Pretentii contencios administrativ si fiscal. Decizia 958/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIE Nr. 958/CA/2008
Ședința publică de la 16 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marieta Florea
JUDECĂTOR 2: Gabriela Costinaș
JUDECĂTOR 3: Iosif Morcan
Grefier - -
Pe rol află soluționarea recursului declarat de pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A în numele și pentru ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI AIî mpotriva sentinței civile nr.994/CAF/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul nr-.
Completul de judecată a fost legal constituit conform prevederilor art.98 alin.6 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești și a planificării de permanență aprobată de Colegiul de Conducere al Curții de Apel.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat pentru reclamanta intimată, lipsind pârâtele recurente.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că s-au înregistrat la dosar concluzii scrise din partea recurentelor și întâmpinare din partea reclamantei intimate.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Avocata reclamantei intimate solicită respingerea recursului și menținerea sentinței atacată ca fiind legală și temeinică pentru motivele arătate în întâmpinare. Cu cheltuieli de judecată la fond și în recurs.
- CURTEA DE APEL -
Asupra recursului de față:
Reclamanta prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Alba - Secția Comercială și de Contencios Administrativ sub dosar nr.2356/107/13.05.2008 a solicitat în contradictoriu cu pârâtele A și AIo bligarea pârâtelor la restituirea sumei de 5.441 lei reprezentând taxa de primă înmatriculare actualizată cu indicele de inflație la data plății.
În motivarea acțiunii, reclamanta a susținut că a achiziționat din Belgia un autoturism folosit marca Audi A6, fabricat în anul 2002 și pentru înmatricularea lui în România a fost obligată să achite o taxă specială de primă înmatriculare în cuantum de 5.441 lei percepută în temeiul art.214/1, 214/3 Cod fiscal și cu toate că a solicitat pârâtei AIr estituirea acestei sume, pârâta a refuzat cu motivarea că taxa este datorată legal.
Reclamanta mai susține că această taxă este nelegală în raport cu dispozițiile art.90 paragraful 1 din Tratatul care se aplică cu prioritate față de prevederile dreptului interne potrivit principiului supremației dreptului comunitar.
Prin sentința civilă nr.994/CAF/17.06.2008 Tribunalul Albaa admis acțiunea reclamantei împotriva celor două pârâte, obligând pârâta A I să-i restituie suma de 5.441 lei reprezentând taxă specială pentru autoturisme și dobânda aferentă calculată conform prevederilor fiscale de la data încasării și până la restituirea integrală.
Prin aceeași sentință. Pârâtele au fost obligate să plătească reclamantei suma de 539,3 lei cheltuieli de judecată.
Prima instanță a reținut în considerentele sentinței că în cauză este o taxă ce se face venit la bugetul statului, fiind încasată în baza prevederilor art.214/1, 214/3 Cod fiscal.
S-a mai reținut că această taxă a fost percepută cu încălcarea dispozițiilor art.90 alin.1 din Tratatul, prin faptul că se determină discriminarea în materia regimului juridic fiscal pentru autoturismele ce se importă din statele membre ale pentru reînmatricularea în România, față de autoturismele existente pe piața internă pentru care nu se percepe taxa la reînmatriculare.
Prima instanță a invocat și jurisprudența cazurile /Enel (1964) și (1976).
Cu privire la dobânda solicitată, prima instanță a reținut că în conformitate cu art.120 alin.1 Cod pr.fiscală pentru sumele de restituit sau de rambursat de la buget contribuabilii au dreptul la dobândă din ziua următoare expirării termenului prevăzut la art.113 alin.2 sau la art.199 după caz.
Acordarea dobânzilor acumulate se face la cererea contribuabililor, cuantumul dobânzii datorate fiind la nivelul majorării de întârziere prevăzută în Codul d e procedură fiscală.
Ca urmare a reținut prima instanță, în baza art.117 lit.d Cod pr.fiscală, acțiunea reclamantei se impune a fi admisă, în sensul că pârâtele vor fi obligate să restituire suma de 5.441 lei cu titlu de taxă de primă înmatriculare achitată cu chitanța nr.TS 4 -/28.01.2008 și la plata dobânzii legale aferente calculate conform art.120 alin.2 Cod pr.fiscală, începând cu data achitării acesteia și până la restituirea efectivă.
