Refuz acordare drepturi conform legii nr. 189/2000. Sentința 78/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - Legea 189/2000 -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA NR.78
Ședința publică din 10 aprilie 2009
PREȘEDINTE: Ududec Elena
Grefier - -
Pe rol, judecarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta domiciliată în F, str. -. 7,. B,. 2, jud. S, în contradictoriu cu pârâta Casa județeană de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale, cu sediul în S, str. - - jud.
La apelul nominal a răspuns consilier juridic pârâtă, lipsă fiind reclamanta.
Procedura este completă.
S- făcut referatul cauzei, după care, instanța constatând acțiunea în stare de judecată, a dat cuvântul la dezbateri.
Consilier juridic pentru pârâta a solicitat respingerea acțiunii și menținerea Hotărârii nr. 5280 din 16.02.2009 Casei județene de Pensii S, pentru motivele invocate prin întâmpinarea depusă la dosar, arătând că nu sunt date persecuțiile etnice.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
CURTEA,
Asupra acțiunii de față, constată:
Prin acțiunea în contencios administrativ introdusă și înregistrată la Curtea de APEL SUCEAVA - secția comercială, contencios administrativ și fiscal sub nr. 329/39 din 18.03.2009, reclamanta în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii S, a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se anuleze Hotărârea nr. 5280 din 16.02.2009 și să i se recunoască calitatea de persoană refugiată ca urmare a persecuțiilor etnice și ca atare să i se acorde drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000.
În motivarea acțiunii în contencios administrativ, reclamanta a arătat că la data de 25.03.1944, împreună cu familia, s-a refugiat din localitatea de domiciliu din satul, comuna, în satul din județul, deoarece trupele rusești se apropiau, iar autoritățile au hotărât ca familia sa să se refugieze deoarece tatăl său era plutonier la Centrul de recrutare
Pârâta prin întâmpinare solicitat respingerea acțiunii, motivat de faptul că reclamanta nu a făcut dovada că evacuarea invocată și anume cea prevăzută de art. 1 lit. "g" (evacuarea din locuința pe care o deține) nu fost dovedită cu înscrisuri, iar pe de altă parte reclamanta nu a făcut dovada că a avut de suferit persecuții din motive etnice și pe cale de consecință, a fost evacuată din locuință.
Din lucrările dosarului, rezultă următoarele:
Prin cererea adresată pârâtei Casa județeană de Pensii S și înregistrată sub nr. 27876 din 5.02.2009, reclamanta a solicitat în temeiul art. 1 lit. "g" din Legea nr. 189/2000 să i se acorde drepturile recunoscute de această lege - fila 12.
Se mai reține că reclamanta s-a născut la 20.07.1922 și că împreună cu familia sa formată din tată ( ), mamă ( ) și alți frați, au fost evacuați din localitatea de domiciliu în comuna din județul - fila 13 dosar.
Prin hotărârea nr. 5280 din 16.02.2009, cererea formulată de reclamantă a fost respinsă de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 189/2000 de pe lângă Casa Județeană de Pensii S - fila 3 dosar.
Prin Legea nr. 323 din 06.07.2004, pentru modificarea și completarea OG nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 06.03.1945, din motive etnice, la art. 1 s-a introdus o nouă literă și anume litera "g" cu următorul conținut " fost evacuată din locuința pe care o deține".
Reclamanta nu făcut dovada că împreună cu familia a fost evacuată din locuința pe care o deținea.
Dar chiar dacă ar fi îndeplinită această cerință și anume ca reclamanta să fi fost evacuată din locuința pe care o deținea, în cauză pentru ca reclamanta să beneficieze de drepturile recunoscute de lege, se impune să fi fost evacuată ca urmare a persecuțiilor etnice de care a suferit - art. 1 din Legea nr. 189/2000.
În cauză, reclamanta, așa cum ea însăși relatează în petitul acțiunii, s-a evacuat din localitatea de domiciliu - localitatea, jud. S în localitatea, jud., ca urmare unor evenimente de război, intrarea și înaintarea pe teritoriul României trupelor sovietice, în cadrul operațiunilor militare din a doua parte a celui de-al doilea război mondial.
Evacuarea reclamantei, împreună cu familia din locuința ce o deținea, în perioada 04.1944- 05.1946 nu a avut loc ca urmare a persecuțiilor etnice de către Statul Român, ci dimpotrivă Statul Român a luat măsuri pentru adăpostirea și asigurarea de locuri de muncă, astfel că în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 1 lit. "g" din OG nr. 105/1999 modificată și completată prin Legea nr. 189/2000 și Legii nr. 323/2004 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de regimurile instaurate în România cu începere de la 06.09.1940 - 06.03.1945, din motive etnice, deoarece așa cum s-a arătat mai sus, reclamanta a avut de suferit toate consecințele nefavorabile situației de refugiat, ca urmare a evenimentelor de război, dar legiuitorul prin dispozițiile legale citate nu a urmărit acordarea de drepturi compensatorii acestor persoane.
Pe cale de consecință, cum reclamanta nu fost lezată în drepturile sale recunoscute de lege, în cauză nefiind incidente dispozițiile art. 1 din Legea nr. 554/2004, Curtea va respinge ca nefondată acțiunea în contencios administrativ.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
HOTARAȘTE,
Respinge ca nefondată în contencios administrativ formulată de reclamanta domiciliată în F, str. -. 7,. B,. 2, jud. S, în contradictoriu cu pârâta Casa județeană de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale, cu sediul în S, str. - - jud. S, pentru anularea Hotărârii nr. 5280 din 16.02.2009.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 10 aprilie 2009.
Președinte, Grefier,
Pentru președintele completului
plecat în CO, semnează
președintele instanței
RED.
Tehnored.
Ex. 4/14.04.2009.
Președinte:Ududec ElenaJudecători:Ududec Elena
