Refuz soluționare cerere institutii publice. Decizia 108/2008. Curtea de Apel Oradea

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ORADEA

- SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS

ADMINISTRATIV ȘI FISCAL -

Dosar nr.-

DECIZIA NR.108/CA/2008 -

Ședința publică din 13 martie 2008

PREȘEDINTE: Ovidiu Blaga JUDECĂTOR 2: Ioana Dina Tătar

JUDECĂTOR 3: Florica

JUDECĂTOR: -

GREFIER:

Pe rol fiind soluționarea recursului, în contencios administrativ, declarat de reclamanta domiciliată în S M, Str.-, nr.8, Județ S M, în contradictoriu cu intimatul pârât Tribunalul Satu Mare cu sediul în S M, Str.-, nr.8, Județ S M, împotriva sentinței nr.350/CA din 18 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Satu Mare în dosar nr-, având ca obiectrefuz soluționare cerere.

La apelul nominal făcut în cauză au lipsit părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că recursul este legal timbrat cu suma de 2 lei achitată prin chitanța nr.-/22.11.2007 plus timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, că recurenta reclamantă a depus la dosar în data de 7.03.2008 notă de ședință, precum și faptul că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă conform prevederilor art.242 alin.2 Cod procedură civilă, după care:

Instanța, considerând cauza lămurită, rămâne în pronunțare asupra recursului.

CURTEA DE APEL,

DELIBERÂND:

Asupra recursului în contencios administrativ de față, curtea constată următoarele:

Prin sentința nr.350/CA din 18 octombrie 2007 pronunțată în dosar nr-, Tribunalul Satu Marea respins acțiunea în contencios administrativ a reclamantei, împotriva pârâtului Tribunalul Satu Mare, pentru eliberare act. Fără cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța astfel, instanța de fond a avut în vedere următoarele:

Reclamanta a solicitat pârâtului eliberarea unei adeverințe în vederea recalculării pensiei de serviciu, iar la solicitarea sa, a primit răspuns din partea pârâtului prin adresa nr.10/A/683/11.06.2007 (fila 3 de la dosar).

Prin această adresă, pârâtul a menționat că i s-a eliberat adeverința (anexa 2) pentru stabilirea pensiei de serviciu și până în prezent s-a făcut actualizarea pensiilor de serviciu la data de 1 aprilie respectiv 1 septembrie 2006.

În adresa de răspuns, pârâtul a comunicat reclamantei drepturile de care beneficiază în prezent un grefier de tribunal cu funcție de prim grefier, concluzionând că, aplicarea articolului 68 alin.1 pct.2 din Legea nr.t567/2004 se face de emitentul deciziei de pensionare.

Potrivit art.68 alin.1 din Legea nr.567/2004 "personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, cu o vechime de cel puțin 25 de ani în specialitate, beneficiază, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de salariul de bază brut lunar și sporurile cerute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.

(2) De pensia de serviciu prevăzută la alin.1 beneficiază, la împlinirea vârstei de 60 de ani și personalul auxiliar de specialitate cu o vechime în specialitate între 20 și 25 ani, în acest caz cuantumul pensiei fiind micșorat cu 1% din baza de calcul prevăzută la alin.1 pentru fiecare an care lipsește din vechimea în specialitate integrală.

De prevederile sus menționate, conform alin.5 al art.68 din lege, beneficiază la împlinirea vârstei de 60 de ani și personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești, al parchetelor de pe lângă acestea, al fostelor notariate de stat, precum și al fostelor arbitraje de stat sau departamentale, pensionat anterior intrării în vigoare a prezentei legi care beneficiază de pensie în sistemul public și care îndeplinește condițiile pentru acordarea pensiei de serviciu. În acest caz, pensia de serviciu se stabilește dintr-o bază de calcul egală cu salariul de bază brut lunar pe care îl are personalul auxiliar de specialitate în activitate în condiții identice de funcție, vechime și nivel al instanței sau parchetului unde a funcționat înaintea eliberării din funcția de personal auxiliar de specialitate și sporurile, în procent, avute la data eliberării din funcție".

Din economia textului de lege, instanța reține că situația concretă a fiecărui beneficiar al pensiei de serviciu se analizează în funcție de salariul de bază brut pentru personalul de activitate la data solicitării adeverinței, iar sporurile care pot fi avute în vedere, sunt cele înscrise în carnetul de muncă, de care au beneficiat persoanele care sunt îndreptățite la pensia de serviciu.

