Refuz soluționare cerere institutii publice. Sentința 416/2009. Curtea de Apel Timisoara

Jurisprudenţă şi speţe de contencios administrativ (Jurindex)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928 SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR- - 17.11.2009

SENTINȚA CIVILĂ Nr.416

Ședința publică din 30 noiembrie 2009

PREȘEDINTE: Răzvan Pătru

GREFIER: - -

Pe rol pronunțarea asupra acțiunii formulată de reclamantul (decedat în cursul judecății) și continuată de moștenitoarea, în contradictoriu cu pârâții Statul Român, reprezentat prin Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, Autoritatea Națională pentru restituirea proprietăților - Direcția pentru acordarea despăgubirilor în numerar și Ministerul Finanțelor Publice, având ca obiect refuz soluționare cerere.

Dezbaterile și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 23 noiembrie 2009 prin care s-a amânat pronunțarea la data de 30 noiembrie 2009, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.

CURTEA

În deliberare, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată:

Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Timișoara sub nr. 1278/59/17.11.2008, reclamantul a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Statul Român, reprezentat prin Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, admiterea acțiunii, să se constate refuzul nejustificat al pârâtei de a-i comunica stadiul de soluționare al dosarului înregistrat la această autoritate și de a desemna evaluatorul sau societatea de evaluare pentru întocmirea raportului de evaluare in vederea emiterii deciziei reprezentând titlu de despăgubire; să fie obligată autoritatea administrativă la desemnarea evaluatorului sau societății de evaluare pentru întocmirea raportului de evaluare in vederea emiterii deciziei reprezentând titlu de despăgubire, cu cheltuieli de judecată.

În motivare, reclamantul arată că, în fapt, conform dispoziției Primarului Municipiului T nr.2602/1.11.2006, în conformitate cu prevederile art. 3 lit.h al Legii nr.247/2005, Titlul VII, s-a dispus acordarea de despăgubiri către reclamant pentru imobilul înscris in T- înscris in CF nr.4646 T nr.top.11877, pentru apartamentele 1,. 1A,.2,. 3,.4 si 5,.7,.7 bis,.8,.9 și.10, precum si terenul aferent acestora, dosarul administrativ fiind trimis Secretariatului Comisiei Centrale pentru acordarea despăgubirilor la data de 22.01.2007.

Deși a solicitat pârâtei să-i comunice stadiul de soluționare al dosarului administrativ înregistrat la această autoritate si de a desemna evaluatorul pentru întocmirea raportului de evaluare in vederea emiterii deciziei reprezentând titlu de despăgubire, în patru rânduri prin cereri, notificări in data de: 05.12.2007; 10.01.2008; 14.10.2008, respectiv in data de 31.10.2008, această autoritate administrativă nu a înțeles nici până in prezent să-i comunice informațiile solicitate si să soluționeze dosarul înregistrat la aceasta, sens in care a fost obligat să promoveze prezenta acțiune.

Reclamantul menționează că Înalta Curte de Casație si Justiție s-a pronunțat in spețe similare, statuând că: " soluționarea intr-un termen rezonabil reprezintă o componentă esențială a dreptului la un proces echitabil astfel cum acesta a fost consfințit prin art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și trebuie să constituie o garanție a părții implicate intr-un litigiu, indiferent de faza de desfășurare a acestuia, faza procedurii prealabile sau faza contencioasă."

Faptul că prin legea specială nr.247/2005, legiuitorul nu a înțeles să stabilească un termen anume pentru finalizarea procedurii administrative de soluționare a cererilor de retrocedare și de emitere a deciziei reprezentând titlu de despăgubire nu poate constitui o justificare pentru autoritatea pârâtă, să tergiverseze nepermis soluționarea cererii reclamantului. (a se vedea decizia nr.4503/21.11.2007 pronunțata de ICCJ.) În considerarea celor expuse, reclamantul solicită admiterea cererii astfel cum a fost formulată.

În drept, reclamantul își întemeiază cererea introductivă în baza Legii nr. 554/2004; art.6 paragraful 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului; Legea nr.247/2005.

Reclamantul anexează la prezenta cerere, în copie, următoarele înscrisuri: cerere adresată pârâtei in data de 05.12.2007, cerere adresată pârâtei in data de 10.01.2008, notificare adresată pârâtei in data de 14.10.2008, notificare adresată pârâtei in data de 31.10.2008, adresa trimisă de Primăria Municipiului T din 22.01.2007 către reclamant prin mandatar, dispoziția nr.2602/01.11.2006 emisă de primăria T, practică judiciară.

2. La termenul de judecată din 26.10.2009, reclamanta, moștenitor legal al reclamantului, a precizat cererea de chemare în judecată, arătând că înțelege să cheme în judecată, în calitate de pârâți, pe Statul Român, reprezentat prin Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, Autoritatea Națională pentru restituirea proprietăților - Direcția pentru acordarea despăgubirilor în numerar și Ministerul Finanțelor Publice.

