Refuz soluționare cerere institutii publice. Sentința 3683/2009. Curtea de Apel Bucuresti

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VIII-A DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

CURTEA DIN:

PREȘEDINTE: Bulancea Diana Magdalena

GREFIER: - -

Ședința publică din data de 04 noiembrie 2009

Sentința civilă nr. 3683

Pe rol se află spre soluționarecauza de contencios administrativ privind pe reclamanta și pârâtulMINISTERUL JUSTIȚIEI și LIBERTĂȚILOR, având ca obiect "refuz soluționare cerere".

La apelul nominal făcut în ședință publicănu au răspuns reclamanta și pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR.

Proceduraeste legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzeide către grefierul de ședință, după care:

Curtea reține cauza spre soluționare.

CURTEA DE APEL,

Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 21.01.2009, sub nr-, reclamantul a solicitat, în contradictoriu cuMINISTERUL JUSTIȚIEI și LIBERTĂȚILOR, instantei de contencios administrativ ca, prin hotararea pe care o va pronunta, sa dispuna obligarea paratului să-I examineze cererea depusă la Direcția Cetățenie, având ca obiect redobândirea cetățeniei române, într-un termen rezonabil (maximum 30 de zile).

În motivarea în fapta cererii, reclamantul arată că în luna octombrie 2002 depus cererea și actele necesare pentru redobândirea cetățeniei române la Direcția Cetățenie din cadrul Ministerului Justiției în baza art. 101din Legea nr. 21/1991, care face obiectul dosarului nr.7183/2003. Cererea sa a fost accepttă, iar numele său publicat în Monitorul Oficial al României, Partea a III-

Constatând că a trecut un termen foarte mare de la data depunerii cererii, la data de 08.12.2008 s-a adresat cu o cerere prealabilă la Ministerul Justiției, Direcția Cetățenie de la B prin care a solicitat să soluționeze cererea pentru redobândirea cetățeniei române depusă de în luna octombrie 2002 în regim de urgență deoarece termenul de soluționare de 6 ani este exagerat de și nu este unul rezonabil, și tot acest timp cererea sa stă în nelucrare, însă nu a primit niciun răspuns.

Susține că în acest mod, prin acțiunile sale, pârâtul intenționat refuză să soluționeze cererea depusă pentru redobândirea cetățeniei române din octombrie 2002. Aceasta este o perioadă care nu se încadrează în noțiunea de termen rezonabil prevăzut de art. 10 din Convenția Europeană asupra cetățeniei ratificată de România prin Legea nr. 396/2002. Mai mult, arată că în perioada martie 2007 - ianuarie 2008 Direcția Cetățenie de pe lângă Ministerul Justiției a examinat și a avizat mai mult de 5000 de cereri ale cetățenilor, depuse pentru redobândirea cetățeniei, care au același drept conform Legii 21/1991, însă au depus cerere la redobândirea cetățeniei cu mult în urma sa. (ca probă servește Monitorul Oficial Partea 1, nr. 670 din 29.09.2008 și alte ).

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile din Legea nr.554/2004, art. 10 din Convenția Europeană a Consiliului Europei privind Cetățenia, art. 101din Legea nr.21/1991, OUG nr. 87/2007.

În dovedire,reclamantul a atașat cererii înscrisuri în fotocopii.

La data de 26.05.2009, pârâtul Ministerului Justiției a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătând că în evidențele sale apare înregistrată cererea reclamantului sub nr. 7183/2003, fără să mai apară vreo vcerere ulterioară prin care reclamantul să solicite informații cu privire la stadiul de soluționare a dosarului de redobândire a cetățeniei române.

Din verificările efectuate de către secretariatul Comisiei a reyultat că pentru soluționarea favorabilă a cererii reclamantului este necesar completarea și actualizarea unor acte: cazier judiciar din România (valabll 6 luni de la data emiterii) și din Republica M (valabil 1 an de la data emiterii); declarație pe proprie răspundere, autentificată la notar, din care să rezulte dacă dorește redobândirea cetățeniei cu păstrarea domiciliului În străinătate sau stabilirea dorniciliului în România, iar despre necesitatea completării dosarului reclamantul a fost înștiințat la data de 30.03.2009 cu adresa nr. 5582. Arată că potrivit ari. 157 lit. d) din Regulamentul de Organizate și Funcționare a Ministerului Justiției și libertăților, aprobat prin nr. 1695/C/2006, vor fi înaintate Comisiei, spre examinre, dosarele complete, în ordine cronologică, dosarele incomplete înregistrate anterior urmând a fi supuse examinării Comisiei de îndată, după primirea documentelor necesare, astfel că numai după ce reclamanta va completa dosarul cu actele necesare acesta va putea fi supus analizei comisiei.