În ceea ce privesc dispozițiile nr.OG50/2008, prima instanță a reținut că nu sunt aplicabile în speță, întrucât actul normativ nu a intrat în vigoare, acesta potrivit art.14 alin.1 urmând să intre în vigoare doar la data de 01.07.2008.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta DGFP în nume propriu, cât și în calitate de reprezentant al, prin care solicită modificarea hotărârii instanței de fond și respingerea acțiunii.
Prin motivele de recurs se susține că acțiunea este inadmisibilă, întrucât în cauză nu se solicită anularea unui act administrativ, ci restituirea unei taxe, și se atacă o adresă a organului fiscal teritorial care a încasat taxa în temeiul unor reglementări legale în vigoare. Pe fondul cauzei se arată că potrivit 157/2005 pentru ratificarea tratatului de aderare a României la UE, legea-cadru europeană este un act legislativ, dar rămâne la latitudinea fiecărui stat membru de a alege forma si mijloacele prin care dispozițiile legii europene devin obligatorii. Art. 90 din Tratat nu sunt aplicabile în cauză, deoarece taxa este plătită de toți proprietarii de autovehicule în momentul primei înmatriculări în România. Codul fiscal prevede plata acestei taxe pentru autovehicule în momentul înmatriculării, indiferent dacă provin din România sau din statele membre UE. Textul Tratatului se referă la interzicerea măsurilor protecționiste instituite de un stat membru cu privire la anumite produse naționale, prin care se creează o situație dezavantajoasă pentru produsele ce provin din comunitate, nefiind încălcate prevederile Tratatului. Legislația europeană nu interzice instituirea unor astfel de taxe, ci impune cerința de a nu fi mai mari decât cele care se aplică produselor naționale similare, fiind o taxa ce se aplică și în alte state UE. Jurisprudența CJCE invocată de instanță se referă la taxa percepută de Ungaria și Polonia care era aplicată atât produselor interne, cât și produselor importate. Instanța trebuia să țină cont de prevederile OUG nr. 50/2008 pentru instituirea taxei de poluare, care prevede că se restituie diferența dintre taxa specială încasată pentru autoturisme în perioada 1. 01. 2007-30. 06. 2008 și taxa de poluare pentru autovehicule. Dobânda legală se impune a fi acordată doar de la data pronunțării hotărârii.
In drept s-au invocat prevederile art. 304 pct. 9, 304 ^1 din Codul d e procedură civilă. Recursul nu este supus timbrajului potrivit art. 17 din 146/1997.
Analizând sentința atacată sub aspectul recursului declarat, Curtea constată că acesta este nefondat pentru următoarele considerente:
Reclamantul a importat din Belgia un autoturism marca Audi A6 în 27.01.2008, pentru care a plătit taxa specială reglementată de art. 214^1, 214^2 din Codul fiscal
Reclamantul a îndeplinit procedura prealabilă, potrivit dispozițiilor art.205 din Codul d e procedură fiscală, adresând cerere organului fiscal teritorial prin care solicită restituirea taxei, dar pârâta arată că pentru restituirea taxei este necesar a prezenta chitanța ce atestă plata, cu mențiunea că nu a fost utilizată.
Sub aspectul admisibilității acțiunii, instanța reține că pârâta <LLNK 1200administrează impozitele, taxele, contribuțiile și alte sume datorate bugetului general consolidat. Acest fapt presupune ansamblul activităților desfășurate de organele fiscale în legătură cu declararea, stabilirea, verificarea și colectarea impozitelor, taxelor, contribuțiilor și altor sume datorate bugetului general consolidat, potrivit art. 1 (3) din Codul d e procedura fiscala. Actul administrativ fiscal este actul emis de organul fiscal competent în aplicarea legislației privind stabilirea, modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor fiscale (art. 41din Cod). În consecință, în măsura în care organul fiscal este cel care administrează sumele ce se fac venit la bugetul statului si este competent în aplicarea legislației privind stabilirea și colectarea creanțelor fiscale, stabilirea caracterului legal sau nelegal al încasării unei taxe intră în sfera contenciosului administrativ fiscal.
