Refuz acordare drepturi conform legii nr. 189/2000. Sentința 509/2009. Curtea de Apel Constanta

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

SENTINȚA CIVILĂ NR. 509/CA

Ședința publică din 05 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Claudiu Răpeanu

Grefier - -

Pe rol judecarea cauzei în contencios administrativ și fiscal privind pe reclamanta cu domiciliul în comuna, județ C, în contradictoriu cu pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în-, județ C, având ca obiect refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamantul, asistat de avocat G în baza împuternicirii avocațiale seria - nr.88255/04.08.2009 depusă la dosar, lipsind pârâta.

Procedura de citare este legal îndeplinită, conform dispozițiilor art.87 și urm.Cod pr.civilă.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, prin care s-au evidențiat părțile, obiectul litigiului, mențiunile privitoare la modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare, stadiul procesual, după care:

Apărătorul reclamantei, în dovedirea calității de strămutat a părinților acesteia depune, în copie, extras eliberat de Arhivele Statului, referitor la numitul G - tatăl reclamantei, precum și declarație de notorietate autentificată sub nr.1814 din 11 iunie 2003 la BNP.

Totodată solicită instanței încuviințarea probei testimoniale cu un singur martor, care la acest termen este prezent în sală.

La cererea părților, Curtea în conformitate cu dispozițiile art.186 Cod pr.civilă încuviințează proba testimonială cu un martor, iar în condițiile art.196-198 Cod pr.civilă procedează la audierea martorului, cele declarate fiind consemnate în procesul verbal atașat la dosarul cauzei.

Întrebată fiind, partea arată că nu mai are înscrisuri de depus sau cereri prealabile de formulat, apreciind dosarul în stare de judecată.

Curtea, luând act că nu mai sunt înscrisuri de depus sau cereri prealabile de formulat și socotindu-se lămurită, în condițiile art.150 Cod pr.civilă constată dezbaterile încheiate și acordă cuvântul asupra fondului.

Apărătorul reclamantei având cuvântul, solicită admiterea contestației, cu consecința anulării hotărârii emise de pârâta Casa Județeană de Pensii C și stabilirea calității de beneficiar a Legii nr.189/2000 pentru reclamantă; fără cheltuieli de judecată.

Curtea rămâne în pronunțare.

CURTEA:

Prin cererea înregistrată la Casa Județeană de Pensii C sub nr.60256/09.04.2008 numita a solicitat a se constata faptul că îndeplinește condițiile prevăzute de Legea 189/2000 cu modificările și completările ulterioare urmând a i se stabili calitatea de beneficiar al acestui act normativ.

În susținerea afirmațiilor sale a depus înscrisuri.

Prin Hotărârea nr.32442 din 12.08.2009 Casa Județeană de Pensii Cad ispus respingerea cererii întrucât petenta nu a fost supusă schimbului de populație ca urmare a unui tratat bilateral, situație ce nu se încadrează în prevederile art.1 lit.c din Legea nr.189/2000 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instituite în România cu începere de la 06 septembrie 1940 până la 06 martie 1945 din motive etnice.

Pentru a pronunța această hotărâre Comisia din cadrul Casei Județene de Pensii Car eținut faptul că reclamanta este născută la data de 19.07.1943 și potrivit prevederilor Legii nr.189/2000 coroborate cu adresa Ministerului Justiției nr.1020/22.08.2005 dată în aplicarea unitară a legii amintite, persoanele născute în perioada 06.09.1940 - 06.03.1945 sunt beneficiare ale actului normativ cu condiția ca nașterea să se fi produs în termen de 300 zile de la data strămutării părinților, dată atestată de documente. Mai mult decât atât reclamanta nu a făcut dovada strămutării.

Împotriva acestei hotărâri reclamanta a formulat contestație în termen legal, solicitând anularea acesteia, cu consecința plății drepturilor aferente.

Motivează contestația în sensul că, reclamanta este născută la data de 19.07.1943, jud.C în perioada refugiului părinților săi.

Articolul 1 din Legea 189/2000 nu distinge și nu solicită ca persoana care a avut de suferit persecuții din motive etnice să fie născută chiar în momentul strămutării, fiind necesară doar nașterea acesteia în perioada 06.09.1940-06.03.1945.

din motive etnice subzistă și atunci când nașterea a avut loc în perioada refugiului părinților, întrucât și copilul a avut de suferit de pe urma strămutării părinților săi.