2. Întâmpinarea pârâtului Statul Român prin Comisia Centrală pentru stabilirea despăgubirilor:

Pârâtul Statul Român prin Comisia Centrală pentru stabilirea despăgubirilor a depus întâmpinare, înregistrată la registratura instanței la data de 9.12.2008, prin care invocă excepția de nelegalitate a dispoziției nr.2602/206 emisă de primăria municipiului

În fapt, prin acțiunea introdusă, reclamantul a chemat în judecată Statul Român prin Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor - Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților pentru ca prin hotărârea ce va fi pronunțată să se constate refuzul nejustificat al pârâtei de a comunica acestuia stadiul de soluționare al dosarului înregistrat la această autoritate și de a desemna evaluatorul sau societatea de evaluare pentru întocmirea raportului de evaluare în vederea emiterii deciziei reprezentând titlu de despăgubire; să fie obligată autoritatea administrativă la desemnarea evaluatorului sau societății de evaluare pentru întocmirea raportului de evaluare în vederea emiterii deciziei reprezentând titlu de despăgubire.

Reclamantul a chemat în judecată Statul Român prin Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor - Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.

Pârâtul atrage atenția asupra faptului că Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților și Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor sunt două instituții distincte, cu atribuții diferite în ceea ce privește procedura administrativă prevăzută de Titlul VII din Legea nr.247/2005.

Astfel, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților a fost înființată și funcționează în conformitate cu prevederile HG nr.361/2005, astfel cum a fost modificată și completată prin HG nr . 240/2006, HG nr .1068/2007 și OUG nr .25/2007.

Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a fost înființată prin Legea nr . 247/2005, Titlul VII, așa cum a fost modificată de prevederile OUG nr . 25/2007 și are ca atribuție principală emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubire.

De asemenea, în conformitate cu prevederile art.19 din Titlul VII din Legea nr . 247/2005, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor reprezintă Statul Român în litigiile referitoare la procedura administrativă prevăzută de Titlul VII din Legea nr . 247/2005.

Având în vedere cele de mai sus pârâtul solicită să i se pună în vedere reclamantului să precizeze cu cine înțelege să se judece, întrucât din cererea introductivă de instanță formulată de acesta nu se înțelege clar acest lucru.

Mai mult, pe citația primită în data de 14.11.2008 sunt menționate ambele instituții mai sus amintite.

II. Referitor la excepția de nelegalitate a dispoziției nr.2602/2006 emisă de primăria municipiului T:

Potrivit art.4 alin.1 din Legea nr.554/2004, legalitatea unui act administrativ unilateral poate fi cercetată în cadrul unui proces, pe cale de excepție, din oficiu sau la cererea părții interesate. În acest caz, instanța, constatând că de actul administrativ depinde soluționarea litigiului pe fond, va sesiza prin încheiere motivată instanța de contencios administrativ competentă, suspendând cauza.

Prin notificarea nr . 103/2001 depusă în temeiul Legii nr .10/2001 reclamantul a solicitat restituirea în natură a imobilului casă și curte situat în-, cuprins in CF 4646 T, nr.top . 11877, trecut în proprietatea statului în temeiul Decretului nr . 92/150.

Inițial, casa a fost formată din două corpuri de clădire, ulterior preluării fiind construit un al treilea corp, după naționalizare construcția a fost apartamentată, rezultând astfel 10 ocuințe, dintre care 7 au fost vândute foștilor chiriași în baza Legii nr . 112/1995 iar 3 sunt deținute în baza unor contracte de închiriere.

Prin dispoziția nr. 2602/01.11.2006 emisă de primăria municipiului s-a dispus restituirea în natură a apartamentului nr.3, împreună cu terenul aferent. Totodată, s-a propus acordarea de despăgubiri pentru apartamentele care au fost vândute în temeiul Legii nr . 112/1995 și terenul aferent lor șiapartamentele construite ulterior trecerii imobilului în proprietatea statului.

Or, în conformitate cu prevederile art.19 din Legea nr.10/2001, în situația imobilelor-construcții cărora le-au fost adăugate, în raport cu forma inițială, corpuri suplimentare de sine stătătoare, foștilor proprietari sau moștenitorilor acestora li se restituie în natură sau li se acordă măsuri reparatorii pentrusuprafața deținută în proprietate la data trecerii în proprietatea statului.

Primăria avea obligația de a acorda măsuri reparatorii pentru terenul pe care a fost construit,după preluarea de către stat, corpul curte stânga, format din apartamentele nr .7, 7 bis, 8, 9 și 10 și nu pentru apartamentele construite ulterior preluării, întrucât reclamantul nu avea calitatea de proprietar asupra acestora la momentul preluării abuzive de către stat.

Totodată, în preambulul dispoziției nr . 2602/2006 s-a reținut faptul că apartamentele care compun corpul curte stânga au fost edificate ulterior trecerii în proprietatea statului, astfel încât, în lipsa unor înscrisuri care să facă dovada dreptului de proprietate al reclamantului și asupra acestui corp de clădire, acesta nu poate forma obiect al propunerii de acordare de despăgubiri.