Taxa a fost percepută în temeiul art.214^1 din Codul fiscal sub forma taxei speciale pentru autoturisme si autovehicule. Astfel, legea prevede căintră sub incidența taxei speciale autoturismele și autovehiculele comerciale cu masa totală maximă autorizată de până la 3,5 tone inclusiv, cu excepția celor special echipate pentru persoanele cu handicap și a celor aparținând misiunilor diplomatice, oficiilor consulare și membrilor acestora, precum și altor organizații și persoane străine cu statut diplomatic, care își desfășoară activitatea în România. Nivelul taxei speciale este prevăzut în anexa nr. 4 care face parte integrantă din prezentul titlu. Pentru autoturismele și autoturismele de teren a căror primă înmatriculare în România se realizează după data de 1 ianuarie 2007 și pentru care accizele au fost plătite cu ocazia importului sau a achiziționării de pe piața internă în cursul anului 2006, taxa specială nu se mai datorează.Intră sub incidența taxei speciale și autovehiculele comerciale cu masa totală maximă autorizată de peste 3,5 tone, inclusiv cele destinate transportului de persoane cu un număr de peste 8 locuri pe scaune în afara conducătorului auto, cu excepția autovehiculelor speciale destinate lucrărilor de drumuri, de salubrizare, pentru industria petrolului, a macaralelor, precum și a autovehiculelor destinate a fi utilizate de forțele armate, forțele de securitate a statului, poliție, jandarmerie, poliție de frontieră, de serviciile de ambulanță și medicină. Nivelul taxei speciale este prevăzut în anexa nr. 4.1 care face parte integrantă din prezentul titlu.
Din punctul de vedere al eligibilității, taxa specială se plătește la momentul primei înmatriculări în România (art. 214^2 din Cod).
Norma internă încalcă prevederile Tratatul Uniunii Europene care prin art. 90 al. 1 stabilește cănici un stat membru nu poate să impună, în mod direct sau indirect, asupra produselor altor state membre, impozite interne de orice natură în plus față de cele impuse direct sau indirect asupra produselor interne similare. Mai mult, nici un stat membru nu poate să impună asupra produselor altor state membre impozite interne de natură să acorde protecție indirectă altor produse.
Potrivit art. 148 din Constituția României, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare. Parlamentul, Președintele României, Guvernul și autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării. Prevederea constituțională consacra supremația dreptului comunitar și aplicarea directă a acestuia. Potrivit caracteristicilor dreptului comunitar, orice normă comunitară are forța juridică superioară nomelor naționale, chiar și în situația în care acestea sunt adoptate ulterior normei comunitare. In caz de conflict au prioritate nomele comunitare, chiar și împotriva nomelor naționale. Normele dreptului comunitar au aplicabilitate imediată, directă și prioritară, iar judecătorul național areobligațiasă aplice aceste norme, chiar cu refuzul aplicării legislației naționale neconforme cu acestea. Acest principiu a fost consacrat și de jurisprudența Curții de Justiție a Comunității Europene.
In acest context se apreciază că potrivit legislației fiscale naționale se ajunge la situația în care se percepe taxa specială doar pentru autoturismele si autovehiculele importate din statele membre ale Uniunii Europene cu ocazia înmatriculării în România, dar nu se percepe aceasta taxă pentru autoturismele deja înmatriculate în România, fapt ce determină situația impunerii în plus, în sensul dreptului comunitar, a produselor altor state membre comparativ cu produsele interne similare. În aceasta situație se ajunge la protecția indirectă a anumitor produse, fapt interzis de prevederile Tratatului. Scopul normei comunitare a fost acela de a asigura libera circulație a mărfurilor între statele membre în condiții normale de concurență, prin eliminarea practicilor protecționiste rezultate din aplicarea unor impozite interne de orice natură prin care se discriminează produsele provenite din alte state. Invocăm în acest sens Hotărârile din 5 12 2006 -C-290/2005 si c-333-2005, și alții (Ungaria) cat si Comisia Danemarca C-47/88, prin care Curtea a constatat că stabilirea unei taxe suplimentare pentru autoturismele importate are ca efect discriminarea acestor autoturisme comparativ cu cele existente în tarile respective.
