500 lei cheltuieli de judecată în recurs reprezentând onorariul avocațial dovedit cu chitanța nr. 67/2008.

Pentru aceste motive,
În numele legii,

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A în nume propriu și pentru ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE C împotriva sentinței civile nr.942/CAF/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.

Obligă recurenta să plătească reclamantei - " " SRL CÎMPENI suma de 500 lei cheltuieli de judecată în recurs.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 16 2008.

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

- -

Red.

Tehnored.

2 ex./19.09.2008

Jud.fond -

Președinte:Marieta Florea
Judecători:Marieta Florea, Gabriela Costinaș, Iosif Morcan

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Pretentii contencios administrativ si fiscal. Decizia 957/2008. Curtea de Apel Alba Iulia