Având în vedere cele de mai sus, ținând cont de faptul că dispoziția nr.2602/2006 emisă de primăria municipiului Taf ost emisă cu încălcarea prevederilor Legii nr.10/2001, pârâtul solicită suspendarea cauzei și trimiterea dosarului la Tribunalul Timiș în vederea soluționării și admiterii excepției de nelegalitate a dispoziției nr.2602/01.11.2006 emisă de Primăria Municipiului

III. în ceea ce privește solicitarea reclamantului de a constata refuzul nejustificat al instituției pârâte de a-i comunica stadiul de soluționare al dosarului înregistrat la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor și de a desemna evaluatorul sau societatea de evaluare pentru întocmirea raportului de evaluare în vederea emiterii deciziei reprezentând titlu de despăgubire, pârâtul învederează instanței prevederile art.2 alin.1 lit.i din Legea nr.554/2004.

Astfel, este refuz nejustificat "exprimarea explicită, cu exces de putere, a voinței de a nu rezolva cererea unei persoane; este asimilată refuzului nejustificat și nepunerea în executare a actului administrativ emis ca urmare a soluționării favorabile a cererii sau, după caz, a plângerii prealabile".

Reclamantului nu i s-a dat vreun răspuns prin care să i se comunice intenția instituției pârâte de a nu-i soluționa dosarul de despăgubire.

Din contră, prin răspunsurile la memoriile sale (adresele Autorității Naționale pentru Restituirea Despăgubirilor nr. - /-/06.05.2008 și -/-/17.11.2008) i s-a comunicat faptul că dosarul de despăgubire nr . 29688 /CC va fi analizat în cadrul ședințelor Comisiei Centrale în ordinea cronologică a datei depunerii, ținând cont de cererea sa de tratare cu prioritate a dosarului având în vedere vârsta înaintată. Cele două adrese sunt anexate, în copie.

Totodată, nu se poate vorbi nici de nepunerea în executare a unui act administrativ emis ca urmare a soluționării favorabile a cererii reclamantului (sau a plângerii prealabile), ținând cont de faptul că procedura administrativă de soluționare a dosarelor de despăgubire în temeiul Titlului VII din Legea nr .247/2005 nu se declanșează la cererea persoanei îndreptățite.

Pentru aceste considerente, pârâtul solicită respingerea capătului de cerere privind constatarea refuzului nejustificat de comunicare a stadiului de soluționare a dosarului ca neîntemeiat.

IV. n ceea ce privește capătul de cerere privind obligarea Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor la desemnarea evaluatorului sau societății de evaluare pentru întocmirea raportului de evaluare în vederea emiterii deciziei reprezentând titlu de despăgubire, pârâtul solicită respingerea acestuia ca neîntemeiat, pentru următoarele considerente:

Procedura administrativă de soluționare a dosarelor de despăgubire este prevăzută la art .16 din Titlul VII din Legea nr . 247/2005 și presupune parcurgerea mai multor etape, după cum urmează:

- transmiterea deciziilor/dispozițiilor emise de entitățile învestite cu soluționarea notificărilor, împreună cu documentația completă ce a stat la baza emiterii acestora către Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor;

- verificarea din punct de vedere al legalității respingerii cererii de restituire în natură;

- desemnarea, de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, a unui evaluator sau societate de evaluare autorizată în vederea întocmirii raportului de evaluare;

- emiterea deciziei reprezentând titlu de despăgubire de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, pe baza raportului de evaluare și a celorlalte documente depuse la dosar;

- valorificarea titlului de despăgubire în condițiile Capitolului1din Titlul VII din Legea nr .247/2005.

Pârâtul învederează prevederile Normelor metodologice de aplicare a Titlului VII din Legea nr .247/2005 prin care este stabilită ordinea de soluționare a dosarelor de despăgubire: " ordinea în care vor fi soluționate dosarele va fi stabilită prin decizie a Comisiei Centrale. Decizia va fi afișată la sediul Autorității Naționale pentru Restituirea proprietăților, prin grija Secretariatului Comisiei Centrale".

În aplicarea acestor dispoziții, ținând cont și de practica judecătoreasca în materie, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a emis decizia nr .2815/2008 prin care se stabilește ordinea de soluționare a dosarelor.

Astfel, conform art.1 din decizia menționată, în vederea accelerării procedurii de acordare de despăgubiri în condițiile Titlului VII al Legii nr . 247/2005, dosarele transmise Secretariatului Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor se vor împărți în două categorii, după cum urmează:

- dosarele transmise înainte de intrarea în vigoare a Ordonanței de Urgență nr . 81/2007;

- dosarele transmise după intrarea în vigoare a Ordonanței de Urgență nr .81/2007.

În plus, conform art. 2 din aceeași decizie, proporțional, din fiecare categorie mai sus arătată șiîn ordinea înregistrării lor, dosarele verificate și constatate a fi complete, vor fi trimise la evaluare.

În cazul dosarului de despăgubire al reclamantului, înregistrat la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor sub nr .29688/CC, în urma verificării legalității respingerii cererii de restituire în natură s-a constatat faptul că au fost acordate măsuri reparatorii și pentru apartamentele construite ulterior trecerii imobilului în proprietatea statului.

Procedând la acordarea de despăgubiri pentru aceste apartamente, Primăria municipiului Taa cordat persoanei îndreptățite mai mult decât a cerut aceasta prin notificare.

