Refuz acordare drepturi conform legii nr. 189/2000. Sentința 416/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
SENTINȚĂ CIVILĂ NR. 416/2008
Ședința publică din 12 mai 2008
Instanța constituită din:
JUDECĂTOR 1: Nemenționat
GREFIER:
S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul, împotriva pârâtei CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, având ca refuz acordare drepturi conform Legii nr.189/2000.
La apelul nominal făcut în cauză s-a prezentat reclamantul, lipsă fiind pârâta.
Procedura de citare nu este legal îndeplinită, nesosind la dosar dovada de îndeplinire a procedurii de citare cu reclamantul, dar acest viciu a fost acoperit prin prezența reclamantului.
Acțiunea este scutită de plata taxelor de timbru.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se arată că, în data de 28.04.2008 s-a înregistrat la dosarul întâmpinare din partea pârâtei, la care a anexat actele care au stat la baza emiterii hotărârii atacate din care un exemplar s-a comunicat cu reclamntul.
Reclamantul prin mandatara, fiica sa, care l-a însoțit la dezbateri, a arătat că, contestă perioada de refugiu recunoscută de pârâtă, aceasta nefiind de 10 zile ci din 24.08.1944 până în 06.03.1945 și a solicitat în probațiune încuviințarea audierii în calitate de martori a numitei și care sunt beneficiare a dispozițiilor Legii 189/2000.
Curtea, în urma deliberării, analizând cererea în probațiune formulată precum și teza probatorie susținută de mandatara reclamantului, o apreciază ca fiind utilă și pertinentă, pentru soluționarea cauzei, sens în care o admite și a procedat la audierea martorilor și, sub prestare de jurământ a căror declarații s-au atașat la dosarul cauzei la filele (16 - 19).
Curtea, în urma deliberării, în baza înscrisurilor existente la dosar, apreciază că, prezenta cauză este în stare de judecată și în temeiul dispozițiilor art. 150.pr.civ. declară închisă faza probatorie și o reține în pronunțare.
CURTEA
deliberând reține că,
Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată la data de 15 aprilie 2008, reclamantul a solicitat instanței ca, în contradictoriu cu pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C, să se dispună anularea hotărârii nr. 22730 din data de 18 februarie 2008 emisă de pârâtă, cu consecința obligării acesteia la acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000 pentru întreaga perioadă de refugiu a anilor 1944 - 1945 și nu doar pentru perioada 24.08.1944 - 04.09.1944, așa cum a apreciat pârâta.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a fost refugiat din motive etnice din comuna în localitatea T, jud. C, fiind înregistrat la biroul refugiaților T la data de 24.08.1944, dar în perioada următoare nu s-a mai prezentat la biroul de refugiați deoarece nu i-a fost asigurată cazarea și de teama de a nu fi încorporat și trimis pe front.
Totodată, reclamantul a mai arătat că la sfârșitul lunii septembrie 1944, împreună cu alți refugiați, au plecat spre A I, de unde în decembrie 1944 s-a reîntors în T, iar la începutul lunii martie 1945 revenit în localitatea de domiciliu împreună cu alți consăteni.
Pârâta, Casa Județeană de Pensii C ( 9), prin întâmpinarea formulată a solicitat instanței respingerea acțiunii, arătând în susținerea poziției sale procesuale că probele administrate incumbă reclamantului, invocând în drept dispozițiile art. 115.pr.civ. și ale Legii nr. 189/2000.
Din probele administrate în cauză, Curtea reține următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 03 septembrie 2007 sub nr. 57727, reclamantul a solicitat pârâtei recunoașterea statutului de refugiat, cu consecința acordării tuturor drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000, depunând în probațiune acte de stare civilă și extrasul nr. C/1768 din 31 august 2007 eliberat de Arhivele Naționale - Direcția Județeană C prin care se dovedește calitatea de refugiat a reclamantului. ( 4,5).
