Refuz acordare drepturi conform legii nr. 189/2000. Sentința 41/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
SENTINȚA Nr. 41/CA/2009
Ședința publică de la 17 Februarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marieta Florea
Grefier - -
Pe rol se află soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de contestatorul în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII S-COMISIA PT.APLICAREA LEGII 189/2000, având ca obiect refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă consilier juridic pentru intimată, lipsind contestatorul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care nemaifiind alte cereri de formulat, instanța acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentantul intimatei solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată, întrucât reclamantul nu era născut sau cel puțin conceput la data refugiului părinților și nu s-a făcut dovada încetării calității de refugiat.
- CURTEA DE APEL -
Asupra cauzei de față:
Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată la Curtea de APEL ALBA IULIA - Secția contencios administrativ și fiscal, sub Dosar nr-, reclamantul a solicitat, în contradictoriu cu CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII S anularea Hotărârii nr.2219 din 21.11.2008 a Comisiei de aplicare a Legii 189/2000 și constatarea calității de beneficiar al Legii 189/2000.
În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că tatăl său, împreună cu familia, în septembrie 1940 fost strămutat, în urma de la Viena, din localitatea de domiciliu, C N, în Mediaș. A mai arătat reclamantul că s-a născut la data de 11 octombrie 1943 în localitatea Mediaș, după strămutarea părinților săi.
Prin întâmpinare, Casa de Pensii Sibiu solicită respingerea acțiunii pe motiv că reclamantul s-a născut după ce părinții săi au fost strămutați, astfel că nu îndeplinește condiția legii de a fi refugiat. Acesta nu a demonstrat nici perioada strămutării.
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța apreciază acțiunea reclamantului ca fondată, pentru următoarele considerente:
Reclamantul s-a născut în data de 11.10.1943 în localitatea Mediaș, jud.Sibiu.
Prin cererea nr.12605/10.11.2008, reclamantul a solicitat recunoașterea calității de refugiat din de Nord, ca urmare a cedării acestui teritoriu, în urma de la Viena din 30.08.1940.
În scopul probării cererii sale a anexat declarațiile martorilor și, autentificate prin Încheierea nr.1883/03.11.2008, respectiv nr.1884/03.11.2008 și acte de stare civilă.
Urmare analizării dosarului, comisia a emis Hotărârea nr.2219/21.11.2008 prin care a respins cererea reclamantului, pe motiv că reclamantul nu era născut, sau cel puțin conceput, la data refugiului părinților. În plus, s-a apreciat că nu a fost probată data de sfârșit a refugiului.
Potrivit art. 1 lit. c) din nr.OG 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, cu modificările și completările ulterioare, de prevederile acestui act normativ beneficiază persoana, cetățean român, care, în perioada sus menționată, a avut de suferit persecuții etnice, în sensul că a fost refugiată, expulzată sau strămutată în altă localitate.
Din conținutul textului de lege menționat, rezultă că drepturile compensatorii se acordă tuturor celor care, din motive etnice, au suferit persecuții în perioada precizată, fără a se face distincție între persoanele care au fost efectiv strămutate ori expulzate în altă localitate și cele care au fost nevoite să trăiască în refugiu. Așadar, legiuitorul a urmărit ca de aceste drepturi să se bucure toate persoanele, cetățeni români, care au avut de suferit consecințele persecuțiilor exercitate din motive etnice, în această categorie intrând, în mod implicit, și copiii născuți în perioada refugiului, aceștia împărtășind aceeași situație cu cea a părinților refugiați, al căror statut l-au dobândit.
În cauză, este necontestat și rezultă din dovezile administrate (declarații de martori autentificate, acte de stare civilă depuse în dosarul comisiei) că reclamantul s-a născut la data de 11 octombrie 1943, în localitatea Mediaș, după ce, în anul 1940, în urma de la Viena, părinții săi se refugiaseră din localitatea de domiciliu, aflată în județul
Fiind născut în perioada refugiului părinților săi, intimatul - reclamant a împărtășit situația părinților refugiați, suportând consecințele morale și materiale ale refugiului care, începând cu data nașterii sale, s-au răsfrânt și asupra sa, situație față de care, se va admite acțiunea, se va anula hotărârea atacată și va fi obligată pârâta să-i recunoască reclamantului calitatea de beneficiar al prevederilor Legii nr. 189/2000 și, în consecință, să-i acorde acestuia drepturile ce i se cuvin.
Perioada pentru care se vor acorda drepturile se va stabili de la data nașterii reclamantului 11.10.1943 și până la finalul persecuției etnice, respectiv perioada limită la care Legea nr.189/2000 face referire - martie 1945, reclamantul păstrându-și în Mediaș pe mai departe domiciliul.
Reclamantul nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea reclamantului domiciliat în Mediaș,-,.7,.B,.18 împotriva pârâtei CASA DE PENSII S cu sediul în Sibiu, Calea, nr.17 și în consecință:
Anulează Hotărârea nr.2219/21.11.2008 a pârâtei și obligă pârâta să recunoască reclamantului calitatea de beneficiar al drepturilor prevăzute de nr.OG105/1999 modificată și completată prin Legea nr-189/2000 pentru perioada 11.10.1943 - 06.03.1945.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 17 Februarie 2009.
PREȘEDINTE, GREFIER,
- - - -
Red.
Dact.
4 ex./20.02.2009
Președinte:Marieta FloreaJudecători:Marieta Florea
