Refuz acordare drepturi conform legii nr. 189/2000. Sentința 805/2008. Curtea de Apel Constanta

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ,

CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

SENTINȚA CIVILĂ nr.805/CA

Ședința publică din data de 8 octombrie 2008

Completul constituit din:

PREȘEDINTE: Elena Carina Gheorma

Grefier - - -

Pe rol, judecarea cauzei în contencios administrativ formulată de reclamantul - domiciliat în B,-, -.D,.2,.10, județul T, în contradictoriu cu pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII T - cu sediul în T,-, județul T, având ca obiect refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000.

La apelul nominal făcut în ședința publică răspunde reclamantul, lipsind pârâta.

Procedura de citare este legal îndeplinită, cu respectarea dispozițiilor art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.

S-a făcut referatul cauzei în care grefierul de ședință învederează instanței obiectul litigiului, modalitatea îndeplinirii procedurii de citare, stadiul procesual.

Reclamantul depune la dosarul cauzei, în copie, înscrisuri pe care le consideră necesare în susținerea cererii sale, respectiv:

- extras de pe " de locuitorii români ce se evacuează, proprietari ai recoltelor existente și neridicate, inclusiv cele muncite în dijmă cu locuitorii ce rămân pe loc, din comuna, județul " privind pe locuitorul G;

- contract de vânzare-cumpărare nr.54 încheiat între Statul român - Ministerul Agriculturii și Domeniilor și colonistul G;

- Declarațiune dată la 12.09.1940de colonistul G;

- Situație de avere imobilă rurală a locuitorului Gh. din 20.01.1942.

Totodată, arată reclamantul că nu mai are probe de administrat sau cereri noi de formulat.

Curtea, luând act că nu sunt probe de administrat, cereri prealabile de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra cauzei.

Reclamantul, având cuvântul, solicită admiterea contestației astfel cum a fost formulată, anularea hotărârii contestate și stabilirea calității de beneficiar al Legii nr. 189/2000 cu consecința acordării drepturilor cuvenite.

Curtea declară dezbaterile încheiate și rămâne în pronunțare.

CURTEA

Asupra cauzei în contencios administrativ de față:

Din actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:

Prin cererea formulată și înregistrată sub nr- pe rolul Curții de APEL CONSTANȚA în data de 15.07.2008, reclamantul a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii T, anularea Hotărârii nr.5506/28.02.2006 emisă de pârâtă, stabilirea calității de beneficiar al Legii nr.189/2000 și plata drepturilor prevăzute de lege.

În motivarea cererii, reclamantul a arătat că este născut la data de 15.02.1942 în localitatea T, județul T, în perioada refugiului părinților săi, strămutați din Bulgaria în baza Tratatului d l Craiova.

- În dovedirea cererii, reclamantul a depus la dosarul cauzei, în copie, următoarele înscrisuri: hotărârea contestată, act de identitate și certificat de naștere și de căsătorie ale acestuia, extras de pe " de locuitorii români ce se evacuează, proprietari ai recoltelor existente și neridicate, inclusiv cele muncite în dijmă cu locuitorii ce rămân pe loc, din comuna, județul " privind pe locuitorul G; contract de vânzare-cumpărare nr.54 încheiat între Statul român - Ministerul Agriculturii și Domeniilor și colonistul G; Declarațiune dată la 12.09.1940de colonistul G; Situație de avere imobilă rurală a locuitorului Gh. din 20.01.1942.

Pârâta, legal citată, a depus la dosar întâmpinare prin care a invocat excepția tardivității cererii, întrucât reclamantul nu a formulat contestația în termenul de 30 de zile prevăzut la art.7(4) din legea nr. 189/2000.

Pe fondul cauzei a solicitat respingerea contestației motivat de faptul că reclamantul nu a dovedit ca a suferit efectiv persecuțiile prevăzute de lege, cât timp nici nu era conceput în anul 1940 când a avut loc schimbul de populație urmare aplicării Tratatului d l Craiova din 1940, fiind născut după strămutarea părinților care a avut loc în septembrie 1940.

Analizând cu prioritate excepția invocată conform dispozițiilor art.137 alin.1 Cod procedură civilă, constată căexcepția este nefondatăpentru următoarele considerente:

Prin Hotărârea nr. 5506/28.02.2006, Casa Județeană de Pensii Tar espins cererea reclamantului prin care solicita constatarea calității de beneficiar al Legii nr.189/2000.

Potrivit art.7 pct.4 din Legea nr.189/2000, hotărârea poate fi contestată în termen de 30 de zile de la data comunicării.

Deși pârâta a susținut că a comunicat hotărârea emisă reclamantului, contestația acestuia fiind formulată tardiv, ea nu a produs dovezi în acest sens pentru a se putea aprecia asupra depășirii termenului legal de contestare.

Din acele și lucrările dosarului nu rezultă data comunicării hotărârii contestate, astfel că instanța apreciază că acțiunea a fost formulată în termenul prevăzut de lege.

