Refuz soluționare cerere institutii publice. Sentința 36/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
SENTINȚA NR.36
Ședința publică din data de 27 februarie 2009
PREȘEDINTE: Adriana Florina Secrețeanu
Grefier - - -
Pe rol fiind soluționarea acțiunii formulată de reclamantaprin procurator ,cu domiciliul în B,-, sector 1, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL INTERNELOR SI REFORMEI ADMINISTRATIVE, prin reprezentanții săi legali, cu sediul în B, Piata, nr. 1 A, sector 1 și GUVERNUL ROMÂNIEI, prin reprezentanții săi legali, cu sediul în B, nr. 1, sector 1, cauză venită spre soluționare prin declinare de competență, potrivit sentinței nr.572/19 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova - Secția comercială și de contencios administrativ II.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns reclamanta, prin procurator, pârâtul Ministerul Internelor și Reformei Administrative, prin consilier juridic, lipsind pârâtul Guvernul României.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că Tribunalul Prahovaa înaintat întâmpinarea formulată de Guvernul României în dosarul nr-, dosar disjuns din dosarul nr- aflat pe rolul Tribunalului Prahova, prin intermediul serviciului registratură al instanței pârâtul Guvernul României a depus la dosarul cauzei o cerere, înregistrată sub nr.2228/12.02.2009 prin care solicită comunicarea acțiunii și a actelor care o însoțesc, după care:
Curtea comunică părților prezente un exemplar al întâmpinării formulate de pârâtul Guvernul României, respectiv reclamantei, prin procurator și pârâtului Ministerul Internelor și Reformei Administrative.
Procurator, pentru reclamanta, depune la dosarul cauzei o cerere precizatoare a acțiunii însoțită de înscrisuri, care se comunică și reprezentantului pârâtului Ministerul d e Interne și Reformei Administrative.
Precizează că nu a știut că trebuie să mai depună un exemplar și pentru pârâtul Guvernul României.Susține reclamanta că a solicitat de la Arhivele Naționale să i se comunice actele menționate la punctele 1,2 și 3 din borderoul cu acte anexă, iar de la Banca Bank să obțină date referitoare la acțiunile și proprietățile autorilor săi preluate prin această bancă, cererile fiind formulate în anul 2005, 2006 și 2007.
Curtea pune în discuția părților excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Internelor și Reformei Administrative prin întâmpinare.
Consilier juridic având cuvântul pentru pârâtul Ministerul Internelor și Reformei Administrative solicită admiterea excepției pentru motivele expuse în întâmpinare.
Procurator având cuvântul pentru reclamanta, solicită respingerea excepției întrucât Ministerul Internelor și Reformei Administrative are calitate procesuală pasivă.
Curtea rămâne în pronunțare pe excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Internelor și Reformei Administrative și pune în discuția părților excepția de tardivitate a formulării acțiunii invocată de pârâtul Guvernul României prin întâmpinare.
Procurator având cuvântul pentru reclamanta, solicită respingerea excepției, precizând că s-a adresat mai târziu instanței întrucât ulterior a aflat că are nevoie de acele înscrisuri într-un alt proces.De asemenea, precizează că procesul verbal despre Banca se află în arhiva secretă a Guvernului.
Consilier juridic având cuvântul pentru pârâtul Ministerul Internelor și Reformei Administrative solicită admiterea excepției și respingerea acțiunii ca tardiv formulată.
CURTEA
Prinacțiuneaînregistrată la Tribunalul Prahova la nr. 5773/105/ 22.09.2008, reclamanta, prin procurator, a chemat în judecată pârâții Ministerul Internelor și Reformei Administrative, Guvernul României și Parchetul de pe lângă Judecătoria Mizil și a solicitat obligarea acestora să elibereze înscrisurile solicitate in conformitate cu art.2 al.1 din Lg. 262/2007, întrucât cei în cauză refuză să elibereze documentele în cauză.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că, având pe rol mai multe litigii privind reconstituirea dreptului de proprietate în baza Legii 10/2001, a solicitat pârâților să elibereze înscrisuri pe care aceștia le dețin, eliberarea actelor de naștere, deces ale defunctului, actului de căsătorie dintre acesta și, Arhivelor Naționale eliberarea procesului verbal de preluare a suprafețelor de teren ce au aparținut autoarei defuncta și soțului ei. I s-a comunicat de către pârâți că nu dețin înscrisurile solicitate.
Reclamanta a precizat că se consideră persoană vătămată în drepturile sale de a obține aceste relații, având în vedere că nu i se soluționează cererile, are un interes legitim de a i se elibera relațiile solicitate pentru că sunt dosare pe rol si e vorba de un interes public, solicită în baza legii contenciosului administrativ să fie obligați pârâții să îi soluționeze cererile formulate.
