Refuz acordare drepturi conform legii nr. 189/2000. Sentința 213/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
SENTINȚA NR. 213/CA/2008
Ședința publică din 5 decembrie 2008
PREȘEDINTE: Boța Marilena judecător
GREFIER: - -
Pe rol fiind judecarea cauzei contencios administrativ și fiscal primă instanță formulată de reclamanta domiciliată în, nr.77, jud.B în contradictoriu cu pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în O, str. -, nr. 6, având ca obiect refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi nu se prezintă nimeni.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că acțiunea este scutită de plata taxei timbru, după care:
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Constată că prin cererea înregistrată la această instanța la 28.08.2008, aflată în rejudecare după casare de Înalta Curte de Casație și Justiție B, reclamanta în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană De Pensii a solicitat anularea Hotărârii nr.10212/17.05.2007 emisă de pârâtă și recunoașterea calității sale de beneficiară a prevederilor Legii nr.189/2000, cu modificările și completările ulterioare, fără cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că, în urma ocupației maghiare din 1940, familia sa, respectiv părinții și cei 7 copii minori, au fost în imposibilitatea de a supraviețui condițiilor de ocupație și, împreună cu alte familii din zonă, s-au refugiat în martie 1941 în localitatea, localitate care făcea parte din România.
A menționat că două din surorile sale mai mari, (născută ) și (născută ) au depus cereri la Casa Județeană de Pensii B și le-au fost recunoscute drepturile legale începând cu 01.10.2004.
De asemenea, tatăl lor, figurează în registrul de evidență al refugiaților, același figurează că a avut o soție, valid ca tată pentru surorile sale, și și invalid pentru frații, și.
Deși martorii și, prin Ordonanța Parchetului de pe lângă Judecătoria Aleșd din 12.04.2006 sunt scoși de sub urmărire penală, prin urmare declarațiile notariale date valabile în dosarele surorilor sale își păstrează valoarea și legalitatea, iar în dosarul său, nu.
Prin întâmpinare, pârâta Casa Județeană de Pensii Bas olicitat respingerea acțiunii ca nefondată, pe considerentul că nu există dovada unei persecuții etnice suferite de către reclamantă și familia acesteia, fără cheltuieli de judecată.
Prin sentința nr. 151/24.09.2007 pronunțată de Curtea de Apel Oradea, a fost respinsă ca nefondată acțiunea formulată de reclamanta, domiciliată în, nr.77, jud. B împotriva pârâtei Casa Județeană de Pensii B, cu sediul în O,-.
Pentru a pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
Prin Hotărârea nr.10212/17.05.2007 emisă de Casa Județeană de Pensii Baf ost respinsă cererea reclamantei, prin care a solicitat să-i fie recunoscută calitatea de beneficiară a prevederilor Legii nr.189/2000, cu modificările și completările ulterioare.
S-a reținut din actele de la dosar, respectiv Extrasul nr. C/725 din 12.08.2004 emis de Direcția Județeană a Arhivelor Naționale B că, în Registrul cu evidența refugiaților, figurează numitul, fără alte date de identificare a persoanei, având nr. fișei 4395, fapt infirmat de către Arhivele Naționale prin adresa nr.8400/29.08.2006, iar din declarațiile notariale ale martorilor și reiese că reclamanta s-a refugiat împreună cu părinții săi din Localitatea de C în localitatea în perioada martie 1941-martie 1945.
În condițiile în care, prin Ordonanța pronunțată în dosarul nr.595/P/2005 de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Aleșd, s-a constatat că martorii și, fiind determinați de învinuitul, au declarat în mod nereal în dosarele depuse în temeiul Legii nr.189/2000, printre care se află și dosarul reclamantei, că au știință de faptul că aceste persoane au fost refugiate, cât și perioadele de refugiu, caz în care s-a constatat conturarea elementelor infracțiunii de tentativă la înșelăciune și fals în declarații, Comisia pentru aplicarea Legii nr.189/2000 a considerat cererea reclamantei ca fiind nelegală și netemeinică.
Se reține că, în baza acelorași probe, surorile mai mari ale reclamantei sunt beneficiare ale prevederilor Legii nr.189/2000, însă instanța apreciază acest argument ca irelevant din punct de vedere juridic. De asemenea, prin adresa nr.8400/29.08.2006 Arhivele Naționale B din cadrul Ministerului Administrației și Internelor, se face mențiunea că fișa nr.4395 pe numele nu există.