In consecință, ca efect al aplicării directe a normei comunitare cuprinsă în art. 90 din Tratat, urmare a faptului că dispozițiile legii fiscale naționale, art. 214^1 si 214^2 din Codul fiscal sunt contrare dreptului comunitar,se constată că prevederile dreptului intern nu au aplicabilitate, urmând a fi înlăturate, iar taxa achitata de reclamantă urmează a fi restituită.
Reclamantul este îndreptățit și la plata dobânzii legale care va fi stabilită potrivit art.117, 120, 124 din Codul d e procedură fiscală, având in vedere faptul că se solicită restituirea sumei încasate la bugetul de stat. Legea prevede că se restituie, la cerere debitorului, sumele plătite ca urmare a aplicării eronate a prevederilor legale si cele stabilite prin hotărâri ale organelor judiciare sau ale altor organe competente (art.117 din Cod). Majorările de întârziere se calculează pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadență și până la data stingerii sumei datorate, inclusiv.Nivelul majorării de întârziere este de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere, și poate fi modificat prin legile bugetare anuale(art.120 al.1 si 7 din Cod ).Dobânda datorată este la nivelul majorării de întârziere prevăzute de cod și se suportă din același buget din care se restituie ori se rambursează, după caz, sumele solicitate de plătitori (art. 124 al.2 din Cod).
Aplicarea în speță a dispozițiilor OUG nr. 50/2008 privind taxa de poluare contravine principiilor privind neretroactivitatea legii și stabilitatea raporturilor juridice. OUG nr. 50 din 21 aprilie 2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, publicată în <LLNK 32008 3270 45> OF. nr. 327 din 25 aprilie 2008, intră în vigoare la data de 1 iulie 2008 (art. 14). taxei intervine, la fel ca în reglementarea precedentă, în momentul primei înmatriculări a unui autovehicul în România (art.4). Taxa rezultată ca diferență între suma achitată de contribuabil în perioada 1 ianuarie 2007-30 iunie 2008, cu titlu de taxă specială pentru autoturisme și autovehicule, și cuantumul rezultat din aplicarea prevederilor privind taxa pe poluare pentru autovehicule se restituie pe baza procedurii stabilite în normele metodologice de aplicare ordonanței de urgență (art.11). La data intrării în vigoare ordonanței de urgență se abrogă <LLNK 12003 571 10 202 214 39>art. 214^1-214^3 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal (art.14)
In conformitate cu art. 15 (2) din Constituție, legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile. Față de acest principiu, raportat la momentul exigibilității taxelor, cel al primei înmatriculări în România, nu se poate aplica retroactiv o dispoziție a legii care nu era in vigoare la data primei înmatriculări în România pentru produsele importate. În același sens, este afectată si stabilitatea raporturilor juridice, deoarece la data efectuării importului și achiziționării autoturismului, reclamanta a efectuat operațiunea juridică cunoscând legislația aplicabilă la acea dată, astfel că nu se poate aplica o prevedere legală ce nu era in vigoare la data importului.
In consecință, recursul paratei DGFP A, formulat în nume propriu si în calitate de reprezentant al A I, este nefondat și urmează a fi respins.
Întrucât recursul de față va fi respins, recurenta DGFP A în baza prevederilor art.274 Cod pr.civilă, urmează să achite reclamantei intimată suma de 500 lei cheltuieli de judecată în recurs reprezentând onorariu avocațial.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta A în nume propriu și pentru ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE AIî mpotriva sentinței nr.994/CAF/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.
Obligă recurenta să plătească reclamantei intimate suma de 500 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 16 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.
Dact.
2 ex./30.09.2008
Jud.fond -
Președinte:Marieta FloreaJudecători:Marieta Florea, Gabriela Costinaș, Iosif Morcan
