Refuz acordare drepturi conform legii nr. 189/2000. Sentința 542/2009. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

SENTINȚA CIVILĂ nr. 542/2009

Ședința publică din data de 3 noiembrie 2009

Completul este compus din:

PREȘEDINTE: Axente Irinel Andrei

GREFIER: - -

Pe rol, acțiunea în contencios administrativ formulată de C în contradictoriu cu CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII S având ca obiect anularea hotărârii nr. 5747/2009 emisă de pârâtă.

La apelul nominal se prezintă martorii și, părțile fiind lipsă.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Acțiunea este scutită de plata taxelor judiciare.

S-a prezentat referatul cauzei, după care se procedează la audierea martorilor care au dat declarații notariale și, mărturia acestora fiind consemnată în procesele-verbale aflate la dosar la filele 28 și 29.

Nemaifiind alte cereri prealabile, Curtea, în urma deliberării, în baza probatoriului administrat, lasă cauza în pronunțare.

CURTEA,

Asupra prezentei acțiuni în contencios administrativ, constată:

Prin cererea înregistrată în data de 23 iunie 2009, reclamantul Cas olicitat instanței anularea hotărârii nr. 5.747 din 30 mai 2008 emisă de către pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII S, cu consecința recunoașterii în favoarea reclamantului a drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000, întrucât are calitatea de refugiat.

Acțiunea a fost motivată prin invocarea împrejurării că în perioada decembrie 1940 - ianuarie 1945 suferit din cauza persecuțiilor din motive etnice, fiind nevoit ca împreună cu părinții să se refugieze din loc. Port, jud. S în loc. B, jud.

În argumentarea calității de refugiat, reclamantul a depus declarațiile a 2 martori autentificate de notar public.

Pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII S, ( 6) prin întâmpinarea formulată a solicitat instanței respingerea acțiunii ca netemeinică și nelegală, arătând în susținerea poziției sale procesuale că din actele depuse de reclamant nu reiese că ar fi fost persecutat de către regimurile instaurate în România din motive etnice în perioada 06.09.1940 - 06.03.1945.

Mai mult, relevă pârâta, declarațiile martorilor sunt insuficiente în dovedirea calității de refugiat a reclamantului, deoarece s-a constatat existența a mai mult declarații false și neverosimile, astfel că s-a considerat necesar prezentarea unor probe suplimentare care să ateste calitatea de refugiat.

Analizând actele si lucrările dosarului, instanta retine următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 16.13.2008, sub nr. 493, reclamantul a solicitat pârâtei recunoașterea statutului de refugiat, cu consecința acordării tuturor drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000, depunând în probațiune actele de stare civilă precum și declarații de martori, autentificate de notarul public.

Prin hotărârea nr. 5.747 din data de 30.05.2008, pârâta a respins cererea reclamantului motivat de faptul că acesta nu a fost persecutat etnic în sensul dispozițiilor Legii nr. 189/2000.

Exprimarea poziției procesuale a pârâtei, precum și motivul eliberării actului administrativ atacat, s-au realizat în considerarea declarațiilor autentice ale martorilor și ( 15, 16).

Analizând dispozițiile art. 1 din Legea nr. 189/2000, se constată că beneficiază de aceste prevederi persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 avut de suferit persecuții din motive etnice, respectiv a fost deportată în ghetouri si lagăre de concentrare din străinătate, a fost privată de libertate în locuri de detenție sau în lagăre de concentrare, a fost strămutată în altă localitate decât cea de domiciliu, a făcut parte din detașamentele de muncă forțată,a fost supraviețuitoare a trenului morții, este soțul sau soția persoanei asasinate sau executate din motive etnice, dacă ulterior nu s-a recăsătorit.

Totodată, în titlul nr.OG 105/1999, așa cum a fost modificat prin Legea nr. 189/2000, se menționează că acest act normativ are în vedere acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6.09.1940 până la 6.03.1945 din motive etnice. Se poate aprecia deci că legiuitorul a avut în vedere întreg teritoriul României sub aspect geografic, în care au intrat, în egală măsură, atât teritoriile cedate temporar cât și cele păstrate în continuare de către Statul Român. În același context, trebuie privit și termenul de "regimuri instaurate" întrucât, în egală măsură, el privește regimurile instaurate în teritoriile cedate cât și în cele păstrate în continuare sub administrarea Statului Român.