Având în vedere acest lucru (faptul că Primăria municipiului Tae mis dispoziția nr.2602/2006 cu încălcarea Legii nr.10/2001), dosarul de despăgubire a fost returnat primăriei în vederea reanalizării acestei dispoziții. Copia adresei de retur este anexată întâmpinării.

Având în vedere toate aceste considerente, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor se află în imposibilitatea legală de a transmite dosarul la evaluator, ținând cont de prevederile art.16 din Titlul VII din Legea nr. 247/2005.

Pentru aceste motive pârâtul solicită respingerea capătului de cerere privind obligarea Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor la desemnarea evaluatorului sau societății de evaluare pentru întocmirea raportului de evaluare în vederea emiterii deciziei reprezentând titlu de despăgubire ca neîntemeiat.

, în acest sens, practică judiciară în materie.

Reclamantul mai solicită și acordarea de cheltuieli de judecată. Pârâtul învederează faptul că pârâta Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor este un organ administrativ, care nu are personalitate juridică și nu are buget propriu, fiind în subordinea Ministerului Economiei și Finanțelor (conform art. 6 alin 9 din Ordonanța de Urgentă nr. 25/2007).

Pentru toate considerentele arătate în prezenta întâmpinare se solicită suspendarea cauzei și trimiterea dosarului la Tribunalul Timiș în vederea soluționării și admiterii excepției de nelegalitate a dispoziției nr.2602/01.11.2006 emisă de primăria municipiului În cazul în care se trece peste excepția invocată, solicită respingerea cererii reclamantului ca neîntemeiată.

În drept, pârâtul invocă Legea nr.10/2001, Titlul VII din Legea nr.247/2005, HG nr.361/2005, HG nr.240/2006, HG nr.1068/2007 și OUG nr.25/2007.

3. Întâmpinarea pârâtei Autoritatea Națională pentru restituirea proprietăților - Direcția pentru acordarea despăgubirilor în numerar:

Pârâta Autoritatea Națională pentru restituirea proprietăților - Direcția pentru acordarea despăgubirilor în numerar a depus întâmpinare, înregistrată la registratura instanței la data de 17.11.2009, prin care solicită respingerea acțiunii reclamantului, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală.

În motivare, pârâta arată că, n fapt, reclamantul a chemat în judecată Statul Român prin Comisa Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, - Direcția pentru Acordarea Despăgubirilor în și Ministerul Finanțelor Publice, pentru ca instanța prin hotărârea pe care o va pronunța să constate refuzul nejustificat de a comunica stadiul de soluționare al dosarului și de asemenea evaluatorul sau societatea de evaluare pentru întocmirea raportului de evaluare în vederea emiterii deciziei reprezentând titlul de despăgubire; să oblige pârâta la desemnarea evaluatorului sau societății de evaluare pentru întocmirea raportului.

Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților este un organ de specialitate al administrației publice centrale, în subordinea Ministerului Economiei și Finanțelor. Atribuțiile stabilite în sarcina instituției noastre prin Hotărârea Guvernului nr. 361/2005, cu modificările și completările ulterioare, în ceea ce privește aplicarea Legii nr. 10/2001, constau în acordarea de sprijin și îndrumare metodologică autorităților administrației publice locale și centrale, precum și celorlalte persoane juridice deținătoare de imobile care fac obiectul restituirii potrivit Legii nr. 10/2001, republicată, pentru aplicarea corectă și unitară a prevederilor acestui act normativ. Menționăm că în procedura administrativă prevăzută de Titlul VII din Legea nr. 247/2005, Autoritatea asigură Secretariatul Comisiei Centrale, atribuții ce constau numai în centralizarea dosarelor transmise, în temeiul art. 16 Titlul VII din actul normativ amintit, de către entitățile ce au soluționat notificările peroanelor îndreptățite, și verificarea în privința legalității cererii de restituire. Potrivit art. 131Titlul VII din Legea nr. 247/2005, dispoziție legală introdusă prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 81/2007 pentru accelerarea procedurii de acordare a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților coordonează procesul de acordare a despăgubirilor realizând activitățile prevăzute în acte normative speciale, precum și activitățile necesare implementării prezentei legi, incluzând emiterea titlurilor de plată, titlurilor de conversie, realizarea conversiei în acțiuni și achitarea despăgubirilor în numerar.

Potrivit art.141Titlul VII din Legea nr. 247/2005, text legal introdus prin actul normativ mai sus menționat, se înființează Direcția pentru Acordarea Despăgubirilor în în structura Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, denumită în continuare Direcția. principală a Directei constă în acordarea de despăgubiri în numerar persoanelor îndreptățite cărora li s-au emis titluri de plată, conform Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 81/2007 (act normativ care a modificat și completat dispozițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005), în limita unei sume de maxim 500.000 lei, cu respectarea termenelor și a limitărilor prevăzute de art. 3 Ut h Titlul VII din Legea nr. 247/2005, așa cum a fost modificat și completat prin Ordonanța de Urgență nr. 81/2007.

Potrivit alin. (4) art. 141" de finanțare a acordării despăgubirilor în numerar de către Direcție se asigură, până la listarea Fondul Proprietatea A, din dividendele aferente acțiunilor deținute de stat la Fondul Proprietatea.

