Refuz soluționare cerere institutii publice. Decizia 2494/2009. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
DOSAR NR -
ROMANIA
CURTEA DE APEL
SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 2494
SEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA - 2009
CURTEA CONSTITUITĂ DIN:
PRESEDINTE: S -
JUDECĂTOR 1: Severin Daniel
JUDECĂTOR 2: Radu Ionel
GREFIER:
*************
Pe rol soluționarea recursului declarat de recurenta - reclamantă împotriva sentinței civile nr. 1282 din data de 31.03.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a IX a Contencios Administrativ și Fiscal, in dosarul nr -, in contradictoriu cu intimatul - pârât MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE.
La apelul nominal făcut in ședință publică a răspuns recurenta - reclamantă, reprezentată de avocat, cu delegație la dosar, lipsind intimatul - pârât MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că s-a depus la dosar întâmpinare din partea intimatului - pârât.
Se depune din partea recurentei - reclamante dovada achitării taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
Recurenta - reclamantă, prin avocat nu solicită termen pentru a lua cunoștință de conținutul întâmpinării.
Nemaifiind cereri de formulat, sau excepții de invocat, Curtea constată cauza in stare de judecată acordând cuvântul pe recurs.
Recurenta - reclamantă prin avocat, solicită admiterea recursului, iar in temeiul art.312 alin 3 și art.304 pct.9 casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond.
In motivarea cererii arată că hotărârea atacata a fost dată cu încălcarea principiului neretroactivității legii in timp, pe considerentul că tribunalul a admis excepția tardivității acțiunii potrivit dispozițiilor art 11 alin 1 lit c din Lg 554/2004, deși acest act normativ a intrat in vigoare la 7 ianuarie 2005 iar acțiunea a fost promovată la data de 7 martie 2004, sub incidența legii 29/1990.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată că prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 B, la data de 07.03.2005 sub nr.5061/2005, reclamanta în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Finanțelor Publice a solicitat obligarea pârâtul la rambursarea sumei de 12.107.466 lei cu titlul de TVA excedentar precum și a sumei de 2.981.327 lei cu titlu de dobândă legală.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că în anul 2003 a achiziționat și plătit produse scutite de accize în valoare de 180.754.232 lei, recuperând accize în valoare de 63.722.021 lei, din soldul rămas de 12.107.466 lei reprezentând TVA (excedentar cotei de 19%) calculat și nerambursat.
Reclamanta mai arată, în esență, că nerambursarea TVA la accize cu baza dec alcul zero, prin scutire conduce la majorarea cotei maxime de TVA de 19%.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art.968, 969, 998, 1088 Cod civil, Cod comercial, OUG nr.158/2001.
În dovedirea acțiunii reclamanta a depus la dosar înscrisuri.
Prin sentința civilă nr.3405 din11.04.2005 Judecătoria sectorului 1 a admis excepția netimbrării și a anulat cererea reclamantei ca netimbrată.
Prin încheierea de ședință din 15.06.2005 pronunțată în dosarul nr.2651/2005, Tribunalul București - Secția a VI- comercială a dispus scoaterea cauzei de pe rol și înaintarea acesteia la Secția a VIII - aceluiași tribunal.
Prin încheierea de ședință din 22.09.2005 pronunțată în dosarul nr.5564/CV/2005 secția a VIII a Tribunalului București a dispus scoaterea de pe rol a cauzei și înaintarea dosarului la conducerea instanței pentru repartizarea la una din secțiile civile.
Prin decizia civilă nr.12/05.01.2006 pronunțată în dosarul nr.4917/2005, Tribunalul București - Secția a civilă a admis recursul formulat de recurenta reclamantă împotriva sentinței civile nr.3405/11.04.2005 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 în dosarul civil nr.5061/2005 în contradictoriu cu intimatul pârât Ministerul Finanțelor Publice, a casat sentința atacată și a trimis cauza aceleași instanțe pentru continuarea judecății.
Judecătoria Sectorului 1 B, prin sentința civilă nr.7172/05.05.2006 pronunțată în dosarul nr- admis excepția necompetenței materiale judecătoriei și a declinat competența de soluționare cauzei în favoarea Curții de Apel București.
Tribunalul București Secția IV - civilă judecând recursul formulat de recurenta reclamantă împotriva sentinței civile nr.7172/05.05.2006 pronunțată de Judecătoria Sector 1 B, a respins recursul ca tardiv formulat prin decizia nr.2180/R/19.12.2006 pronunțată în dosarul nr-.
La Curtea de Apel București - Secția Contencios Administrativ cauza fost înregistrată la data de 07.06.2006.
Prin sentința civilă nr.1347/!9.05.2007, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal a admis excepția lipsei procedurii prealabile și a admis ca inadmisibilă acțiunea, apreciind că reclamanta nu s-a adresat cu o cerere autorității publice ci direct instanței de judecată.
