Refuz acordare drepturi conform legii nr. 189/2000. Sentința 666/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
SENTINȚA CIVILĂ NR. 666/2008
Ședința publică din 16 Octombrie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Delia Marusciac
GREFIER: - -
S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, având ca obiect refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamantul personal și asistat de avocat în substituirea avocatului titular, martorii și -, lipsă fiind pârâta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că la data de 8 octombrie 2008 reclamantul a depus la dosar precizări scrise.
Reprezentantul reclamantului depune la dosar, în copie, două hotărâri ale Casei Județene de Pensii C privind pe și -, din care rezultă calitatea acestora de beneficiari ai drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000 și arată că nu mai are alte cereri de formulat.
În continuare, curtea procedează la audierea celor doi martori, sub prestare de jurământ, declarațiile acestora fiind consemnate în procesele verbale atașate la filele 41-42 din dosar.
După audierea martorilor, nefiind alte cereri de formulat, curtea, în temeiul dispozițiilor art. 150.pr.civ. declară închise dezbaterile și acordă cuvântul pe fond.
Reprezentantul reclamantului solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată, anularea hotărârii nr.22951/10.06.2008 emisă de pârâtă și obligarea acesteia să-i recunoască reclamantului calitatea de refugiat în perioada 22.08.1942-15.09.1944 și să-i acorde drepturile bănești prevăzute de OG nr.105/1999 aprobată prin Legea nr.189/2000 cu modificările ulterioare, începând cu data de 1 mai 2008.Nu solicită cheltuieli de judecată.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA:
Prin cererea înregistrată în data de 15.08.2008, reclamantul a solicitat instanței pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună anularea hotărârii nr. 22.951 din 10.06.2008 emisă de către pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C, cu consecința recunoașterii în favoarea reclamantului a drepturilor prev. de nr.OUG 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000, întrucât are calitatea de persoană refugiată, în sensul actelor normative menționate, fiind născut în refugiu, în data de 20.08.1942.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că hotărârea pârâtei este nelegală și netemeinică și ca atare se impune anularea acesteia întrucât a făcut dovada cu acte de stare civilă, adeverință eliberată de Arhivele Naționale și declarații autentificate a doi martori că s-a născut în perioada de refugiu a mamei sale, suferind împreună cu ea persecuții din motive etnice.
Pârâta prin întâmpinare a solicitat respingerea acțiunii, menționând că refugiul a avut loc dintr-un teritoriu liber, ceea ce contravine scopului Legii nr. 189/2000, care stabilește măsuri reparatorii pentru cei care au suferit persecuții etnice și au fost strămutați, reclamantul neavând domiciliu de unde să fi fost strămutat în altă localitate decât cea de domiciliu, astfel încât nu a suferit persecuții etnice, fiind născută pe un teritoriu aparținând Statului Român, așa încât încadrarea în prev. art. 1 lit. c din Legea nr. 189/2000 nu se poate face în acest caz. ( 6)
Din probele administrate în cauză, instanța reține următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 09.04.2008, sub nr. 41.417, reclamantul a solicitat pârâtei recunoașterea statutului de refugiat cu consecința acordării tuturor drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000, depunând în probațiune actele de stare civilă precum și declarații de martori, autentificate de notarul public.
Prin hotărârea nr. 22.951 din data de 10.06.2008, pârâta respinge cererea reclamantului apreciind că nu s-au dovedit susținerile acesteia pentru încadrarea în situațiile prevăzute la art. 1 din Legea nr. 189/2000.
Analizând dispozițiile art. 1 din Legea nr. 189/2000, se constată că beneficiază de aceste prevederi persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 avut de suferit persecuții din motive etnice, respectiv a fost deportată în ghetouri si lagăre de concentrare din străinătate, a fost privată de libertate în locuri de detenție sau în lagăre de concentrare, a fost strămutată în altă localitate decât cea de domiciliu, a făcut parte din detașamentele de muncă forțată,a fost supraviețuitoare a trenului morții, este soțul sau soția persoanei asasinate sau executate din motive etnice, dacă ulterior nu s-a recăsătorit.
Totodată, în titlul nr.OG 105/1999, așa cum a fost modificat prin Legea nr. 189/2000, se menționează că acest act normativ are în vedere acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6.09.1940 până la 6.03.1945 din motive etnice. Se poate aprecia deci că legiuitorul a avut în vedere întreg teritoriul României sub aspect geografic, în care au intrat, în egală măsură, atât teritoriile cedate temporar cât și cele păstrate în continuare de către Statul Român. În același context, trebuie privit și termenul de "regimuri instaurate" întrucât, în egală măsură, el privește regimurile instaurate în teritoriile cedate cât și în cele păstrate în continuare sub administrarea Statului Român.