Prin urmare, pârâta precizează că Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților prin Direcția pentru Acordarea Despăgubirilor în va efectua plata despăgubirilor bănești în limita sumei mai sus precizate, cu respectarea termenelor și a limitărilor, de asemenea, mai sus amintite.

În acest context, învederează că în cuprinsul art. 2 lit. ș din G nr. 1068/2007 este precizat faptul că P îndeplinește următoarea atribuție: acordă despăgubiri în numerar persoanelor îndreptățite cărora li s-au emis titluri de plată, în limitele prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 81/2007 pentru accelerarea procedurii de acordare a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv. Pe cale de consecință, Direcția pentru Acordarea Despăgubirilor în este o structură fără personalitate juridică în cadrul P iar atribuția acordării despăgubirilor în numerar persoanelor îndreptățite cărora li s-au emis titluri de plată revine Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților în calitate de entitate cu personalitate juridică în virtutea atribuțiilor stabilite în sarcina acesteia prin G nr. 1068/2007.

Pârâta semnalează că pentru a se emite titlul de plată și pentru a se efectua plata despăgubirilor bănești de către Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților - Direcția pentru acordarea despăgubirilor în numerar (în urma opțiunii persoanelor îndreptățite, opțiune care se va face în conformitate cu dispozițiile Cap.1Titlul VII din Legea nr. 247/2005), persoanele îndreptățite trebuie să fie titulare a unor dispoziții/decizii (prin care a fost stabilit dreptul acestora la acordarea de despăgubiri) emise de către entitățile învestite cu soluționarea notificărilor potrivit Legii nr. 10/2001, republicată. Astfel, aceste dispoziții/decizii împreună cu actele care au stat la baza emiterii lor sunt transmise Secretariatului Comisiei Centrale în vederea urmării procedurii administrative prevăzută de Titlul VII din Legea nr. 247/2005.

Ulterior parcurgerii procedurii administrative amintite, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor va emite decizia conținând titlurile de despăgubire. De asemenea, după emiterea acestei decizii de către Comisa Centrală Autoritatea, pe baza opțiunii persoanelor îndreptățite, va emite un titlu de plată și/sau un titlu de conversie. Pârâta subliniază faptul că, reclamantul nu figurează în baza de date a -Direcția pentru acordarea despăgubirilor în numerar, cu dosar de opțiune, potrivit procedurii administrative prevăzută de Legea nr.247/2005-Titlul VII art.18^1-18^7.

entru aceste considerente, pârâta solicită admiterea excepției invocate și respingerea cererii de chemare în judecată formulată de reclamant împotriva - Direcția pentru Acordarea Despăgubirilor în ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală.

În drept, art.115-118 Cod procedură civilă, Legea nr.247/2005 -Titlul VII, HG nr. 361/2005 actualizată, OG nr.81/2007, HG nr. 128/2008.

4.Întâmpinarea pârâtului Ministerul Finanțelor Publiceprin Direcția Generală a Finanțelor Publice T:

Pârâtul Ministerul Finanțelor Publice a depus întâmpinare, înregistrată la registratura instanței la data de 17.11.2009, prin care solicită pe cale de excepție să constatelipsa calității procesuale pasive a Ministerului Economiei si Finanțelor, pe fond respingerea acțiunii ca netemeinica si nelegală, față de Ministerul Finanțelor Publice, precum si respingerea cheltuielilor de judecată, având in vedere următoarele:

În fapt, prin acțiunea promovată, solicită instanței de judecată să se constate refuzul nejustificat al Comisiei Centrale pentru stabilirea Despăgubirilor de a comunica stadiul de soluționare al dosarului înregistrat la această autoritate și de a desemna evaluatorul sau societatea de evaluare pentru întocmirea raportului de evaluare in vederea emiterii deciziei reprezentând titlu de despăgubire; obligarea autorității administrative la desemnarea evaluatorului sau societatea de evaluare pentru întocmirea raportului de evaluare in vederea emiterii deciziei reprezentând titlu de despăgubire; cheltuieli de judecată.

Referitor la excepția lipsei calității procesual pasive a Ministerului Finanțelor Publice, invocată, pârâtul susține că însuși reclamantul specifică faptul că este vorba de refuzul nejustificat al Comisiei Centrale pentru stabilirea Despăgubirilor, de a comunica stadiul de soluționare al dosarului înregistrat la aceasta autoritate si de a desemna evaluatorul sau societatea de evaluare pentru întocmirea raportului de evaluare in vederea emiterii deciziei reprezentând titlu de despăgubire;

Ca urmare nu poate fi făcut răspunzător Ministerul Finanțelor Publice pentru o obligație care revine altei instituții si anume Comisiei Centrale pentru stabilirea Despăgubirilor.