Atașat întâmpinării pârâtul Ministerul Justiției a depus la dosarul cauzei adresele 5480/DC/30.03.2009 și 5582/DC/30.03.2009 în fotocopie.

Analizând actele și lucrările dosarului, raportat la susținerile părților, pe fondul cauzei Curtea reține următoarele:

În fapt, reclamantul este cetățean al M care și-a exprimat intenția de a redobândi cetățenia română în temeiul art. 101din Legea nr. 21/1991 a cetățeniei române, sens în care în luna octombrie a anului 2002 depus cererea și actele necesare la Secția Consulară a Ambasadei României la Chișinău, cerere înregistrată pe rolul Secretariatului Comisiei pentru cetățenie din cadrul pârâtului Ministerul Justiției sub nr. 7183/2003, aspect recunoscut de către pârât prin întâmpinare.

În drept, Curtea reține că potrivit dispozițiilor art. 101alin. 1 din Legea nr. 21/1991 a cetățeniei române, republicată cu modificările și completările ulterioare, în forma în vigoare la data sesizării instanței, "cetățeni români care înainte de data de 22 decembrie 1989 au pierdut cetățenia română din motive neimputabile lor sau această cetățenie le-a fost ridicată fără voia lor, precum și descendenții acestora până la gradul II pot redobândi ori li se poate acorda cetățenia română, la cerere, cu păstrarea cetățeniei străine și stabilirea domiciliului în țară sau cu menținerea acestuia în străinătate, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute laart. 8alin.1 lit. b), c), e) și f).".

Potrivit dispozițiilor art. 12 din Legea nr. 21/1991 "Cererea de acordare sau, dupa caz, de redobandire a cetateniei romane se formuleaza in limba, se adreseaza Comisiei pentru cetatenie si se depune personal sau, in cazuri temeinic justificate, prin mandatar cu procura speciala si autentica la sediul Ministerului Justitiei, Directia cetatenie, si este insotita de acte care dovedesc indeplinirea conditiilor prevazute de prezenta lege. Persoanele care au domiciliul sau resedinta in strainatate pot depune cererea de acordare, intemeiata pe dispozitiile art. 10^ 1, sau de redobandire a cetateniei romane, insotita de actele care dovedesc indeplinirea conditiilor prevazute de lege, la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare campetente ale Romaniei. Cererile vor fi inaintate de indata Comisiei pentru cetatenie".

Conform art. 10 din Legea nr. 396/2002 pentru ratificarea Convenției europene asupra cetateniei, adoptata la Strasbourg la 6 noiembrie 1997, "Fiecare stat parte trebuie sa faca astfel incat sa examinezeintr-un termen rezonabilcererile privind dobandirea, pastrarea, pierderea cetateniei sale, redobandirea acesteia sau eliberarea unui atestat de cetatenie".

Astfel, potrivit dispozițiilor art. 14 din forma legii în vigoare la data sesizării, "Cererea de acordare sau de redobândire a cetățeniei este înregistrată la secretariatul tehnic al Comisiei. În cazul în care constată lipsa unor documente necesare soluționării cererii, președintele Comisiei solicită, prin rezoluție, completarea dosarului.În cazul în care, în termen de cel mult 6 luni de la primirea solicitării, nu sunt transmise actele necesare, cererea se va respinge ca nesusținută.

Președintele Comisiei, prin rezoluție, stabilește termenul la care se va dezbate cererea de acordare sau redobândire a cetățeniei, dispunând totodată solicitarea de relații de la orice autorități cu privire la îndeplinirea condițiilor prevăzute laart. 8alin. 1 lit. b) și e).

La termenul stabilit în vederea dezbaterii cererii, Comisia verifică îndeplinirea condițiilor necesare acordării sau redobândirii cetățeniei, cu excepția condițiilor prevăzute laart. 8alin. 1 lit. f) și g).

În cazul în care Comisia constată necesitatea audierii unor persoane care ar putea da informații utile în vederea soluționării cererii, dispune citarea acestora, stabilind un nou termen.

În cazul în care sunt întrunite condițiile pentru acordarea cetățeniei române, Comisia stabilește, într-un termen ce nu va depăși 6 luni, programarea persoanei la interviul organizat pentru verificarea condițiilor prevăzute deart. 8alin. 1 lit. f) și g)."