Reclamantei i-a fost eliberată adeverința (anexa 2) pentru stabilirea pensiei de serviciu, pensie ce a fost actualizată conform prevederilor legale, și întrucât solicitările acesteia privind recalcularea pensiei de serviciu exced dispozițiilor legale menționate, instanța urmează ca întemeiat pe disp.art.18 din Legea nr.554/2004 să respingă acțiunea reclamantei ca nefondată.

Împotriva hotărârii pronunțate de prima instanță a declarat recurs în termen recurenta solicitând instanței admiterea recursului, modificarea în totalitate a sentinței în sensul admiterii acțiunii.

În dezvoltarea motivelor de recurs se învederează instanței că i s-a respins acțiunea în mod nejustificat prin care a solicitat eliberarea unei noi adeverințe în vederea recalculării pensiei de serviciu ca personal auxiliar de specialitate a instanței care să cuprindă pe lângă salariul de bază actualizat al unui prim grefier de tribunal în activitate și sporurile și indemnizațiile legale ce revin conform dispozițiilor legale cuprinse în Legea 567/2004, Legea 17/2006 și OG 8/2007.

Instanța de fond a stabilit o stare de fapt eronată cu o motivare confuză și incompletă, făcând trimitere la art.68 alin.5 din Legea 567/2004, text de lege străin de cauză, deoarece speța nu vizează pensia de urmaș. Un alt motiv reținut a fost că numai sporurile înscrise în cartea de muncă pot constitui element component ce se poate include în venitul brut pentru calcularea pensiei de serviciu, cu toate că nu există nici un text de lege care să prescrie existența înscrierii în cartea de muncă a sporurilor și indemnizațiilor. Din analiza prev. art.68 din Legea 567/2004 rezultă că la stabilirea, respectiv calcularea pensiilor de serviciu stau salariile brute realizate în ultimele 12 luni de personalul auxiliar de specialitate în activitate, iar pentru obținerea acestor date nu este necesar ca vechile salarii, indemnizații sau sporuri cu caracter permanent să figureze în cartea de muncă. Consideră că prin respingerea acțiunii și neacordarea dreptului solicitat i s-a creat o discriminare în raport cu personalul auxiliar ce s-a pensionat după apariția Legii 567/2004, instanța încălcând dispozițiile înscrise în art.6 pct.1 din Convenția CEDO. De asemenea, ar constitui o aberație juridică aplicarea diferită a unor dispoziții legale în mod diferit numai pe criteriul datei pensionării, deoarece legea nu dispune în acest sens, ci dimpotrivă pune semn de egalitate între aceste persoane. Arată că printr-o poziție negativă intimatul i-a respins inițial cererea de eliberare a adeverinței pe motiv că legea nu a intrat în vigoare până la apariția legii speciale de salarizare care a apărut la 24.01.2007. De asemenea, tribunalul, prin condiționarea aplicării Legii 17/2006 de apariție a unor norme de aplicare a încălcat și prev. art.78 din Constituție, ce prevăd că legile intră în vigoare în termen de 3 zile de la publicarea în MO.

În drept au fost invocate art.304 pct.7, 8, 312 Cod procedură civilă.

Prin notele de ședință depuse la data de 7.03.2008, recurenta a reiterat instanței de recurs aceleași aspecte ca și cele invocate în cuprinsul motivelor de recurs, arătând că solicită adeverința solicitat cu începere de la data de 18.05.2007.

Intimatul, legal citat în cauză, nu s-a înfățișat și nu a depus întâmpinare.

Instanța de recurs analizând recursul declarat prin prisma motivelor invocate cât și din oficiu, reține că este nefondat, urmând ca în baza prev. art.312 Cod procedură civilă să dispună respingerea lui ca atare și menținerea în totalitate a sentinței recurate pentru următoarele considerente:

Prin cererea înregistrată sub nr.10/A/1683/18.05.2007, recurenta reclamantă a solicitat intimatului pârât eliberarea unei adeverințe necesare pentru recalcularea pensiei sale de serviciu, ca urmare a apariției modificărilor intervenite prin Legea 567/2004, Legea 17/2006 și OG 8/2007. Ca răspuns la solicitarea recurentei, intimatul a emis adresa nr.10/A/683/11.06.2007 în cuprinsul căreia a menționat că i s-a eliberat adeverința prevăzută în anexa 2 HG 290/2005 pentru stabilirea pensiei de serviciu comunicându-i și drepturile de care beneficiază în prezent un grefier de tribunal cu funcție de prim-grefier, respectiv media salariului de bază brut pe ultimele 12 luni, cuantumul indemnizației de conducere, precum și sporurile cu caracter permanent, cu arătarea faptului că sporul de 10% prevăzut de art.3 pct.8 din OG 8/2007 nu este unul permanent, și că aplicarea prev. art.68 lin.1 pct.2 din Legea 567/2004 se face de emitentul deciziei de pensionare.