În al doilea rând, in ceea ce privește acordarea de măsuri reparatorii integral, in situația aplicării Legii nr. 10/2001 ca lege specială in materie, solicită să se constate ca se impune scoaterea din cauză a Ministerului Economiei si Finanțelor, pe considerentul că prin art. l alin. l din Hotărârea nr.361/28.04.2005, se înființează Autoritatea Națională pentru restituirea proprietăților, organ de specialitate al administrației publice centrale, fără personalitate juridică, în subordinea cancelariei primului ministru, instituție la care reclamantul s-a si adresat prin acțiunea formulată, pentru rezolvarea cererii lui privind acordarea de măsuri reparatorii.

De asemenea, in privința scoaterii din proces a Ministerului Economiei si Finanțelor si implicit a constatării lipsei calității procesuale pasive a instituției, pârâtul solicită să se aibă în vedere dispozițiile art.l pct.4 din Legea nr. 263/27.06.2006 privind aprobarea Ordonanței nr.209/2005 pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul proprietății care precizează la capitolul IV al articolului unic art.5 va avea următorul cuprins:

"Controlul aplicării fazei de administrare a Legii nr. 10/2001, republicata cu completările si modificările ulterioare, se exercita de către autoritatea administrativă constituită in temeiul HG 361/2005-privind organizarea si funcționarea Autorității Naționale pentru restituirea proprietăților, cu modificările si completările ulterioare, si după caz de către prefecți sau persoanele desemnate de către aceștia din cadrul instituției prefectului."

Referitor la plata cheltuielilor de judecată, pârâtul apreciază că nu se află în culpă procesuală prevăzută de art.274 Cod procedură civilă, nefiind "partea care cade in pretenții", drept pentru care solicită respingerea cererii privind plata cheltuielilor de judecată solicitate, față de Ministerul Finanțelor Publice.

5. Dispozițiile legale aplicabile în cauză:

Conform art. 16 alin. 1 din Titlul VII al Legii nr. 247/2005, "deciziile/dispozițiile emise de entitățile învestite cu soluționarea notificărilor, a cererilor de retrocedare sau, după caz, ordinele conducătorilor administrației publice centrale învestite cu soluționarea notificărilor și în care s-au consemnat sume care urmează a se acorda ca despăgubire, însoțite, după caz, de situația juridică actuală a imobilului obiect al restituirii și întreaga documentație aferentă acestora, inclusiv orice înscrisuri care descriu imobilele construcții demolate depuse de persoana îndreptățită și/sau regăsite în arhivele proprii,se predaupe bază de proces-verbal de predare-primireSecretariatului Comisiei Centrale, pe județe, conform eșalonării stabilite de aceasta, darnu mai târziu de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi".

De asemenea conform art. 16 alin. 2 din Titlul VII al Legii nr. 247/2005,"notificărileformulate potrivit prevederilor Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, cu modificările și completările ulterioare care nu au fost soluționate în sensul arătat la alin. (1) până la data intrării în vigoare a prezentei legi,se predau pe bază de proces-verbal de predare-primire Secretariatului Comisiei Centralepentru Stabilirea Despăgubirilor, însoțite de deciziile/dispozițiile emise de entitățile învestite cu soluționarea notificărilor, a cererilor de retrocedare sau, după caz, ordinelor conducătorilor administrației publice centraleconținând propunerile motivate de acordare a despăgubirilor, după caz, de situația juridică actuală a imobilului obiect al restituirii și de întreaga documentație aferentă acestora, inclusiv orice acte juridice care descriu imobilele construcții demolate depuse de persoana îndreptățită și/sau regăsite în arhivele proprii,în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitivea deciziilor/dispozițiilor sau după caz, a ordinelor".

Totodată, potrivit art. 16 alin. 3 din Titlul VII al Legii nr. 247/2005,"în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi,Biroul Centralconstituit prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1329/2003va proceda la predarea, pe bază de proces-verbal de predare-primire,către Secretariatul Comisiei Centrale a tuturor documentațiilordepuse de către titularii deciziilor/dispozițiilor motivate prin care s-a stabilit ca măsură reparatorie acordarea de titluri de valoare nominală și care nu au fost soluționate până la data intrării în vigoare a prezentei legi".

6. Aprecierea instanței:

Analizând probatoriul administrat în cauză, instanța constată următoarele:

Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Autoritatea Națională pentru restituirea proprietăților - Direcția pentru acordarea despăgubirilor în numerar, instanța constată că această excepție a fost motivată prin faptul că această autoritate administrativă este un organ de specialitate al administrației publice centrale, în subordinea Ministerului Economiei și Finanțelor (actualul Ministerul Finanțelor Publice).

În privința atribuțiilor și a competenței acestei instituții publice, instanța reține că, potrivit art.141Titlul VII din Legea nr. 247/2005, text legal introdus prin actul normativ mai sus menționat, se înființează Direcția pentru Acordarea Despăgubirilor în în structura Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, denumită în continuare Direcția. principală a Directei constă în acordarea de despăgubiri în numerar persoanelor îndreptățite cărora li s-au emis titluri de plată, conform Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 81/2007 (act normativ care a modificat și completat dispozițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005), în limita unei sume de maxim 500.000 lei, cu respectarea termenelor și a limitărilor prevăzute de art. 3 Ut h Titlul VII din Legea nr. 247/2005, așa cum a fost modificat și completat prin Ordonanța de Urgență nr. 81/2007.