Cu privire la susținerea reclamantei cum că declarațiile martorilor și ar fi valabile pe considerentul că, prin Ordonanța pronunțată în dosarul nr.595/P/2005 de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Aleșd, aceștia ar fi fost scoși de sub urmărire penală, instanța o apreciază ca nefondată deoarece prin acea ordonanță a parchetului s-a constatat că martorii respectivi, fiind determinați de numitul, au declaratîn mod nerealîn dosarele depuse în temeiul Legii nr.189/2000, printre care se află și dosarul reclamantei. Prin Ordonanța de scoatere de sub urmărire penală și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ în dosarul nr.595/P/2005, s-a constatat conturarea elementelor infracțiunii de tentativă la înșelăciune și fals în declarații, iar pe de altă parte s-a dispus aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ pentru martorii și. De asemenea, se reține și faptul că dosarul reclamantei a făcut obiectul cauzei penale nr.9971/P/2004, înregistrată la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor cu nr.582/P/2004.
Față de aceste aspecte s-a apreciat că reclamanta nu a făcut dovada unei persecuții etnice în sensul art.1 din Legea nr.189/2000.
Prin Decizia nr. 834/29.02.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție s-a admis recursul declarat de reclamanta,împotriva sentinței nr. 151/CA/2007, fiind casată cu trimitere spre rejudecare.
Pentru a pronunța astfel, instanța de recurs a reținut că, deși prin ordonanța emisă de parchetul de pe lângă Judecătoria Aleșd, numiții, și, au fost scoși de sub urmărire penală și li s-a aplicat o sancțiune cu caracter administrativ, totuși declarațiile martorilor și, nu sunt suficiente pentru justa soluționare a cauzei, atâta tipm cât înscrisurile depuse la filele 20 și respectiv 24 din dosar conțin date contradictorii, astfel din extrasul emis de Direcția Județeană a Arhivelor Naționale - fila 20 - reiese că numitul tatăl reclamantei, figurează în registrul de evidență al refugiaților având numărul de fișă 4395 în tip ce din adresa nr. 8400 din 29 august 2006 emisă de arhivele naționale către Inspectoratul de poliție al județului B rezultă că dimpotrivă numitul nu figurează cu fișa nr. 4395.
Reținând lipsa de rol activ a instanței de fond s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare în vederea completării probațiunii.
Procedând la rejudecarea cauzei, instanța văzând prevederile articolului 315 cod procedură civilă, a procedat la completarea probațiunii, sens în care s-a făcut adresă la Arhivele Naționale - Direcția Arhive Naționale Istorice Centrale B pentru se preciza dacă numitul născut la 02.1.21895 figurează în registrele de refugiați, ca refugiat din localitatea de C în localitatea .
Răspunsul Arhivelor Naționale materializat în extrasul din fișa 6158, confirmă ca fiind înregistrat în registrul refugiaților în perioada 2 noiembrie 1940 - 18 mai 1942 numitul.
Văzând că această fișă a constituit alături de alte mijloace de probă, temeiul admiterii cererilor formulate de surorile reclamantei: și - beneficiare ale dispozițiilor Legii 189/2000, instanța reține că există indicii care să confirme prezumția că tatăl reclamantei este - cel indicat în fișa nr. 6158 emisă de Arhivele Naționale.
Coroborând această reținere cu depozițiile martorilor și, instanța urmează să aprecieze ca fiind dovedit faptul că reclamanta împreună cu antecesorii și frații săi s-au refugiat în perioada martie 1941 - martie 1945 din de C în localitatea, ca urmare a persecuțiilor etnice la care au fost supuși de regimul instaurat în urma de la Viena.
În consecință în temeiul articolului 1 lit. c din Legea 189/2000 și articolul 18 din Legea 554/2004 urmează a fi admisă acțiunea reclamantei, anulată Hotărârea nr.10212/17.05.2007 emisă de Casa Județeană De Pensii B și obligată pârâta să-i recunoască reclamantei calitatea de beneficiară a prevederilor Legii 189/2000. Fără cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admiteacțiunea formulată de reclamanta domiciliată în, nr.77, jud.B în contradictoriu cu pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în O,-, jud. B și în consecință:
Anulează Hotărârea nr. 10212/17.05.2007emisă de pârâtă și o obligă să-i recunoască calitatea de beneficiară a prevederilor Legii 189/2000.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 5 decembrie 2008.
PREȘEDINTE: GREFIER:
- - - -
Red. Sent.M/ 15.12.2008
Dact./ 15.12.2008
2 com/ 15.12.2008
Președinte:Boța MarilenaJudecători:Boța Marilena
