Refuz acordare drepturi protecție sociala( persoane cu handicap, protecția copilului). Decizia 834/2009. Curtea de Apel Brasov

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BRAȘOV

SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA Nr. 834/

Ședința publică de la 02 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Lorența Butnaru

JUDECĂTOR 2: Clara Elena Ciapă

JUDECĂTOR 3: Maria

Grefier -

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr.384 din 16.04.2009 pronunțată de Tribunalul Covasna în dosarul nr-, având ca obiect "refuz acordare drepturi protecție sociala dosar", dosar transpus de la secția civilă.

La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.

Procedura legal îndeplinită.

Dezbaterile în cauza de față, au avut loc în ședința publică din data de 24 noiembrie 2009, când părțile au lipsit iar încheierea de ședință din acea zi, face parte integrantă din prezenta decizie, iar instanța pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 2 2009.

CURTEA,

Asupra recursului declarat în cauză, a constat următoarele:

La data de 22.12.2008, reclamanta a chemat în judecată pe pârâta Agenția Județeană pentru Prestații Sociale C solicitând instanței anularea Deciziei nr. 3722/08.12.2006, emisă de pârâtă și a obligat pârâta la plata indemnizației pentru creșterea copilului pentru ambii copii (gemeni) ai reclamantei, începând cu 01.11.2006 în cuantum de câte 600 lei pentru fiecare copil până la 19.08.2008 cu cheltuieli de judecată.

Acțiunea reclamantei a fost înregistrată la Tribunalul Covasna și a format obiectul dosarului nr-.

În acest dosar instanța de fond a pronunțat sentința civilă nr. 384/16.04.2009 prin care a dispus următoarele:

A admis excepția invocată de pârâta Agenția Județeană pentru Prestații Sociale C și în consecința:

A respins acțiunea formulată de reclamanta împotriva pârâtei Agenția Județeană pentru Prestații Sociale C ca fiind prescrisă.

Fără cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut în fapt și în drept următoarele:

Conform art. 9 din G nr. 148/2005, "contestațiile formulate împotriva deciziei prevăzute la alin. 3 se soluționează potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004".

Textul legal nu se limitează să stabilească competența instanței de contencios administrativ în soluționarea unui astfel de litigiu ci face trimitere la regulile legii contenciosului administrativ.

Ca atare, în asemenea situație trebuie ținut cont de toate normele impuse de legea contenciosului, inclusiv cele care reglementează termenul în care se poate ataca un act administrativ cu caracter individual.

Art. 11 din Legea nr. 554/2004, stabilește termenul de introducere a acțiunii după cum urmează:

(1) Cererile prin care se solicită anularea unui act administrativ individual, a unui contract administrativ, recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei cauzate se pot introduce în termen de 6 luni de la:

a) data comunicării răspunsului la plângerea prealabilă;

b) data comunicării refuzului nejustificat de soluționare a cauzei;

c) data expirării termenului de soluționare a plângerii prealabile, respectiv data expirării termenului legal de soluționare a cererii;

d) data expirării termenului prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. H), calculat de la comunicarea actului administrativ emis în soluționarea favorabilă a cererii sau, după caz, a plângerii prealabile;

e) data încheierii procesului-verbal de finalizare a procedurii concilierii, în cazul contractelor administrative.

Prin Decizia nr. 3722/08.12.2006, emisă de Direcția de Muncă, Solidaritate Socială și Familie Covasna, s-a aprobat pentru reclamantă plata indemnizației pentru creșterea copilului în sumă de 800 lei lunar, începând cu data de 01.11.2006.

Reclamanta a formulat contestație împotriva deciziei nr. 3722/08.12.2006 care a fost înregistrată sub nr. 76/16.01.2007.

La această contestație reclamanta nu a primit nici un răspuns.

Afirmația pârâtei că i-ar fi comunicat răspunsul la contestație la data de 19.02.2007 cu o scrisoare simplă, nu poate fi acceptată deoarece nu există nici o dovadă în acest sens.

În această situație, în cazul neprimirii nici unui răspuns, conform textului legal menționat, reclamanta putea intenta acțiune în termen de 6 luni de la expirarea termenului de 15 zile prevăzut la art. 9 alin. 3 din G nr. 148/2005 sau, de la expirarea termenului de 30 de zile, prevăzut de art. 2 alin. 1 lit. h din Legea nr. 554/2004.

În speță, în raport cu data înregistrării cererii, termenul de 15 zile expiră la data de 01.02.2007, iar cel de 30 de zile expiră la data de 16.02.2007.

Luând în considerare termenul cel mai favorabil reclamantei, rezultă că acțiunea putea fi intentată în termen de 6 luni, calculat de la data de 16.02.2007, termen care expiră în data de 16.08.2007.

2 al art. 11 din Legea nr. 554/2004 astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 262/2007, prevede că: "pentru motive temeinice, în cazul actului administrativ unilateral, cererea poate fi introdusă și peste termenul prevăzut la alin. 1 (de 6 luni), dar nu mai târziu de un an de la data comunicării actului, data luării la cunoștință, data introducerii cererii sau data încheierii procesului verbal de conciliere după caz. "

Reclamanta nu a invocat nici un motiv temeinic care să justifice intentarea acțiunii la data de 22.12.2008.

Împrejurarea că nu a primit nici un răspuns la contestația formulată, nu reprezintă un motiv temeinic de a face aplicarea acestui articol.

În speță, decizia contestată este fără îndoială un act administrativ unilateral. Ca urmare, reclamanta avea posibilitatea ca, în termen de 6 luni de la data la care pârâta ar fi trebuit să-i răspundă, să intenteze acțiune în contencios administrativ.