Cum, potrivit dispozițiilor art. 1 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, cu modificările și completările ulterioare "Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât și public.", iar potrivit dispozițiilor art. 2 alin. 1 lit. h) "h) nesoluționare în termenul legal a unei cereri - faptul de a nu răspunde solicitantului în termen de 30 de zile de la înregistrarea cererii, dacă prin lege nu se prevede alt termen",Curtea apreciază că și în lumina vechii reglementări conținute de legea specială (Legea nr. 21/1991), când nu se prevedeau termene de soluționare, dar în mod special în lumina noii reglementări, acțiunea reclamantului este pe deplin întemeiată.

Pe de o parte nu pot fi reținute argumentele pârâtului referitoare la lipsa unui refuz nejustificat de soluționare, pe de o parte întrucât nu acesta este temeiul juridic al acțiunii, ci cel al nesoluționării cererii într-un termen rezonabil, iar pe de alta parte, întrucât față de data înregistrării cererii pe rolul secretariatului comisiei (anul 2003), susținerea pârâtului referitoare la solicitarea de relații suplimentare în anul 2009, în afara faptului că nu se face dovada comunicării cererii către reclamantă, nu poate justifica pasivitatea pârâtului pentru o perioadă de 6 ani.

Susținerea pârâtului că Legea nr.21/1991 nu prevedea un termen de soluționare a cererilor de redobândire a cetățeniei române și nici o procedură de urgentare sau o excepție de la procedura obișnuită este corectă, însă aceasta nu presupune că cererea de redobândire nu trebuia soluționată într-un interval de timp rezonabil în raport cu data formulării cererii, respectiv a publicării în Monitorul Oficial al României a acestei cereri.

Chiar dacă legea nu stabilea un termen înlăuntrul căruia Comisia să procedeze la soluționarea cererilor de dobândire sau redobândire a cetățeniei române, din analiza de ansamblu a dispozițiilor Cap. 3 din Legea nr.21/1991 fiind evident că legiuitorul a avut în vedere o procedură de soluționare a cererilor cu o durată rezonabilă, în condițiile în care, potrivit art.13 alin. ultim examinarea cererii de către comisie se poate face numai după trecerea a 30 de zile de la data publicării acesteia, fiind stabilit un termen pe zile după care comisia poate proceda la soluționarea cererii.

Or, potrivit dispozițiilor art.10 din Convenția Europeană asupra Cetățeniei, ratificată de România cu anumite rezerve dar care nu vizau acest articol, prin Legea nr.396/14.06.2002, publicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr.490 din 09.07.2002, fiecare stat trebuie să facă astfel încât să examineze într-un termen rezonabil cererile privind dobândirea, păstrarea, pierderea cetățeniei sale, redobândirea acesteia sau eliberarea unui atestat de cetățenie.

În speță, durata de aproape șase ani de la depunerea dosarului nu poate constitui în nici un caz un termen rezonabil în sensul Convenției, iar din punct de vedere al Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu care Legea nr.21/1991 se completează în mod corespunzător, prin nesoluționarea cererii reclamanților de redobândire a cetățeniei române într-un termen rezonabil, aceștia au fost vătămați în drepturile lor legate de aplicarea dispozițiilor legale privind redobândirea cetățeniei.

Prin urmare, Curtea, văzând dispozițiile art.18 alin.1 din Legea nr.554/2004, urmează să admită acțiunea și să oblige pârâtul să procedeze la soluționarea cererii de redobândire a cetățeniei române formulată de reclamant, în maximum 60 de zile de la rămânerea irevocabilă a prezentei sentințe.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂȘTE:

Admite acțiunea formulată de reclamanta,domiciliată în Republica M, mun. Chișinău,-,. 124 și cu domiciliul procesual ales în municipiul B,-, - scara 4,. 131, sector 5, la, în contradictoriu cu pârâtulMinisterul Justiției,cu sediul în mun. B,-, Sector 5.

Obligă pârâtul să examineze cererea reclamantei în maximum 60 de zile de la rămânerea irevocabilă a prezentei hotărâri.

Definitivă.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică, azi, 04 noiembrie 2009.

PREȘEDINTE, GREFIER,

-

//2 ex.-

Președinte:Bulancea Diana Magdalena
Judecători:Bulancea Diana Magdalena

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Refuz soluționare cerere institutii publice. Sentința 3683/2009. Curtea de Apel Bucuresti