Prin Decizia civilă nr.4294 din 8.11.2007, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul declarat de reclamanta recurentă, a casat sentința recurată și a trimis cauza pentru continuarea judecății aceleiași instanțe, reținând că din actele anexate cererii reiese că prin nota de prezentare din 25.02.2004, adresată pârâtei Agenția Națională de Administrare Fiscală, recurenta reclamantă s-a adresat cu o cerere autorității administrative, cerere care valorează procedura administrativă prealabilă.
Prin sentința civilă nr.2527 din 1.10.2008, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București - Secția a IX-a Contencios Administrativ și Fiscal în raport de dispozițiile art.10 alin.1 din Legea 554/2004, din a căror interpretare reise că în privința litigiilor referitoare la taxe și impozite precum și accesorii ale acestora, singurul criteriu pentru stabilirea instanței competente este cel valoric. Ori în cauză reclamanta solicită obligarea pârâtului la plata de TVA excedentar, în cuantum de 11.370, 45 lei.
Prin sentința civilă nr. 1282 din 31.03.2009, Tribunalul București - Secția a IX-a Contencios Administrativ și Fiscal a admis excepția tardivității formulării cererii de chemare în judecată și a respins ca tardiv formulată acțiunea formulată de reclamantă.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că cererea reclamantei a fost adresată pârâtei pentru restituirea sumelor menționate anterior la 7.03.2004, iar acțiunea în fața instanței de judecată a fost promovată la 7.03.2005 cu depășirea termenului de 6 luni prevăzut de lege, precum și cel de 1 an de la data emiterii actului, fără să invoce și să dovedească imposibilitatea obiectivă de formulare a prezentei acțiuni în fața instanței de judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs recurenta reclamantă, criticând-o pentru nelegalitate, întrucât sentința a fost dată cu încălcarea principiului neretroactivității legii în timp, întrucât cererea de chemare în judecată a fost formulată sub imperiul dispozițiilor Legii 29/1990, efectele unei cereri de chemare în judecată, neputând fi judecate de instanță, decât prin prisma legii sub care s-a născut.
În drept recursul a fost întemeiat pe dispozițiile art.312 alin.3 și alin.5, art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
Analizând actele și lucrările dosarului, sentința recurată în raport de motivele de recurs formulate și din oficiu, în limitele prevăzute de art.3041 Cod procedură civilă, Curtea reține următoarele:
Recurenta reclamantă s-a adresat autorității publice pârâte în vederea revocării actului administrativ pretins vătămător la 25.02.2004, prin nota de prezentare adresată
Ulterior, la 7.03.2005 a solicitat Judecătoriei Sectorului 1 B obligarea pârâtului Ministerul Finanțelor Publice la rambursarea sumelor apreciate ca nedatorate.
Potrivit dispozițiilor art.27 din Legea 554/2004, modificată și republicată, cauzele aflate pe rolul instanțelor la data intrării în vigoare a prezentei legi, vor continua să se judece potrivit legii aplicabile în momentul sesizării instanței de judecată.
Acest act normativ a intrat în vigoare la 7 ianuarie 2005, potrivit art.31 alin.1 din lege, cererea de chemare în judecată formulată de către reclamantă fiind înregistrată pe rolul Judecătoriei Sector 1 B la 7.03.2005.
În consecință, legea aplicabilă în prezenta cauză este Legea 554/2004, modificată și republicată, care în dispozițiile art.11 alin.1 lit.c impun sesizarea instanței competente cu soluționarea unei cereri de chemare în judecată, având ca obiect anularea unui act administrativ, în termen de 6 luni de la data expirării termenului de soluționare a plângerii prealabile, respectiv data expirării termenului legal de soluționare a cererii.
În mod corect tribunalul a reținut că reclamanta încălcat aceste dispoziții legale întrucât a formulat cerere pentru revocarea actului administrativ în fața autorității publice emitente la 7 martie 2004, adresându-se instanței la 7.03.2005, cu depășirea acestui termen, precum și a celui de 1 an de la data emiterii actului, fără a dovedi imposibilitatea obiectivă de formulare a acestei acțiuni.
În consecință, în considerarea aspectelor de fapt și de drept reținute, în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă, apreciind că sentința recurată este legală și temeinică, instanța de control judiciar va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurenta - reclamantă împotriva sentinței civile nr. 1282 din data de 31.03.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a IX a Contencios Administrativ și Fiscal, in dosarul nr.-, in contradictoriu cu intimatul - pârât MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 30 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR 3: Ghica Alina
S - - - - -
GREFIER,
Red.
Tehnored./2 ex.
28.01.2010
Președinte:Severin DanielJudecători:Severin Daniel, Radu Ionel, Ghica Alina