Pasivitatea reclamantei, în lipsa altor motive întemeiate, nu poate constitui un temei în sensul art. 11 alin. 2 de a lua în considerare data comunicării ca dată de referință în ce privește dreptul de a intenta acțiunea.

Ca urmare, față de cele expuse, se va constata că dreptul la acțiune s-a prescris, iar drept consecință acțiunea va fi prescrisă.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în temei legal reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței, în sensul rejudecării cererii și admitere acțiunii reclamantei de obligare a pârâtei la plata indemnizației și pentru cel de al II-lea copil, pentru perioada 01.11.2006-12.2008 cu cheltuieli de judecată la fond și la recurs.

În dezvoltarea motivelor de recurs se arată următoarele: reclamanta consideră că instanța de fond a pronunțat o hotărâre nelegală prin admiterea excepției prescrierii dreptului la acțiune, excepție invocată de pârâta intimată și ca atare a soluționat cauza doar și exclusiv pe această excepție fără să intre și în cercetarea fondului cauzei, cu totul că excepția invocată era neîntemeiată și astfel susceptibilă de a fi respinsă.

Că din lucrările dosarului rezultă clar faptul că reclamanta împotriva deciziei sus arătate a formulat contestație în termen legal, respectiv împotriva stabilirii cuantumului lunar de indemnizație de creșterea copilului până la 2 ani într-un singur cuantum de 800 lei lunar, în pofida faptului ca reclamanta a dat printr-o singură naștere viață la doi copii gemeni, contestația fiind înregistrată la data de 16 ianuarie 2007 la Direcția de Muncă și Solidaritate Socială

În urma acestei contestații, pârâta nu a binevoit să răspundă cu privire la modul de soluționare a acestei contestații doar după ce reclamanta a revenit la acesta solicitându-i expres comunicarea acestei modalități de soluționare la care insistentă pârâta răspunde la data de 21 noiembrie 2008 prin care se comunică că a fost respinsă contestația ca nefondată.

Față de recursul declarat în cauză, intimata pârâtă Agenția Județeană pentru Prestații Sociale C, a formulat întâmpinare (fila 11 dosar recurs), prin care a solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței civile a Tribunalului Covasna.

La fila 15 din dosar, intimata a depus notă asupra completului de soluționare a recursului de către instanța de contencios.

Întrucât recursul a fost înregistrat la sentința civila, dosar nr-, acest dosar a fost scos de la această secție și repartizat la secția contencios administrativ a Curții de APEL BRAȘOV sub același nr-.

În cauză alte probe, alte cereri în recurs nu au fost astfel că instanța urmărește a se pronunța pe actele dosarului.

Curtea, examinând actele și lucrările dosarului, sentința civilă atacată nr. 384/06.04.2009 a Tribunalului Covasna, prin prisma criticilor formulate în recurs și văzând dispozițiile G nr. 148/2005 modificată și scopul acestui act normativ, constată recursul ca fondat pentru următoarele considerente:

Față de obiectul acțiunii reclamatei acela de a i se soluționa favorabil cererea pentru indemnizație de creștere a fiecărui și în luna noiembrie 2006 formulat în două rânduri contestații la pârâtă împotriva Deciziei de respingere a cererii, instanța de recurs a apreciat că în fapt acțiunea reclamantei are o justificare legală și că aceasta limita formularea contestației de strict temei prin Legea nr. 554/2004, ar conduce la pierderea unui drept acordat de legiuitor pentru creșterea copilului astfel că se apreciază în cauză că excepția prescrierii dreptului la acțiunea reclamantei este neîntemeiată sens în care se va respinge această excepție și se constată acțiunea în contencios formulată în temei legal.

Ca atare, recursul reclamantei urmează a fi admis, în sensul că se va casa sentința atacată, se va respinge excepția prescripției dreptului la acțiune a reclamantei și se va trimite cauza spre soluționate pe fond la aceeași instanță, fiind greșit soluționată cauza pe excepție, fără a se cerceta fondul cauzei.

În cauză sunt incidente prevederile art. 304 pct.9 Cod procedură civilă.

Pentru motivele de mai sus se va respinge apărarea formulată de intimata Agenția Județeană pentru Prestații Sociale C ca neîntemeiat.

Cu ocazia soluționării cauzei pe fond, instanța va avea în vedere toate criticile formulate în recurs de reclamantă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul formulat de reclamanta împotriva sentinței civile nr. 384/16.04.2009 pronunțată de Tribunalul Covasna - Secția civilă în dosarul nr- pe care o casează.

Respinge excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de pârâta Agenția Județeană pentru Prestații Sociale

Trimite cauza spre soluționare pe fond aceleiași instanțe, Tribunalul Covasna.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi 02.12.2009.

Președinte,

- -

Judecător,

- - -

Judecător,

-

Grefier,

-

Red: MI/3.12.2009

Dact: MB/4.01.2010 - 5 ex.

Jud.fond:

02 2009

Dosar nr-

Din 5.01.2010

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BRAȘOV

SECȚIA CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Către

TRIBUNALUL COVASNA

- Secția civilă -

Vă înaintăm alăturat copia deciziei nr.834/Rdin 2.12.2009, pronunțată de Curtea de APEL BRAȘOV în dosarul ce poartă numărul de mai sus, prin care s-a admis recursul formulat împotriva sentinței civile nr.384din 16.04.2009 pronunțate de Tribunalul Covasna, pentru a fi avută în vedere la evidența practicii de casare.

Președinte, Grefier,

-

Președinte:Lorența Butnaru
Judecători:Lorența Butnaru, Clara Elena Ciapă, Maria

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Refuz acordare drepturi protecție sociala( persoane cu handicap, protecția copilului). Decizia 834/2009. Curtea de Apel Brasov