Refuz acordare drepturi conform legii nr. 189/2000. Sentința 203/2008. Curtea de Apel Oradea

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ORADEA

SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

SENTINȚA NR. 203/CA/2008

Ședința publică din 21 noiembrie 2008

PREȘEDINTE: Boța Marilena judecător

GREFIER: - -

Pe rol fiind judecarea cauzei de contencios administrativ și fiscal primă instanță formulată de reclamanta domiciliată în, nr. 164, jud. B, prin mandatar domiciliat în O, str. -, nr. 2, -b 2,.3,.13, jud. B în contradictoriu cu pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în O,-, jud. B, având ca obiect refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000.

La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, nu se prezintă nimeni.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că acțiunea este scutită de plata taxei de timbru, Ministerul Internelor Și Reformei Administrative B -Arhivele Naționale - Direcția Județeană a depus la dosar răspunsul la adresa emisă la termenul anterior, după care:

CURTEA DE APEL

DELIBERÂND:

Constată că prin acțiunea scutită de taxă de timbru, înregistrată la instanță la 17 iulie 2008, aflată în rejudecare după casare de la Înalta Curte de Casație și Justiție B, reclamanta a formulat contestație împotriva pârâtei Casa Județeană de Pensii B, solicitând anularea Hotărârii nr.13184/18.05.2007 emisă de pârâtă și recunoașterea calității sale de beneficiară a prevederilor Legii nr.189/2000, cu modificările și completările ulterioare, fără cheltuieli de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că pârâta a respins cererea sa datorită faptului că la Arhivele Naționale s-a fost făcută o confuzie, tatăl său, fiind domiciliat în Peștera și nu în.

Prin întâmpinare, pârâta Casa Județeană de Pensii Bas olicitat respingerea acțiunii ca nefondată, cu motivarea că reclamanta nu a făcut dovada unei persecuții etnice și nici a situației de strămutare sau de refugiu în altă localitate decât cea de domiciliu, așa cum prevăd expres dispozițiile art.1 din Legea nr.189/2000. Actele depuse de către reclamantă la dosar sunt contradictorii și insuficiente pentru acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr.189/2000 și, prin urmare, în mod corect Comisia a respins cererea reclamantei.

În drept au fost invocate prevederile Legii nr.189/2000, cu modificările și completările ulterioare.

Prin sentința 165/08.10.2007pronunțată de Curtea de Apel Oradea, a fost admisă acțiunea reclamantei și anulată hotărârea emisă de pârâtă în sensul obligării acesteia să-i recunoască reclamantei calitatea de beneficiară a prevederilor Legii 189/2000 modificată.

Prin Decizia nr 835/29.02.2008 Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul declarat de pârâta Casa Județeană De Pensii împotriva sentinței nr. 165/CA/2007, fiind casată sentința și trimisă cauza spre rejudecare.

Pentru a pronunța astfel, instanța de recurs a reținut că instanța de fond și-a fundamentat soluția pe un probatoriu incomplet, atât declarațiile martorilor cât și înscrisurile depuse la dosar fiind neconcludente în soluționarea cauzei.

Astfel, din conținutul fișei nr. 6580/17.03.1942 rezultă că numitul a avut calitatea de persoană refugiată din localitatea în localitatea T și avea vârsta de 27 ani, în timp ce ceilalți membri ai familiei, respectiv în vârstă de 54 ani și C în vârstă de 20 ani au rămas pe teritoriul cedat Ungariei.

Pe de altă parte din declarațiile martorilor și, date în fața notarului public, rezultă că reclamanta împreună cu tatăl său a fost refugiată în perioada 1940- mai 1943 din localitatea Peștera în localitatea, ceea ce însemnă că din actul emis de Arhivele naționale este cu totul altă persoană decât cea de care au cunoștință martorii, declarațiile acestora fiind contrazise de actele oficiale depuse la dosar.

Reținând lipsa de rol activ a instanței de fond s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare în vederea completării probațiunii.

Procedând la rejudecarea cauzei, instanța văzând prevederile articolului 315 cod procedură civilă, a procedat la completarea probațiunii, sens în care s-a făcut adresă la Arhivele Naționale - Direcția Județeană.