În susținerea afirmațiilor de mai sus, reclamanta a depus înscrisuri reprezentând acte de stare civilă și o copie a unui extras de la Arhivele Statului.

Indică drept temei legal dispozițiile Legii 189/2000.

Pârâta a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestației ca nefondate motivat de faptul că, reclamanta nu a dovedit faptul că a suferit efectiv persecuțiile prevăzute de lege; pe de altă parte în septembrie 1940 reclamanta nu numai că nu era născută dar nici măcar nu era neconcepută, drepturile copilului fiind recunoscute de la data concepției.

Din actele și lucrările administrate în cauză instanța reține următoarele, potrivit certificatului de naștere (fila 10) emis de Primăria com. jud.C, se confirmă nașterea numitei la data de 19.07.1943, din părinți G și.

Din înscrisul denumit " din Situația coloniștilor din com. de cărora li s-au atribuit prin definitivare terenuri arabile din fondurile -ului", rezultă că, la crt.166 este menționat tatăl reclamantei G, cu o suprafață atribuită de 10 ha și gospodărie atribuită de 2.000 mp.

Deși din dispozițiile art.1 din Legea 189/2000 rezultă că, numai persoanele născute la data strămutării pot beneficia de drepturile stabilite de lege, Curtea va face aplicarea prezumției absolute a timpului legal al concepției. Astfel perioada concepției este timpul cuprins între a 300-a și a 180-a zi înaintea nașterii copilului care se socotește de la zi la zi.

Este important a calcula data concepției deoarece art.7 alin.1 din Decretul 31/1954 privitor la persoanele fizice și juridice instituie o capacitate de folosință anticipată în sensul că, drepturile copilului sunt recunoscute de la concepțiune însă numai daca el se naște.

Considerând că, în cazul de față reclamanta ar beneficia de limita maximă a acestei prezumții, respectiv cele 300 zile de concepție dinaintea nașterii, data concepției ar fi ulterioară acestei limite maxime admise.

Art.1 din OG 105/1999 așa cum a fost modificat prin Legea 189/2000 de aprobare a ordonanței, beneficiază de prevederile prezentei ordonanțe persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 avut de suferit persecuții din motive etnice, după cum urmează:

a) a fost deportată în ghetouri și lagăre de concentrare din străinătate;

b) a fost privată de libertate în locuri de detenție sau în lagăre de concentrare;

c) a fost strămutată în altă localitate decât cea de domiciliu;

d) a făcut parte din detașamentele de muncă forțată;

e) a fost supraviețuitoare a trenului morții;

f) este soțul sau soția persoanei asasinate sau executate din motive etnice, dacă ulterior nu s-a recăsătorit.

Din Ordonanța nr.105/30 august 1999 astfel cum a fost aprobată prin Legea nr.189/02 2000 titulatura actului normativ este următoarea - Ordonanță privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 06 septembrie 1940 până la 06 martie 1945 din motive etnice.

Din titulatură dar și din art.1 lit.c al legii de aprobare rezultă în mod clar îndeplinirea a trei condiții cumulative pentru a putea fi declarat beneficiar, astfel în intervalul cuprins între 06.09.1940 - 06.03.1945 persoana cetățean român să fi fost strămutată în altă localitate decât cea de domiciliu din motive etnice.

Interpretarea pe care reclamanta o face în contestație este una simplistă și are în vedere doar faptul că este suficientă nașterea în intervalul precizat, ignorând celelalte condiții.

Rezultă din cele prezentate mai sus faptul că, reclamanta nu a făcut dovada deplină a strămutării sale efective, situație în care nu poate beneficia de dispozițiile reparatorii.

În consecință, Curtea va respinge contestația astfel formulată menținând hotărârea atacată ca legală și temeinică.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge, ca nefondată contestația în contencios administrativ și fiscal privind pe reclamanta cu domiciliul în comuna, județ C, în contradictoriu cu pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în-, județ

Definitivă.

Cu recurs, în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică, astăzi 05 2009.

Președinte,

- -

Grefier,

- -

Red.hot.jud.-/

4 ex/18.01.2010

Emis 2 com/18.01.2010

Președinte:Claudiu Răpeanu
Judecători:Claudiu Răpeanu

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Refuz acordare drepturi conform legii nr. 189/2000. Sentința 509/2009. Curtea de Apel Constanta