Refuz acordare drepturi conform legii nr. 189/2000. Sentința 376/2008. Curtea de Apel Constanta

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

SENTINȚA CIVILĂ NR.376/CA

Ședința publică de la 08 Mai 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Eufrosina Chirica

Grefier - -

Pe rol, judecarea cauzei în contencios administrativ formulată de reclamanta, domiciliată în C,-, județ C, în contradictoriu cu pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în-, județul C, având ca obiect refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000.

La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reclamanta, lipsind pârâta.

Procedura de citare este legal îndeplinită, cu respectarea dispozițiilor art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.

În referatul oral al cauzei grefierul de ședință învederează obiectul cauzei, modalitatea îndeplinirii procedurii de citare, stadiul procesual.

Reclamanta depune la dosarul cauzei un set de înscrisuri.

În conformitate cu dispozițiile art.196-198 Cod pr.civilă, instanța procedează la audierea martorului, martor încuviințat la termenul anterior, cele declarate fiind consemnate în procesul verbal atașat la dosarul cauzei.

Întrebate fiind, părțile arată că nu mai au acte de depus sau cereri noi de formulat, apreciind cauza în stare de judecată.

Instanța, luând act că nu sunt înscrisuri noi de depus sau cereri prealabile de formulat și socotindu-se lămurită, în conformitate cu dispozițiile art.150 Cod pr.civilă, președintele completului declară dezbaterile încheiate și acordă cuvântul pe fond.

Având cuvântul pe fond, reclamanta solicită admiterea contestației, anularea hotărârii nr.29810/25.02.2008 emisă de Casa Județeană de Pensii C și recunoașterea calității de beneficiar al Legii nr.189/2000, cu modificările și completările ulterioare.

Curtea declară dezbaterile încheiate și rămâne în pronunțare.

CURTEA

Asupra contestației de față:

Examinând actele și lucrările dosarului se constată:

Prin contestația înregistrată sub nr- la Curtea de APEL CONSTANȚA reclamanta, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii C, a solicitat să i se recunoască calitatea de strămutat, în condițiile nr.OG 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările și completările ulterioare.

În susținerea cererii sale, reclamanta, fiica lui și, născută la data de 26 iulie 1944 în localitatea B, raionul, a arătat că a fost strămutată și îndeplinește condițiile pentru a i se recunoaște calitatea de beneficiar al Legii nr.189/2000.

Prin Hotărârea nr. 29810/25.02.2008, Casa Județeană de Pensii Car espins cererea formulată de, reținând că reclamanta nu îndeplinește condițiile prevăzute de art.1 lit.(c) din Legea nr.189/2000 pentru că, deși părinții săi au fost strămutați din Bulgaria în anul 1940, ea a fost născută după strămutare, respectiv în anul 1944.

Împotriva acestei hotărâri a făcut contestație reclamanta care susține, în esență, că îndeplinește condițiile prevăzute de Legea nr. 189/2000 pentru că a fost născută în perioada 6 septembrie 1940 - 6 martie 1945 și a avut de suferit persecuții din motive etnice.

În dovedirea susținerilor sale reclamanta a depus la dosar în copie, acte de stare civilă, declarație de martori autentificată sub nr.865/19.02.2008 la BNP, precum și cele consemnate la audierea martorului în procesul verbal atașat la dosarul cauzei.

Contestația este fondată.

Potrivit art. 1 lit. (c) din Normele pentru aprobarea nr.OG105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice: "beneficiază de prevederile nr.OG105/1999 cu modificările ulterioare, persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 avut de suferit persecuții din motive etnice, după cum urmează:

lit. c) a fost strămutată în altă localitate decât cea de domiciliu".

Din textul de lege sus-citat se constată că nr.OG105/1999 cu modificările și completările ulterioare, nu exclude, în mod expres, copii născuți în timpul strămutării de la acordarea beneficiului drepturilor compensatorii, îngrădirea libertăților părinților s-a răsfrânt implicit și asupra copiilor ceea ce îi îndreptățește pe aceștia la acordarea calității de beneficiari ai ordonanței.

De altfel, strămutarea părinților nu a fost contestată de pârâta Casa Județeană de Pensii C, din probatoriul existent la dosar rezultând că familia reclamantei a făcut obiectul schimbului de populație pe baza Tratatului încheiat între România și Bulgaria semnat la C la 7 septembrie 1940 iar reclamanta s-a născut la data de 26.07.1944 în localitatea B, județul T, în perioada și în localitatea de strămutare a familiei sale.

În ceea ce privește adresele Ministerului Justiției și Casei Naționale de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale invocate de pârâtă, aceasta reprezintă o corespondență administrativă purtată între organe ale administrației publice în legătură cu interpretarea dispozițiilor legii, în speță, nr.OG105/1999 cu modificările și completările ulterioare.

Ar putea fi luată în considerare doar o interpretare legală dată textului de lege și realizată în conformitate cu prevederile art. 67 alin. 1 din Legea nr. 24/2000 potrivit cărora "clarificarea sensului unor norme legale se realizează printr-un act normativ interpretativ de același nivel cu actul vizat, prin dispoziții interpretative cuprinse într-un nou act normativ sau prin modificarea dispoziției al cărui sens trebuie clarificat." Pe cale de consecință nu pot fi luate în considerație aceste interpretări susținute de pârâtă pentru că s-ar încălca dispozițiile legale mai sus citate.

Reluând asupra celor de mai sus, instanța constată că reclamanta a făcut dovada că părinții săi au fost strămutați din Bulgaria în septembrie 1940, ea fiind născută în perioada de refugiu.

Astfel, prin raportare la prevederile art.1 lit. (c) din OG nr.105/1999 cu modificările și completările ulterioare și ale art.2 din Normele de aplicare a acesteia, aprobate prin nr.HG 127/2002, instanța constată că beneficiază de drepturile compensatorii nu numai persoanele, cetățeni români, care au suferit în mod direct de pe urma persecuțiilor din motive etnice, dar și copii născuți în timpul refugiului părinților lor în perioada prevăzută de lege, întrucât aceștia au resimțit consecințele persecuțiilor, iar asupra lor s-a răsfrânt îngrădirea libertății părinților.

Față de cele arătate, urmează să fie admisă contestația, va fi anulată Hotărârea nr. 29810/25.02.2008 a Casei Județene de Pensii C și va fi recunoscută reclamantei calitatea de beneficiar al prevederilor Legii nr. 189/2000 cu modificările și completările ulterioare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite contestația în contencios administrativ formulată reclamanta, domiciliată în C,-, județ C, în contradictoriu cu pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în-, județul

Anulează Hotărârea nr. 29810/25.02.2008 emisă de pârâtă.

Stabilește reclamantei calitatea de beneficiar al Legii nr.189/2000.

Definitivă.

Cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 08 mai 2008.

PREȘEDINTE COMPLET

Grefier,

- -

Red.jud.-

Dact.Sz.- 4ex/20.05.2008

Emis 2 com.

Președinte:Eufrosina Chirica
Judecători:Eufrosina Chirica

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Refuz acordare drepturi conform legii nr. 189/2000. Sentința 376/2008. Curtea de Apel Constanta