De asemenea, potrivit alin. (4) art. 141, " de finanțare a acordării despăgubirilor în numerar de către Direcție se asigură, până la listarea Fondul Proprietatea A, din dividendele aferente acțiunilor deținute de stat la Fondul Proprietatea.

În privința excepției lipsei calității procesuale pasive instanța învederează că prin calitate procesuală pasivă se înțelege, potrivit doctrinei, identitatea între persoana pârâtului și cel obligat în raportul juridic dedus judecății.

De aceea, în vederea stabilirii calității procesuale se impune determinarea raportului juridic dedus judecății, identificarea părților acestui raport, respectiv a persoanei titulare a dreptului care intră în conținutul acestui raport, precum și a persoanei cărei îi incumbă obligația corelativă acestui drept.

În privința raportului juridic dedus judecății, instanța amintește că

reclamantul a solicitat să se constate refuzul nejustificat al pârâtei Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor - de fapt al Statului Român reprezentat de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor - de a-i comunica stadiul de soluționare al dosarului înregistrat la această autoritate și de a desemna evaluatorul sau societatea de evaluare pentru întocmirea raportului de evaluare in vederea emiterii deciziei reprezentând titlu de despăgubire; să fie obligată autoritatea administrativă la desemnarea evaluatorului sau societății de evaluare pentru întocmirea raportului de evaluare in vederea emiterii deciziei reprezentând titlu de despăgubire.

Or, obligația desemnării evaluatorului și a emiterii deciziei care reprezintă titlul de despăgubire sunt de competența Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, iar Direcția pentru acordarea despăgubirilor în numerar nu are competența de a emite aceste acte.

În consecință, Curtea apreciază că Direcția pentru acordarea despăgubirilor în numerar nu are calitatea de debitor în raportul juridic dedus judecății, respectiv că nu are calitate procesuală pasivă în prezenta cauză.

Pentru aceste motive, instanța va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Direcția pentru acordarea despăgubirilor în numerar, urmând a respinge acțiunea formulată de reclamant în contradictoriu cu Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților - Direcția de Acordare a Despăgubirilor, ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.

Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Finanțelor Publice, instanța constată că această excepție a fost motivată prin faptul că Ministerul Finanțelor Publice nu are nici o obligație în privința evaluării imobilului și a emiterii deciziei ce constituie titlul de despăgubire.

În privința excepției lipsei calității procesuale pasive, instanța reamintește că prin calitate procesuală pasivă se înțelege, potrivit doctrinei, identitatea între persoana pârâtului și cel obligat în raportul juridic dedus judecății.

De aceea, în vederea stabilirii calității procesuale se impune determinarea raportului juridic dedus judecății, identificarea părților acestui raport, respectiv a persoanei titulare a dreptului care intră în conținutul acestui raport, precum și a persoanei cărei îi incumbă obligația corelativă acestui drept.

În privința raportului juridic dedus judecății, instanța amintește că

reclamantul a solicitat să se constate refuzul nejustificat al pârâtei Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor - de fapt al Statului Român reprezentat de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor - de a-i comunica stadiul de soluționare al dosarului înregistrat la această autoritate și de a desemna evaluatorul sau societatea de evaluare pentru întocmirea raportului de evaluare in vederea emiterii deciziei reprezentând titlu de despăgubire; să fie obligată autoritatea administrativă la desemnarea evaluatorului sau societății de evaluare pentru întocmirea raportului de evaluare in vederea emiterii deciziei reprezentând titlul de despăgubire.

Or, obligația desemnării evaluatorului și a emiterii deciziei care reprezintă titlul de despăgubire sunt de competența Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, iar Ministerul Finanțelor Publice nu are competența de a emite aceste acte.

În consecință, Curtea apreciază că Ministerul Finanțelor Publice nu are calitatea de debitor în raportul juridic dedus judecății, respectiv că nu are calitate procesuală pasivă în prezenta cauză.

Pentru aceste motive, instanța va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Finanțelor Publice, urmând a respinge acțiunea formulată de reclamant în contradictoriu cu Ministerul Finanțelor Publice ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.

Examinând fondul litigiuluiinstanța reamintește că reclamantul a solicitat să se constate refuzul nejustificat al pârâtei Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor - de fapt al Statului Român reprezentat de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor - de a-i comunica stadiul de soluționare al dosarului înregistrat la această autoritate și de a desemna evaluatorul sau societatea de evaluare pentru întocmirea raportului de evaluare in vederea emiterii deciziei reprezentând titlu de despăgubire; să fie obligată autoritatea administrativă la desemnarea evaluatorului sau societății de evaluare pentru întocmirea raportului de evaluare in vederea emiterii deciziei reprezentând titlu de despăgubire.

Instanța amintește, de asemenea, că prin dispoziția Primarului Municipiului T nr.2602/1.11.2006, în conformitate cu prevederile art. 3 lit.h al Legii nr.247/2005, Titlul VII, reclamantului i-au fost acordate măsuri reparatorii în echivalent, ca urmare a respingerii cererii reclamantului de restituire în natură a unui imobil situat în T și preluat abuziv de Statul Român în perioada 1945-1989.