Ca atare, pentru considerentele sus-expuse, va respinge excepția ca nefondată.

Pe fondul cauzei, analizând contestația formulată în raport de materialul probator administrat în cauză precum și în raport de dispozițiile Legii nr.189/2000, se va reține că acțiunea este întemeiată pentru considerentele:

Din analiza probelor aflate în dosar constată următoarea situație de fapt:

Reclamantul a solicitat cu cererea înregistrată sub nr. 4967/27.02.2006 la Casa Județeană de Pensii T recunoașterea calității sale de persoană strămutată conform art.1 lit. c din Legea nr.189/2000.

Prin Hotărârea nr.5506/28.02.2006, Comisia pentru aplicarea Legii nr.189/2000, constituită la nivelul Casei Județene de Pensii, a respins cererea reclamantului cu motivarea că acesta s-a născut după perioada strămutării populației din.

Analizând probele administrate în cauză, Curtea reține că reclamantul este născut la data de 15.02.1942 în localitatea T, județul T, din părinți G și.

Astfel cum rezultă din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, părinții reclamantului au fost strămutați din Bulgaria, comuna, județul, în baza Tratatului d l Craiova, fiind stabiliți în România, comuna T, județul

Potrivit art.1 lit.c din Legea nr.189/2000, beneficiază de prevederile OG nr.105/1999 aprobată prin Legea nr.189/2000 "persoana cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 06 septembrie 1940 până la 06 martie 1945 avut de suferit persecuții din motive etnice, respectiv a fost strămutată în altă localitate decât cea de domiciliu".

Art.2 din Norma pentru aplicarea nr.OG105/1999 aprobată prin nr.HG 127/2002 definește persoana strămutată în altă localitate, fiind incluse în această categorie și persoanele care au făcut obiectul unui schimb de populație ca urmare a unui tratat bilateral, respectiv Tratatul d l Craiova din 1940.

Din interpretarea dispozițiilor menționate rezultă că beneficiază de prevederile Legii nr.189/2000 nu numai persoanele, cetățeni români, care au suferit în mod direct de pe urma persecuțiilor din motive etnice, dar și copiii născuți în perioada prevăzută de lege, respectiv 06 septembrie 1940 - 06 martie 1945. Aceasta, deoarece consecințele acestor persecuții au fost resimțite nu numai de persoanele strămutate în mod efectiv, ci și de copiii unor astfel de persoane, născuți în perioada de refugiu când îngrădirea libertății părinților s-a răsfrânt în mod implicit și asupra libertății copiilor lor.

Ori, tocmai această îngrădire a libertății este recompensată prin drepturile prevăzute de Legea nr.189/2000 astfel că nu pot fi excluși de la beneficiile legii copiii celor strămutați care au suferit și ei aceleași interdicții ca și părinții lor la care își aveau în mod legal domiciliul.

Coroborând textele de lege sus enunțate, instanța constată că reclamantul, conform art.1169 Cod civil, a făcut dovada susținerilor sale.

Astfel, din probatoriul administrat rezultă fără putință de tăgadă că reclamantul este născut la data de 15.02.1942 în localitatea T, județul T, fiul lui G și, iar părinții reclamantului au făcut obiectul schimbului de populație în anul 1940 din - Bulgaria, stabilindu-se în România urmare a Tratatului din 06.09.1940 încheiat la C intervenit între România și Bulgaria.

Pentru considerentele expuse, având în vedere că reclamantul a făcut dovada, prin probele administrate, că părinții săi au fost strămutați din Bulgaria în România în anul 1940, el fiind născut în perioada de refugiu, Curtea apreciază că reclamantul beneficiază de drepturile prevăzute de Legea nr.189/2000, motiv pentru care urmează a admite acțiunea, a anula hotărârea emisă de pârâtă și a recunoaște reclamantului calitatea de beneficiar al Legii nr.189/2000 modificată și completată.

Drepturile se vor acorda reclamantului conform art.5 din Norma pentru aplicarea prevederilor nr.OG105/1999 aprobată prin nr.HG127/2002.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge excepția tardivității formulării acțiunii.

Admiteacțiuneaformulată de reclamantul - domiciliat în B,-, -.D,.2,.10, județul T, în contradictoriu cu pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII T - cu sediul în T,-, județul.

Anulează hotărârea nr.5506/28.02.2006 emisă de pârâtă și recunoaște reclamantului calitatea de beneficiar al Legii nr.189/2000.

Dispune emiterea de către pârâtă a unei hotărâri în sensul acordării drepturilor prevăzute de lege.

Definitivă.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică, astăzi, 8 octombrie 2008.

Președinte,

- - -

Grefier,

- -

Red. hot. jud. -

Tehnored. gref.

4 ex/20.10.2008

Președinte:Elena Carina Gheorma
Judecători:Elena Carina Gheorma

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Refuz acordare drepturi conform legii nr. 189/2000. Sentința 805/2008. Curtea de Apel Constanta