Refuz soluționare cerere institutii publice. Decizia 1205/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR.1205
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 04 05 2009
CURTEA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: Voicu Rodica
JUDECĂTOR 2: Hortolomei Victor
JUDECĂTOR 3: Grecu Gheorghe G
GREFIER: - -
Pe rol soluționarea recursului declarat de recurentul reclamant R, împotriva sentinței civile nr.271/23 01 2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a IX a Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât PRIMARUL GENERAL AL MUNICIPIULUI
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns Primarul General al Municipiului B prin consilier juridic în baza delegației de reprezentare pe care o depune la dosar, lipsă fiind recurentul reclamant R.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea constată că la data de 21 04 2009 recurentul reclamant Rad epus prin Serviciul registratură cerere de judecare a cauzei în lipsă; la data de 22 04 2009 prin adresa nr- Tribunalul București -Secția a IX-a solicită restituirea dosarului nr-.
Având cuvântul, reprezentantul intimatului pârât declară că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, constatând încheiată cercetarea judecătorească, instanța acordă cuvântul pe cererea de recurs.
Intimatul pârât Primarul General al Municipiului B, prin consilier juridic, pune concluzii de respingere a recursului ca nefundat și menținerea hotărârii pronunțate de instanța de fond ca fiind temeinică și legală.
Curtea reține recursul spre soluționare.
CURTEA
Asupra recursului de față.
Prin sentința civilă nr.271/23.01.2009 pronunțată de Tribunalul București -Secția a IX- Contencios Administrativ și Fiscal s-a respins acțiunea formulată de reclamantul R în contradictoriu cu pârâtul primarul general al Municipiului B.
Pentru a se pronunța astfel tribunalul a reținut că pârâtul s-a conformat dispozițiilor legale prev.de art.8 din OG 27/2002, prin adresa nr.36801/5.09.2008 răspunzând petiției reclamantului prin care acesta solicită să consulte toate hotărârile judecătorești pronunțate în perioada 1998-2008 în care primăria a fost pârâtă. Astfel se menționează în cuprinsul acestei adrese că petentul nu poate avea acces la o cauză în care nu este parte.
Împrejurarea că răspunsul la petiția adresată unei autorități administrative este nefavorabil nu echivalează cu nerespectarea disp.OG 27/2002.
În considerarea celor arătate mai sus tribunalul a respins ca neîntemeiat capătul accesoriu având ca obiect plata unor daune morale.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamantul R, criticând sentința pentru nelegalitate, în esență pentru următoarele motive:
-Arată reclamantul recurent că a solicitat ca pentru ziua de 16.01.2009 judecata să se facă în lipsa acestuia conf.art.242 al.2 pr.civ. iar din încheierea pronunțată în data de 16.01.2009, judecata s-a făcut în lipsa reclamantului fiind pus în imposibilitatea de a da replică, de a efectua procedurii în fața Curții, fiindu- restricționat accesul la justiție și astfel fiind încălcate disp.art.24 din Constituția României, art.6 din CEDO, art.7-8 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, art.26 din Pactul Internațional cu privire la drepturile civile și politice.
În acest sens arată recurentul instanța a depășit atribuțiile puterii judecătorești.
S-a mai arătat că la termenul din 16.01.2009 s-au depus o serie de înscrisuri care nu i-au fost comunicate fiind înlăturat caracterul contradictoriu al procesului.
Instanța a creat un prejudiciu material recurentului prin solicitarea achitării taxei de 39 lei, taxă de timbru pentru daunele morale solicitate prin acțiune.
Instanța a schimbat temeiul juridic art.8 din Lg.233/2002 cu art.8 alin.1 din OG 27/2002 fără să pună în discuție acest lucru.
A arătat recurentul reclamant în acțiune că nu putea să fie împroprietărit cu 500 mp teren intravilan și în consecință nu poate fi vorba de imobilul expropriat cum se stipulează în sentință.
În drept cererea de recurs se întemeiază pe art.304 pct.4,6, art.105 al.2 pr.civ.
Curtea, asupra cererii de recurs constată că aceasta este nefondată pentru următoarele considerente:
Prin cererea înregistrată la data de 5.12.2008, recurentul reclamant a solicitat instanței de fond ca judecata din ziua de 16.01.2009 să se facă în lipsă în conf.cu disp.art.242 al.2 pr.civ. menționându-se că orice document se depune la dosarul cauzei să se transmită acestuia prin poștă. (fila 29 ds.fond).
La termenul din 16.01.2009, instanța de fond a acordat cuvântul reprezentantului pârâtului, pe fondul cererii constatând cauza în stare de judecată.
Apreciază Curtea, că din moment ce recurentul a solicitat în mod expres judecarea cauzei în lipsa sa nu poate invoca această împrejurare ca motiv de recurs, fiind lipsită de logică această motivare.
În același sens nu pot fi primite susținerile recurentului, pornind de la această situație de fapt, referitoare la imposibilitatea sa de a da replică și de a se apăra, restricționarea accesului la justiție, depășirea atribuțiilor puterii judecătorești.
Recurentul reproduce texte legale din jurisprudența CEDO care nu au legătură cu sentința pronunțată de instanța de fond, în cererea de recurs existând pretinse și imaginare critici ca de ex: faptul că la data de 16.01.2009 pârâtul Primarul General al Municipiului B ar fi depus înscrisuri care nu au fost comunicate recurentului reclamant și în consecință s-a încălcat accesul la justiție În realitate la termenul din 16.01.2009 instanța de fond a încuviințat proba cu înscrisurile deja existente la dosar și în consecință nu existau înscrisuri noi care să fie comunicate recurentului-reclamant.
În ceea ce privește temeiul juridic al cererii reclamantului recurent se observă că însuși recurentul reclamant a formulat obiectul acțiunii, astfel: "să-l obligați să facă răspuns la petiția mea nr.76081/25.08.2008 în conf.cu dispozițiile Ordonanței 27/2002 modificată cu Lg.-, corob.cu art.51 Constituția României"
Se apreciază că și asemenea critici sunt nefondate și se constată că în mod corect și legal instanța de fond a apreciat situația de fapt și a interpretat dispozițiile legale incidente în speță, respectiv, refuzul de a răspunde cererii reclamantului, situație reglementată de disp. OG 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor.
Referitor la achitarea taxei de timbru, recurentul se află în eroare atunci când pretinde că plata taxei de timbru ar trebui să aibă ca rezultat admiterea pretențiilor sale, taxa de timbru se plătește anticipat și este obligatorie indiferent de soluția care va fi pronunțată de instanța de judecată conform dispozițiilor Lg.146/1997.
Față de cele arătate mai sus, constatând că instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală și temeinică în conf.cu art.312 al.1 pr.civ. va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de recurentul reclamant R, împotriva sentinței civile nr.271/23 01 2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a IX a Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât PRIMARUL GENERAL AL MUNICIPIULUI
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 4.05.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
Red.VR GREFIER
EF/2ex.
17.06.2009
Tr.-9
Jud.BP
Președinte:Voicu RodicaJudecători:Voicu Rodica, Hortolomei Victor, Grecu Gheorghe