Excepția de nelegalitate formulată împotriva acestui act a fost, de asemenea, respinsă, astfel încât actul se bucură de prezumția de legalitate și se impune a fi pus în executare.

Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor avea obligația, potrivit art. 16 alin. 4 din Titlul VII al Legii nr. 247/2005, de a proceda la analizarea dosarului reclamantului în privința verificării legalității respingerii cererii de restituire în natură.

Cu toate acestea, până la data pronunțării prezentei hotărâri Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor nu a emis decizia reprezentând titlul de despăgubiri.

Instanța observă că nu s-a furnizat nici o justificare din partea Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor pentru a motiva faptul că nu s-a pronunțat asupra dosarului cuprinzând cererea reclamanților deși au trecut peste trei ani de la înregistrarea în evidența sa a dosarului respectiv.

În condițiile în care legea impune un termen maxim de 60 de zile de la data intrării în vigoare a Legii nr. 247/2005 pentru predarea către Secretariatul Comisiei Centrale a dispozițiilor emise de entitățile învestite cu soluționarea notificărilor, a cererilor de retrocedare, instanța nu poate reține caracterul rezonabil al unei întârzieri de peste trei ani în verificarea legalității acestor dispoziții, cu atât mai mult cu cât Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor nu a justificat sub nici o formă această întârziere excesivă.

Pe de altă parte, instanța subliniază că este incontestabil că reclamantul are dreptul la un proces echitabil - drept garantat de art. 6 paragraf 1 din Convenția europeană a drepturilor omului și de art. 21 alin. 3 din Constituția României - drept care implică, între alte cerințe, și o durată rezonabilă a soluționării litigiului.

Este incontestabil și faptul că în cadrul calculării termenului rezonabil al procesului judiciar se ia în considerare și durata procedurilor administrative impuse de lege anterior sesizării instanțelor.

Instanța reamintește că legea nu determină termenul maxim în cadrul căruia Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor este obligată de emită decizia reprezentând titlul de despăgubiri în favoarea reclamantului.

Însă această omisiune a legii nu poate conduce la acceptarea ideii că această Comisie nu este ținută de respectarea dreptului la soluționarea cauzei într-un termen rezonabil și că nu are obligația să se pronunțe într-un termen cât mai scurt posibil asupra cererii reclamantei.

În aceste condiții, deși legea nu impune un termen maxim determinat pentru emiterea deciziei de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, necesitatea respectării termenului rezonabil al litigiului declanșat prin cererea reclamantului de acordare a măsurilor reparatorii (în natură sau prin echivalent) prevăzute de Legea nr. 10/2001 impune verificarea motivelor invocate de către pârâtă pentru întârzierea soluționării cererii reclamantului.

Pentru aceste motive, instanța consideră că necesitatea respectării dispozițiilor art. 6 paragraf 1 și a art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția europeană a drepturilor omului impune obligarea Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor la analizarea dosarului nr. 2774/CC, la desemnarea unui evaluator și la emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubiri în favoarea reclamantei.

În consecință, reținând temeinicia acțiunii reclamantului, instanța o va admite și va obliga pârâtul Statul Român, reprezentat prin Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, să procedeze la analizarea dosarului nr. 29688 / CC, la desemnarea unui evaluator și la emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubiri în favoarea reclamantului, respectiv a moștenitoarei acestuia, doamna.

Instanța va lua, totodată, act că reclamantul nu a solicitat cheltuieli de judecată în prezenta cauză.

Având în vedere dispozițiile art. 20 alin. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, conform cărora "hotărârea pronunțată în primă instanță poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare", instanța reține că împotriva prezentei hotărâri se poate exercita calea de atac a recursului în termen de 15 zile de la comunicarea hotărârii către părți.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite în parte acțiunea formulată de reclamantul (decedat în cursul judecății) și continuată de moștenitoarea, domiciliată în Germania, -,. 25,cu domiciliul procesual alesla mandatar avocat A, în mun. T, strada - -, nr. 2, Bloc 45, scara A,.1,.4, județ T, în contradictoriu cu pârâtul tatul Român,reprezentat prin Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, cu sediul în municipiul B, Calea, nr. 202, sector 1.

Obligă pârâtul Statul Român, reprezentat prin Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, să procedeze la analizarea dosarului nr. 29688/CC, la desemnarea unui evaluator și la emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubiri în favoarea reclamantei.

Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților - Direcția de Acordare a Despăgubirilor și a Ministerului Finanțelor Publice.

Respinge acțiunea formulată de reclamant în contradictoriu cu pârâții Ministerul Finanțelor Publice și Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților - Direcția de Acordare a Despăgubirilor, ca fiind introdusă împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.

Ia act că reclamantul nu a solicitat cheltuieli de judecată în prezenta cauză.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicarea hotărârii.

Pronunțată în ședința publică din 30 noiembrie 2009.

PREȘEDINTE, GREFIER,

- - - -

Red./29.12.2009

Tehnored. /6 ex./6.01.2010

Președinte:Răzvan Pătru
Judecători:Răzvan Pătru

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Refuz soluționare cerere institutii publice. Sentința 416/2009. Curtea de Apel Timisoara