La termenul din data de 03.11.2009, sub prestare de jurământ, s-a procedat la audierea martorilor și care prin declarațiile date în fața instanței, confirmă calitatea de refugiați a familiei reclamantului, refugiul fiind determinat de teama persecuțiilor etnice ce s-au exercitat asupra lor, ca urmare a cedării de Nord autorităților ungare. Astfel, martorii au relatat că i-au cunoscut personal pe membrii familiei reclamantului locuind în sate învecinate și știu că aceștia împreună cu reclamantul s-au refugiat motivat de teama persecuțiilor etnice instituite în localitatea de domiciliu, satul, comuna Marca, în localitatea B din jud. B, în anul 1940, unde s-au și întâlnit, reîntoarcerea având după terminarea războiului, în cursul anului 1945. ( 28, 29)

Curtea, în analiza probei testimoniale administrate, constată că declarațiile martorilor sunt utile, pertinente si concludente, confirmând susținerile reclamantului.

De asemenea, proba testimonială este concludentă în cauză, martorii arătând instanței detalii ale refugiului reclamantului și familiei sale, relatând fapte pe care le-au cunoscut direct și în care au fost implicați personal.

Mai mult, Curtea a avut în vedere și împrejurarea că probele testimoniale provin de la persoane care, la rândul lor, sunt beneficiare ale prevederilor Legii nr. 189/2000, fiindu-le recunoscută calitatea de refugiat prin hotărâri similare ale pârâtei, iar această împrejurare a fost apreciată ca fiind relevanta în susținerea și dovedirea persecuțiilor etnice ale persoanelor pretins refugiate (decizia nr. 4050 respectiv nr. 4049 din 24 octombrie 2007 ).

Astfel, martorul a prezentat hotărârea nr. 1.405/2003 emisă de pârâtă, iar martorul a prezentat instanței hotărârea nr. 4.789 din 29.06.2007 prin care au obtinut statut de refugiat si drepturile corelative.

Drept urmare, având în vedere întreaga stare de fapt, Curtea va aprecia acțiunea reclamantului ca fiind fondată, astfel că în temeiul art. 18 din Legea nr. 554/2004 va dispune anularea hotărârii nr. 5.747 din data de 30.05.2009 emisă de pârâtă și o va obliga să-i recunoască reclamantului calitatea de refugiat pentru perioada decembrie 1940 - 06.03.1945 și să-i acorde drepturile prevăzute de nr.OG 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000, începând cu data de 16 decembrie 2008.

Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta are în vedere faptul că potrivit art. 5 din Normele pentru Aplicarea Prevederilor nr.OG 105/1999, asa cum au fost modificate prin nr.HG 287/2008,în cazul aprobării cererilor, indemnizațiile lunare se acordă începând cu data de întâi a lunii următoare depunerii acestora, iar în cazul concret dedus judecății cererea a fost introdusă la data de 16.12.2008.

Pentru identitate de ratiune, acelasi termen trebuie respectat si in situatia în care drepturile sunt dobândite în urma admiterii plângerii de către instanta judecătorească legal investită si anulării cererii Casei Judetene de Pensii care refuza initial acordarea drepturilor.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul C, domiciliat în localitatea Porți nr. 6, comuna Marca, jud. S împotriva pârâtei CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII S, cu sediul in Z, Bulevardul, nr. 85, jud. S și în consecință:

Dispune anularea Hotărârii nr. 5.747/30 mai 2009 emisă de pârâtă.

Obligă pârâta să-i recunoască reclamantei calitatea de refugiat în perioada decembrie 1940 - 6 martie 1945 și să-i acorde drepturile bănești prevăzute de nr.OG 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000 cu modificările și completările ulterioare, începând cu data de 16 decembrie 2008.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de al comunicare.

Pronunțată în ședința publică din data de 03 noiembrie 2009.

PREȘEDINTE, GREFIER,

- - - - -

Red./3.12.2009

Dact./4 ex./.

Președinte:Axente Irinel Andrei
Judecători:Axente Irinel Andrei

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Refuz acordare drepturi conform legii nr. 189/2000. Sentința 542/2009. Curtea de Apel Cluj