Utilizarea termenilor "persoană, cetățean român", în contextul general al titlului actului normativ incident în prezenta speță, conduce la concluzia că legiuitorul a avut în vedere toți cetățenii români, indiferent de etnia lor, care aflați pe teritoriul Statului Român, fie în teritoriile cedate fie în cele păstrate în continuare sub administrația românească și care au avut de suferit o persecuție pe motive etnice, a determinat părăsirea localității de domiciliu, în sensul disp. art. 1 alin. 1 lit. c din nr.OG 105/1999.
Sub acest aspect apărarea formulată de către pârâtă este nefondată.
De asemenea, prin acest act normativ legiuitorul a urmărit să acorde drepturi compensatorii tuturor persoanelor care au fost victimele și/sau au avut de suferit ca urmare a persecuțiilor din motive etnice. Acesta este și cazul copiilor care s-au născut în perioada în care părinții s-au refugiat ori au fost strămutați, ca urmare a unor persecuții din motive etnice și au suferit astfel toate consecințele nefavorabile ce au decurs din această situație.
Din această perspectivă, copiii născuți în perioada refugiului părinților din motive etnice ori au fost strămutați, au suferit aceleași consecințe nefavorabile decurgând din această situație, iar dispozițiile legale aplicabile persoanelor strămutate nu prevăd în mod imperativ înlăturarea persoanelor născute în refugiu de la acordarea drepturilor bănești.
Probele existente la dosar, respectiv declarațiile autentificate ale martorilor. și - ( 13, 14) precum și actele de stare civilă ale reclamantului, atestă cu caracter unitar împrejurarea că acesta din urmă, s-a născut la data de 20.08.1942 în timpul refugiului mamei sale din comuna în loc. C-N, unde aceasta s-a refugiat ca urmare a cedării de Nord după de la Viena, reîntoarcerea din refugiu având loc în cursul lunii septembrie 1944.
În vederea administrării nemijlocite a probei cu martori, instanța a pus în vedere reclamantului, în ședința publică din 25.09.2008, să asigure prezența în sala de judecată la termenul următor a celor două persoane care au dat declarațiile autentice pentru audierea acestora sub prestare de jurământ în condițiile art. 186 și urm. pr.civ.
Astfel, în temeiul prev. art. 193 pct. 1 Cod pr.civ. sub prestare de jurământ, Curtea, la termenul de azi, a procedat la audierea martorilor și -, care prin declarațiile date în fața instanței confirmă calitatea de refugiați a reclamantului și a familiei acesteia. ( 41, 42)
Astfel martorii au declarat, sub prestare de jurământ, că au cunoștință efectiv de refugiul mamei reclamantului, întrucât au fost vecini în localitatea de domiciliu, iar mai apoi s-au întâlnit în localitatea C unde erau și ei refugiați.
Curtea, în analiza probei testimoniale administrată, constată că declarațiile martorilor sunt pertinente, având legătură cu obiectul cauzei. De asemenea mărturia testimonială este concludentă în cauză, martorii arătând instanței detalii ale refugiului familiei reclamantului, relatând fapte pe care le-au cunoscut direct și în care au fost implicați personal.
Totodată, s-a avut în vedere de către C și faptul că s-au depuns la dosar, în copie, două hotărâri ale Casei Județene de Pensii C privind pe și -, din care rezultă calitatea acestora de beneficiari ai drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000.
Drept urmare, instanța va aprecia acțiunea reclamantului ca fiind fondată și în temeiul art. 18 din Legea nr. 554/2004 va dispune anularea hotărârii nr. anularea hotărârii nr. 2.2951/10.06.2008 emisă de pârâtă și o va obliga pe aceasta din urmă să-i recunoască reclamantului calitatea de refugiat în perioada 22.08.1942 -15.09.1944 și să-i acorde drepturile bănești prevăzute de nr.OG 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000 cu modificările ulterioare, începând cu data de 1 mai 2008.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul, domiciliat în loc., nr. 342, jud. împotriva pârâtei împotriva pârâtei CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C, cu sediul în C-N, str. - nr. 2 și, în consecință:
Dispune anularea hotărârii nr. 22.951/10.06.2008 emisă de pârâtă.
Obligă pârâta să-i recunoască reclamantului calitatea de refugiat în perioada 22.08.1942 - 15.09.1944 și să-i acorde drepturile bănești prevăzute de nr.OG 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000 cu modificările ulterioare, începând cu data de 1 mai 2008.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 16 octombrie 2008.
PREȘEDINTE, GREFIER,
- - - -
Red./Dact./4 ex./03.11.2008.
Președinte:Delia MarusciacJudecători:Delia Marusciac
