Refuz acordare drepturi conform legii nr. 189/2000. Sentința 212/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
SENTINȚA CIVILĂ NR. 212
Ședința publică din data de 13 mai 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Floarea Tămaș
GREFIER: - -
S-a luat spre examinare - în vederea pronunțării - acțiunea în contencios administrativ formulată de către reclamantul, în contradictoriu cu pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII S, având ca obiect refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000.
La data de 12 mai 2009 se înregistrează din partea reclamantului, prin fax, și ulterior la data de 13 mai 2009 prin poștă, concluzii scrise, însoțite de înscrisuri.
Se constată că mersul dezbaterilor au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 06 mai 2009, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar pronunțarea s-a amânat pentru data de astăzi.
CURTEA
Constată că prin acțiunea înregistrată la 1 aprilie 2009 sub nr- reclamantul în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Sas olicitat instanței anularea hotărârii nr.5495 emisă de pârâtă la 12.12.2008, obligarea pârâtei la recunoașterea calității de refugiat și acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr.189/2000.
În motivare s-a susținut că cele reținute nu corespund realității întrucât familia sa a fost refugiată urmare a persecuțiilor etnice.
Răspunzând celor solicitate prin întâmpinare pârâta a arătat că reclamantul nu se încadrează în prevederile legii întrucât nu se face dovada persecuției etnice, familia nu a fost găsită în evidența cu persoane refugiate, iar cele declarate de martori sunt sumare.
Analizând cele susținute de părți Curtea reține următoarele:
Prin hotărârea nr.5495 din 12.12.2008 a fost respinsă cererea formulată de reclamantul fără a se arăta care sunt motivele pentru care nu se încadrează în prevederile OG nr.105/1999 aprobată prin Legea nr.189/2000.
Potrivit acestui act normativ art.1 beneficiază de prevederile acestui act normativ persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 suferit persecuții, aflându-se în una din cele șase situații expres prevăzute de lege: a fost deportat, a fost strămutat.
Conform art. 2 din Normele de aplicare a prev. nr.OG 105/1999 aprobată prin nr.HG 127/2002, prin persoană strămutată în altă localitate, în sensul ordonanței, se înțelege orice persoană care a fost mutată sau a fost nevoită să-și schimbe domiciliul în altă localitate din motive etnice, în această categorie fiind incluse și persoanele refugiate.
Din norma enunțată rezultă că pentru a beneficia de prevederile legii este necesar a se face dovada refugierii - proprii sau a părinților în cazul copiilor - refugiere materializată în varianta părăsirii domiciliului și dovada faptului că această părăsire este rezultatul persecuțiilor exercitate în perioada menționată.
Aceste condiții sunt dovedite prin declarațiile martorilor date în fața notarului.
Astfel, prin declarațiile autentice date de martorii și (beneficiari ai Legii nr.189/2000) se relevă că familia reclamantului în perioada mai 1941 - martie 1945 din cauza persecuțiilor etnice a fost nevoită să se refugieze din localitatea de domiciliu sat comuna în localitatea T județul Aceste fapte arată martorii sunt cunoscute întrucât au fost refugiați în aceeași localitate.
Se poate așadar constata din acte că în cauză s-a dovedit că părăsirea domiciliului reclamantei și a familiei s-a datorat persecuțiilor etnice.
Or, în aceste circumstanțe, câtă vreme din acte rezultă refugierea și de vreme ce legea nu exclude copii care s-au refugiat împreună cu părinții, aceștia suportând consecințele nefavorabile rezultate dintr-o atare situație, excluderea reclamantei de la beneficiul acordat de lege este nelegală.
Evident, se poate susține că reclamantul nu ar fi avut domiciliu de unde să se refugieze și nu a suferit persecuții. Atare susțineri nu pot fi primite întrucât reclamantul nu putea avea alt domiciliu decât al părinților. Pe de altă parte, având în vedere vârsta la aceea vreme a reclamantului este exclusă manifestarea de voință în sensul alegerii domiciliului. Ca atare, ținând cont de contextul general în care părinții au suferit prejudicii prin refugiere, nu se poate susține că reclamanta nu a avut de suferit aceleași consecințe irevocabile ca părinții săi.
Prin urmare, față de cele rezultate din acte, susținerile pârâtei referitoare la refugiu sunt neîntemeiate și urmează a fi respinse
Desigur se susține de pârâtă că cele relatate nu pot fi reținute în lipsa unei confirmări prin acte oficiale, și urmare a datelor sumare. Atare susțineri nu pot fi primite întrucât în contextul dispozițiilor legii evocate și a normelor de aplicare dovada se poate face prin orice mijloc de probă inclusiv declarații de martorii. Ori, martorii au relevat părăsirea domiciliului urmare a persecuției, iar datele și aspectele relevate de aceștia nu conțin situații de genul arătat, acestea fiind date urmare a cunoașterii situației concrete.
Așadar, față de cele expuse, în baza prevederilor actului normativ mai sus evocat, a prev. art. 18 din Legea nr. 554/2004, acțiunea urmează a fi admisă, anulată hotărârea atacată și obligată pârâta la recunoașterea calității de refugiat și la acordarea drepturilor pentru perioada dovedită începând cu data de 1 octombrie 2008.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul domiciliat în comuna sat nr.99, jud. împotriva pârâtei CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII S cu sediul în Z-, jud. S și în consecință:
Dispune anularea hotărârii nr. 5495/12.12.2008 emisă de pârâtă.
Obligă pârâta să-i recunoască reclamantei calitatea de refugiat în perioada 15.09. 1940 -06 martie 1945 și să-i acorde drepturile bănești prevăzute de nr.OG105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000 cu modificările ulterioare, începând cu data de 1.10.2008.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 13 mai 2009.
PREȘEDINTE GREFIER
- - -
Red.//4 ex./18.05.2009
Președinte:Floarea TămașJudecători:Floarea Tămaș