În vederea respectării dreptului la apărare al reclamantei, a fost recitat mandatarul acesteia, care a declarat că reclamanta este o persoană cu dizabilități, care nu se poate deplasa în instanță și în localitatea de domiciliu a acesteia nu există alte persoane care să fie în măsură să depună depoziție cu privire la evenimentele petrecute în perioada noiembrie 1940 - mai 1943, în afară de martorii audiați în primul ciclu procesual.

Din probele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele: la pronunțarea hotărârii nr. 13184/18.05.2007, emisă de pârâta Casa Județeană De Pensii B prin care a fost respinsă cererea reclamantei, s-a avut în vedere conținutul fișei nr. 6580/17.03.1943 comunicată de Direcția Arhive Naționale Centrale

Din conținutul acestei fișe, s-a reținut că numitul în vârstă de 27 ani nu era tatăl reclamantei, întrucât persoana indicată se refugiase din localitatea în localitatea

Această împrejurare a fost reținută și prin Decizia de casare 835/29.02.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, care a apreciat că în condițiile în care reclamantei nu i s-a răspuns la cele două adrese înaintate Arhivelor Naționale, existând contradicții între actele oficiale și depozițiile martorilor, se justifică completarea probațiunii.

În scopul completării probațiunii s-a solicitat Arhivelor Naționale - Direcția Județeană B să comunice instanței dacă tatăl reclamantei, cu datele de identificare precizate în conținutul acestei adrese figurează în registrele refugiaților, ca refugiat din satul Peștera în satul în perioada de referință 1940 - mai 1943.

La această adresă s-a comunicat instanței că defunctul tatăl reclamantei nu figurează în fondurile documentare privitoare la persoanele refugiate din teritoriul României cedat Ungariei, în urma de la Viena din 30 august 1940 și că în acest registru nu sunt înscrise date privind numele părinților, vârsta, numărul și numele persoanelor refugiate din aceeași familie, localitatea de unde a plecat și unde s-a refugiat.

În consecință, apreciind că lipsa înscrisurilor oficiale, nu înlătură valoarea juridică a depozițiilor martorilor și, care au arătat în esență că reclamanta împreună cu tatăl său, a fost refugiată în perioada noiembrie 1940 - mai 1943 din localitatea Peștera în localitatea,ca urmare a persecuțiilor din motive etnice, instanța va admite acțiunea reclamantei astfel cum a fost formulată.

La pronunțarea acestei sentințe instanța a avut în vedere și Decizia XLI din 07 mai 2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție B prin care a fost admis recursul în interesul legii și prin care s-a statuat că în aplicarea dispozițiilor articolul 1 lit. c din OG 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive etnice, de regimurile instaurate în perioada 06. septembrie 1940 - 6 martie 1945, beneficiază de măsuri reparatorii prevăzute de textul de lege mai sus menționat, cetățenii români persecutați din motive etnice, indiferent dacă la data strămutării aveau domiciliul pe teritoriul Statului Român și indiferent dacă localitatea în care au fost strămutați oris-au refugiatse afla sub jurisdicție românească ori sub administrația unui alt stat.

În consecință în temeiul articolului 1 lit. c din OG 105/1999 astfel cum a fost aprobată prin Legea 189/2000, urmează a fi admisă acțiunea reclamantei cu consecința anulării Hotărârii nr.13184/18.05.2007 emisă de pârâta Casa Județeană De Pensii B, care va fi obligată să-i recunoască reclamantei calitatea de beneficiară a prevederilor Legea 189/2000.

Fără cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admiteacțiunea formulată de reclamanta domiciliată în, nr. 164, jud. B în contradictoriu cu pârâtaCASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în O,-, jud. B și în consecință:

Anulează Hotărârea nr. 13184/18.05.2007emisă de pârâtă.

Obligă pârâta să-i recunoască reclamantei calitatea de beneficiară a prevederilor Legii 189/2000 cu modificările și completările ulterioare.

Fără cheltuieli de judecată.

Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 21 noiembrie 2008.

PREȘEDINTE: GREFIER:

- - - -

Red. Sent.M/09.12.2008

Dact./09.12.2008

3 com/09.12.2008

Președinte:Boța Marilena
Judecători:Boța Marilena

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Refuz acordare drepturi conform legii nr. 189/2000. Sentința 203/2008. Curtea de Apel Oradea