Analizând răspunsul acordat reclamantei prin prisma solicitărilor formulate și prevederile legale incidente, prima instanță în mod corect și legal a reținut că acțiunea reclamantei, prin care aceasta solicita obligarea intimatului pârât la eliberarea unei noi adeverințe, este neîntemeiată, deoarece intimatul pârât a răspuns la solicitările pretinse.

Trimiterea instanței de fond la prev. art.68 alin.5 din Legea 567/2004 reținută în cuprinsul considerentelor hotărârii a vizat raportarea stării de fapt la prevederea legală incidentă în forma și numerotarea existentă la momentul redactării considerentelor, aplicarea dispozițiilor invocate și personalului auxiliar pensionat anterior intervenirii modificărilor fiind prevăzută la art.68 alin.5 din Legea 567/2004 în forma și numerotarea dobândită ca urmare a modificărilor intervenite prin OUG nr.100/4.10.2007. De altfel, în redactarea textului de lege incident, instanța de fond, chiar dacă indică noua numerotare a alineatelor art.68 din lege și nu vechea, în care textul incident era la alin.4 și nu 5, reține corect prevederea legală incidentă, nefiind avut în seamă la pronunțarea soluției prev. art.68 alin.5 a legii în forma anterioară modificării ei prin OUG 100/2007 privitoare la pensia de urmaș, cum în mod greșit invocă recurenta.

Se reține, de asemenea, că nu a constituit temei al respingerii acțiunii reclamantei neînscrierea în carnetul de muncă al acesteia a sporurilor de care aceasta a beneficiat în perioada de activitate, ci faptul că în adeverința eliberată i s-au precizat reclamantei toate datele solicitate, trimiterea făcută la consemnările din cartea de muncă vizând doar explicitarea interpretării textului de lege reținut de către prima instanță.

Se reține, de asemenea, că prima instanță nu a fost investită, prin acțiunea formulată, a se pronunța asupra faptului că reclamanta este sau nu îndreptățită a beneficia de drepturile bănești al cărui cuantum a solicitat a i se preciza în adeverința solicitată, ci a fost investită a se pronunța dacă cererea reclamantei de eliberare a adeverinței a fost corect sau nu soluționată. Prin urmare, motivele de recurs formulate de recurentă privitoare la îndreptățirea sa sau nu de a beneficia de drepturile respective nu vor fi analizate, ele excedând obiectului cauzei deduse judecății. Referirea în cuprinsul adresei emise de intimat la inexistența normelor de aplicare care să reglementeze recalcularea pensiilor de serviciu viza faptul că în situația în care aceste norme vor fi adoptate, instituția va fi în măsură a elibera adeverința în modelul anexă ce va fi prevăzut în noile norme, însă, în lipsa lor, nu s-a putut elibera o adeverință în model standardizat după noile prevederi, datele solicitate de reclamantă fiind precizate în partea finală a adresei emise.

În consecință, se reține că intimatul pârât a comunicat reclamantei datele solicitate pentru recalcularea pensiei sale de serviciu, acțiunea prin care aceasta invoca refuzul nejustificat al intimatului la eliberarea adeverinței fiind neîntemeiată, cum în mod corect a reținut și prima instanță.

Pentru aceste considerente, instanța de recurs, constatând că motivele de recurs invocate sunt nefondate, urmează ă dispună respingerea ca nefondat a recursului și menținerea în totalitate a sentinței atacate ca legală și temeinică.

Instanța nu va acorda cheltuieli de judecată deoarece acestea nu s-au solicitat.

Pentru aceste motive,

În numele legii,

DECIDE:

RESPINGEca nefondatrecursul declarat de recurenta reclamantă domiciliată în S M, Str.-, nr.8, Județ S M, în contradictoriu cu intimatul pârâtTribunalul Satu Marecu sediul în S M, Str.-, nr.8, Județ S M, împotriva sentinței nr.350 din 18 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Satu Mare,pe care o menține în totul.

Fără cheltuieli de judecată în recurs.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședință publică, azi 13 martie 2008.

PREȘEDINTE: JUDECĂTOR: JUDECĂTOR: GREFIER:

- - - - - -

Red.dec.jud. în concept. 18.03.2008

Jud.fond /

Dact.

2 exemplare/ 19 martie 2008

Președinte:Ovidiu Blaga
Judecători:Ovidiu Blaga, Ioana Dina Tătar, Florica

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Refuz soluționare cerere institutii publice. Decizia 108/2008. Curtea de Apel Oradea