Reclamanta a depus la dosar înscrisurile adresate diferitelor autorități, Cererea adresată către Arhivele Naționale la data de 9.08.2006, Răspunsul Arhivelor Naționale Direcția Județului P nr. 3898/7.06.2006, Cererea către Arhivele Naționale B din 14.08.2006, Răspunsul Direcției Arhivelor Nationale Istorice Centrale din cadrul Arhivelor Nationale nr. -/17.12.2004, Răspunsul Guvernului din 17.01.2005, Răspunsul Direcției Arhivelor Nationale Istorice Centrale din cadrul Arhivelor Nationale nr.-8263/12.05.2006, Răspunsul nr. 31044/17.08.2006 al OCPI, Răspunsul nr. 13286/5.07.2007 al Inspectoratului Național pentru Evidența Persoanelor, extrase de la Arhivele Naționale B, alte înscrisuri.
În ședința din data de 16.12.2008, reprezentantul MIRA a invocat excepția de necompetență materială a instanței, având în vedere faptul că, pârâtul MIRA este o instituție centrală și, în consecință, competența de soluționare a cauzei revine Curții de Apel Ploiești.
De asemenea, instanța, din oficiu, a invocat excepția de necompetență materială în ceea ce privește pârâtul Guvernul României, de asemenea instituție centrală, și, în consecință, potrivit art.10 din Lg. 554/2004, competența de solutionare a cauzei revine Curții de Apel Ploiești.
La același termen de judecată s-a dispus disjungerea cauzei, având în vedere faptul că, cererea de chemare în judecată privește atât autorități publice centrale, cât și o instituție publică locală, motiv pentru care s-a format dosarul înregistrat la nr-, avand ca obiect cererea privind pârâții MIRA și Guvernul României.
Prinsentința nr.572/19.12.2008 Tribunalul Prahovaa admis excepția de necompetență materială a instanțeiinvocată de pârâtul si din oficiu pentru pârâtul Guvernul României și a declinat competența de soluționare a cauzei, privind pe reclamanta prin procurator, în contradictoriu cu pârâtii Ministerul Internelor și Reformei Administrative și Guvernul României în favoarea Curții de Apel Ploiești.
La Curteade Apel Ploiești dosarul a fost înregistrat la nr-.
Pârâtul MIRA a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive.
În motivarea excepției a arătat că interpretarea logică a dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 554/2004 determină concluzia că în materia contenciosului administrativ procedura de judecată se desfășoară între reclamant și instituția responsabilă de nesoluționarea în termenul legal a cererii.
Deși potrivit art. 3 din Legea 16/1996 Arhivele Naționale reprezintă o unitate bugetară din cadrul MIRA, totuși aceasta are calitatea de autoritate publică centrală în înțelesul prevederilor Legii 554/2004, în cazul de față fiind instituția căreia i-au fost solicitate înscrisurile și referitor la care se invocă un caz nejustificat de soluționare a cererii.
Mai mult, potrivit art. 13 alin. 2 din Instrucțiunile MAI emise în baza OUG nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea MAI, structurile fără personalitate juridică își formulează singure apărările și exercită căile de atac prevăzute de lege la instanțele judecătorești competente în cauzele întemeiate pe dispozițiile Legii contenciosului administrativ, pentru actele emise de unitatea sau structura fără personalitate juridică.
În ceea ce privește solicitarea adresată Inspectoratului Național pentru Evidența Persoanelor, potrivit OG 84/2001, Inspectoratul Național pentru Evidența Persoanelor este organ de specialitate al administrației publice centrale cu personalitate juridică ce funcționează în subordinea MAI.
Pârâtul MIRA a precizat că potrivit adresei Secretariatului General al MIRA nr. 15880/23.10.2008, în evidențele instituției nu se află nici un memoriu al reclamantei.
Pârâtul Guvernul Românei a depus întâmpinare prin care a invocat excepția tardivității cererii.
În motivarea excepției, pârâtul a invocat dispozițiile art. 11 alin. 1 din Legea nr- și a arătat ca reclamanta avea obligația de a se adresa instanței în termen de 6 luni de la data primirii răspunsului considerat nejustificat. Reclamanta a promovat acțiunea la data de 22.09.2008 cu mult după expirarea termenului prevăzut de lege.
Asupra excepției lipsei calității procesuale pasive invocată de Ministerul Internelor și Reformei Administrative, și excepției de tardivitate invocată de pârâtul Guvernul României, față de dispozițiile art. 137 Cod procedură civilă, care prevăd ca instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură si de fond care fac de prisos cercetarea în fond a pricinii, curtea reține următoarele:
Asupra excepției lipsei calității procesuale pasive invocată de Ministerul Internelor și Reformei Administrative:
Reclamanta, întemeindu-si cererea pe dispozitiile Legii 554/2004 privind contenciosul administrativ, a chemat în judecată paratul Ministerul Internelor și Reformei Administrative și a solicitat obligarea acestuia să îi comunice înscrisurile pe care i le-a solicitat.
Având în vedere obiectul cererii de chemare în judecată, curtea constată că potrivit dispozițiilor Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, art. 1 alin. 1, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente.