Prin hotărârea nr. 22730 din 18 februarie 2008, pârâta a recunoscut reclamantului calitatea de beneficiar al Legii nr. 189/2000 pentru perioada 24.08.1944 - 04.09.1944, adică 10 zile.
Analizând dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 189/2000, se constată că beneficiază de aceste prevederi persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 avut de suferit persecuții din motive etnice, respectiv a fost deportată în ghetouri si lagăre de concentrare din străinătate, a fost privată de libertate în locuri de detenție sau în lagăre de concentrare, a fost strămutată în altă localitate decât cea de domiciliu, a făcut parte din detașamentele de muncă forțată,a fost supraviețuitoare a trenului morții, este soțul sau soția persoanei asasinate sau executate din motive etnice, dacă ulterior nu s-a recăsătorit.
La termenul de azi, eclamantul, prin mandatara, fiica sa, a arătat că, perioada de refugiu recunoscută de pârâtă nu a fost de 10 zile ci din 24.08.1944 până în 06.03.1945, solicitând în probațiune încuviințarea audierii, în calitate de martori, a numitelor și care sunt beneficiare a dispozițiilor Legii 189/2000.
Astfel, în temeiul prev. art. 193 Cod pr.civ. sub prestare de jurământ, Curtea, a procedat la audierea martorilor și care prin declarațiile date în fața instanței confirmă calitatea de refugiat a reclamantului, relatând fapte pe care le-au cunoscut direct și în care au fost direct implicați personal ( 16 - 19).
Curtea, în analiza probei testimoniale administrată, constată că declarațiile martorilor sunt pertinente, având legătură cu obiectul cauzei.
Drept urmare, în temeiul art. 18 din Legea nr. 544/2004, instanța va dispune anularea hotărârii nr. 22730/18.02.2008 emisă de pârâtă și o va obliga pe aceasta să-i recunoască reclamantului calitatea de refugiat pentru întreaga perioadă cuprinsă între 24.08.1944 - 06.03.1945 și să-i acorde drepturile bănești prevăzute de nr.OG 105 /1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările ulterioare, începând cu data de 01.10.2007.
Pentru a dispune astfel instanța a avut în vedere că în practica relativ recentă a Înaltei Curți de Casație și Justiție (decizia nr. 4754 din 06 decembrie 2007 de exemplu) s-a statuat că declarațiile martorilor date în condițiile art. 4 din nr.HG 127/2002 constituie probe care fac dovada refugiului iar "în ceea ce privește motivul schimbării domiciliului, situația de fapt trebuie apreciată în funcție de realitățile istorice ale momentului, fiind de notorietate persecuțiile etnice exercitate asupra populației române de către trupele maghiare".
De asemenea, Curtea a avut în vedere și împrejurarea că probele testimoniale provin de la persoane care la rândul lor sunt beneficiare ale prevederilor Legii nr. 189/2000, fiindu-le recunoscută calitatea de refugiat prin hotărâri similare ale pârâtei iar această împrejurare a fost apreciată ca fiind suficientă în susținerea și dovedirea persecuțiilor etnice ale persoanelor pretins refugiate (decizia nr. 4050 respectiv nr. 4049 din 24 octombrie 2007 ).
În consecință, Curtea a apreciat acțiunea reclamantului ca fiind întemeiată și a admis-o astfel cum a fost formulată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea în contencios administrativ înaintată de reclamantul domiciliat în com., sat, nr. 151, jud. C împotriva pârâtei CASA JUDETEANA DE PENSII C, cu sediul în C-N, str., nr. 2, jud. C și, în consecință:
Dispune anularea hotărârii nr. 22730/18.02.2008 emisă de pârâtă.
Obligă pârâta să-i recunoască reclamantului calitatea de refugiat în perioada 24.08.1944 - 06.03.1945 și să-i acorde drepturile bănești prevăzute de nr.OG 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările ulterioare, începând cu data de 01 octombrie 2007.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 12 mai 2008.
PREȘEDINTE, GREFIER,
- -
Red.
Dact./4 ex./14.05.2008.
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
