Refuz acordare drepturi protecție sociala( persoane cu handicap, protecția copilului). Decizia 873/2008. Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 873/2008
Ședința publică din 07 aprilie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Gheorghe Cotuțiu G -
JUDECĂTOR 2: Augusta Chichișan
JUDECĂTOR 3: Mihaela Sărăcuț
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul formulat de reclamanta -, împotriva sentinței civile nr. 24 din 11 ianuarie 2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj, în contradictoriu cu pârâta DIRECȚIA DE MUNCĂ ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ, având ca obiect refuz acordare indemnizație pentru creșterea copilului.
La apelul nominal făcut în cauză s-a prezentat recurenta, lipsă fiind intimata.
Procedura de citare este îndeplinită.
Recursul este scutită de plata taxelor de timbru.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că, în data de 27.03.2008 s-a depus la dosarul cauzei întâmpinarea din partea intimatei, prin care se solicită respingerea recursului și menținerea în întregime a sentinței recurate și judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. 2 din proc. civ.
Recurenta - a arătat că, nu mai are de invocat excepții prealabile sau de formulat alte cereri în probațiune, solicitând acordarea cuvântului pe fond.
Curtea, în urma deliberării, constată că, nu mai sunt de formulat cereri sau excepții de invocat în probațiune, apreciază că, prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul recurentei pe fondul cauzei.
Recurenta a solicitat admiterea recursului declarat, modificarea în totalitate a sentinței atacate pentru motivele prezentate în scris, arătând că, a îndeplinit cerințele prevăzute de lege, contractul de asigurare era valabil până la data de 01 noiembrie 2008.
CURTEA
deliberând, reține că
Prin sentința civilă nr. 24 pronunțată la data de 11 ianuarie 2007, în dosarul nr- al Tribunalului Cluja fost respinsă acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta - în contradictoriu cu pârâta DIRECȚIA DE MUNCĂ ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ C, având ca obiect anularea deciziilor nr. 19/27.08.2007 și 12628/13.07.2007 și plata indemnizației pentru creșterea copilului - născut la data de 12.03.2007.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut, prin prisma motivelor învederate, a actelor și lucrărilor dosarului, că Decizia nr. 19/27.08.2007 prin care pârâta DIRECȚIA DE MUNCĂ ȘI PROTECȚIE SOCIALA Car espins contestația reclamantei - pe considerentul că nu a făcut dovada că în ultimul an, anterior datei nașterii copilului, a realizat timp de 12 luni venituri profesionale supuse impozitului pe venit, conform art. 1 alin. 1 din nr.OUG 148/2005, dispunându-se menținerea deciziei nr. 12628/13.07.2007 este temeinică și legală întrucât reclamanta a făcut dovada unei contribuții numai a unei perioade de 10 luni iar această perioadă este insuficientă în raport cu condițiile prev. la art. 1 alin. 1 din nr.OUG 148/2005 menționată mai sus.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termenul legal, reclamanta -, solicitând admiterea recursului, modificarea în totalitate a sentinței recurate și admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată.
În dezvoltare celor solicitate, reclamanta a reiterat faptul că motivele pe care-și întemeiază recursul sunt cele cuprinse în disp. art. 3041.pr.civ. și nr.OUG 148/2005.
Astfel, reclamanta arată că la data de 25.06.2006 a încetat indemnizația pentru creșterea copilului până la vârsta de 2 ani pentru copilul -, născut la data de 25.06.2004, iar în urma informațiilor primite de la Direcția C-N a continuat cu contractul de asigurări sociale care era valabil până la data de 1 noiembrie 2006, plătind în continuare până la data de 30 septembrie 2006, iar de la data de 1 octombrie 2006 s-a angajat la
Având în vedere această stare de fapt, reclamanta consideră că a fost nelegală suspendarea contractului de asigurări, deoarece acesta era valabil încheiat, iar angajarea a avut loc înainte de această suspendare, iar în conformitate cu prev. nr.OUG148/2005 apreciază că este îndreptățită să beneficieze la cerere de indemnizație pentru creșterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani.
Analizând recursul declarat de reclamanta - prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor art.304 și 3041.pr.civ. Curtea l-a apreciat ca fiind nefondat pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 1 alin. 1 din nr.OUG 148/2005, beneficiază de concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la doi ani sau în cazul copilului cu handicap până la trei ani, precum și de o indemnizație lunară, persoanele care în ultimul an, anterior datei nașterii copilului au realizat timp de 12 luni venituri profesionale supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal modificate si completate.
Conform art. 1 alin. 1 din aceeași ordonanță, în calculul celor 12 luni se includ și perioadele în care persoanele s-au aflat în una din situațiile prevăzute la lit. a - g, iar art. 1 alin. 3 din aceeași ordonanță definește noțiunea devenituri profesionalesupuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 în sensul că include: venituri din salarii, venituri din activități independente, venituri din activități agricole, astfel cum sunt definite de această lege.
În speță, după cum în mod corect a reținut instanța de fond reclamanta este mama copilului -, născut la 12.03.2007, iar în ultimul an, anterior nașterii copilului, respectiv 12 martie 2006 - 12 martie 2007, aceasta a realizat venituri profesionale, astfel cum acestea sunt definite la art. alin. 1 din nr.OUG 148/2005 o perioadă de 10 luni. Nu există nici o altă probă care să facă dovada că în ultimul an anterior datei nașterii copilului a realizat timp de 12 luni venituri profesionale supuse impozitului pe venit, astfel cum sunt definite de Legea nr. 571/2003 modificată și completată, orice susținere contrară fiind nefondată.
Nefondate sunt și apărările reclamantei privind îndeplinirea obligației achitării contribuției lunare care o îndreptățește să beneficieze la cerere de indemnizație pentru creșterea copilului deoarece nr.OUG 148/2005 nu instituie un sistem de asigurare în vederea acordării concediului pentru creșterea copiilor, iar pe de altă parte, nu condiționează acordarea acestor drepturi de calitatea de asigurat, ci doar de realizarea de venituri profesionale supuse impozitului pe venit, în perioada celor 12 luni fiind incluse și situațiile prevăzute la art. 1 alin. 2 din nr.OUG 148/2005.
Pentru toate aceste considerente, Curtea va aprecia recursul declarat de către reclamanta - ca fiind nefondat iar în temeiul art.312 alin.1 pr.civ. îl va respinge și va menține în întregime hotărârea recurată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta - împotriva sentinței civile nr. 24 din 11 ianuarie 2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 07 aprilie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
G - - - - - - -
Red./dact. MS/
Dact./2 ex./15.04.2008
Jud.fond:,
Președinte:Gheorghe CotuțiuJudecători:Gheorghe Cotuțiu, Augusta Chichișan, Mihaela Sărăcuț