Una din condițiile de exercițiu ale acțiunii civile este aceea a calității procesuale, activă și pasivă, a pârâților, iar calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana chemată în judecată si cel obligat în cadrul raportul juridic dedus judecății.
Față de obiectul cererii de chemare în judecată formulată de reclamantă, de a i se comunica înscrisurile solicitate, au calitate procesuală pasivă autoritățile publice cărora reclamanta s-a adresat pentru eliberarea înscrisurilor invocate.
Din motivarea cererii de chemare în judecată și înscrisurile depuse la dosar rezultă că reclamanta s-a adresat cu cereri către Arhivele Naționale la data de 9.08.2006, către Arhivele Naționale B la data de 14.08.2006, Guvernului României la data de 7.01.2005 și 12.01.2005, Direcției Arhivelor Naționale Istorice Centrale din cadrul Arhivelor Naționale, Oficiului de cadastru și Publicitate Imobiliară, Inspectoratului Național pentru Evidența Persoanelor.
Nu rezultă din înscrisurile invocate de reclamantă că aceasta s-a adresat Ministerului Internelor și Reformei Administrative, iar din adresa nr. 15880/23.10.2008 a Secretariatului General al MIRA rezultă că în evidențele instituției nu se află nici un memoriu al reclamantei.
Referitor la cererea adresată Inspectoratului Național pentru Evidența Persoanelor, potrivit art. 11 din OG 84/2001, acesta este organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, ce funcționează în subordinea MIRA, este autoritatea căreia reclamanta s-a adresat și pe care avea posibilitatea să o cheme în judecată potrivit legii contenciosului administrativ.
În ceea ce privește cererile adresate Arhivelor Naționale, căreia reclamanta s-a adresat, care a răspuns cererilor și al cărei refuz îl invocă reclamanta de a comunica înscrisurile solicitate, potrivit art. 3 din Legea 16/1996, Arhivele Naționale reprezintă o unitate bugetară din cadrul MIRA, care își exercită atribuțiile prin compartimentele sale specializate și prin direcțiile județene, iar potrivit art. 13 alin. 2 din Instrucțiunile MAI emise în baza OUG nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea MAI, structurile fără personalitate juridică își formulează singure apărările și exercită căile de atac prevăzute de lege la instanțele judecătorești competente în cauzele întemeiate pe dispozițiile Legii contenciosului administrativ, pentru actele emise de unitatea sau structura fără personalitate juridică.
Față de aceste dispoziții legale, în înțelesul prevederilor art. 2 alin. 1 lit. b din Legea nr. 554/2004, Arhivele Naționale are calitatea de autoritate publică, este autoritatea căreia reclamanta s-a adresat și pe care avea posibilitatea să o cheme în judecată potrivit legii contenciosului administrativ
Pentru aceste considerente, curtea va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Internelor și Reformei Administrative, căruia reclamantul nu i s-a adresat prin cererile sale, și care nu este așadar titularul obligației corelative dreptului încălcat invocat de reclamantă, de a i se comunica înscrisurile solicitate prin aceste cereri, si va respinge acțiunea împotriva acestuia ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Asupra excepției de tardivitate invocată de pârâtul Guvernul României:
Conform dispozițiilor art. 11 alin. 1 lit. c din Legea nr. 554/2004, cererea de chemare în judecată se introduce în termen de 6 luni de la data expirării termenului legal de soluționare a cererii, iar potrivit alin. 2, pentru motive temeinice, cererea poate fi introdusă și peste termenul prevăzut la alin.1, dar nu mai târziu de un an, primul termen este de prescripție, iar cel de al doilea este termen de decădere.
Curtea constată că reclamanta s-a adresat Guvernului prin cererile din data de 7.01.2005 și 12.01. 2005, iar acesta a răspuns prin adresa nr. 31 din 17.01.2005.
Cum cererea de chemare în judecată a fost formulată la data de 22.09.2008, cu mult peste împlinirea termenelor prevăzute de art. 11 alin. 1 lit. c din Legea nr. 554/2004, curtea constată că este tardiv formulată, considerente pentru care excepția de tardivitate invocată de pârâtul Guvernul României este întemeiată, o va admite și va respinge cererea formulată împotriva acestui pârât ca tardiv formulată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Ministerul Internelor și Reformei Administrative,prin reprezentanții săi legali,cu sediul in B, Piata, nr. 1, sector 1.
Respinge acțiunea formulată de reclamanta prin procurator cu domiciliul în B,-, sector 1 împotriva acestui pârât pentru lipsa calității procesuale pasive.
Admite excepția de tardivitate invocată de pârâtulGUVERNUL ROMÂNIEI, prin reprezentanții săi legali, cu sediul în B, Piata nr. 1 sector 1 și în consecință:
Respinge acțiunea formulată de reclamanta prin procurator împotriva acestui pârât ca tardiv formulată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 27 februarie 2009.
Președinte,
- - -
Grefier,
- -
Red.
5 ex/26.03.2009
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3120
Președinte:Adriana Florina SecrețeanuJudecători:Adriana Florina Secrețeanu
