Refuz soluționare cerere institutii publice. Decizia 76/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
- Secția comercială și de
contencios administrativ și fiscal -
DOSAR Nr.-
DECIZIA NR.76/CA/2008-
Ședința publică din 21 februarie 2008
PREȘEDINTE: Rițiu Roxana JUDECĂTOR 2: Boța Marilena
- - - JUDECĂTOR 3: Blaga Gabriela
- - - judecător
- - - grefier
&&&&&&&&&
Pe rol fiind judecarea recursului în contencios administrativ declarat de pârâtaPRIMĂRIA COMUNEI,cu sediul în, jud.S M în contradictoriu cu intimatul reclamant,din, nr.34, jud.S M, împotriva sentinței nr.380/CA din 1 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Satu Mare în dosarul nr-, având ca obiect refuz soluționare cerere.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă pentru recurenta pârâtă Primăria comunei - consilier juridic în baza împuternicirii de reprezentare juridică emisă de Colegiul consilierilor juridici S M și intimatul reclamant - personal.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că recursul este legal timbrat cu suma de 19,5 lei, achitată prin chitanța nr.52 - 1 - 7 din 21 februarie 2008, emisă de Primăria Municipiului O, plus timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, că intimatul reclamant a depus la dosar acte și răspuns la întâmpinare, precum și faptul că, cauza se află la primul termen de judecată în recurs, după care:
Reprezentanta recurentei pârâte învederează că nu a primit un exemplar din întâmpinare.
Intimatul reclamant, la întrebarea instanței, arată că "răspunsul la întâmpinare" depus la dosar pentru termenul de azi este un răspuns la întâmpinarea formulată de către recurentă la tribunal, dar consideră totodată că acest răspuns este și întâmpinare formulată în recurs.
Instanța,comunică un exemplar din întâmpinarea formulată de către intimatul reclamant cu reprezentanta recurentei pârâte.
Reprezentanta recurentei pârâte solicită lăsarea cauzei la a doua strigare pentru a putea studia întâmpinare.
Instanța,față de cererea formulată de reprezentanta recurentei pârâte, dispune lăsarea cauzei la a doua strigare pentru a-i da posibilitatea să studieze întâmpinarea.
La apelul nominal făcut în cauză la a doua strigare a cauzei, s-au prezentat aceleași părți.
Reprezentanta recurentei pârâte arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Intimatul reclamant arată de asemenea că nu mai are alte cereri de formulat.
Nefiind alte cereri de formulat și excepții de ridicat, instanța acordă părților cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta recurentei pârâte solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat în scris, modificarea sentinței atacate, în sensul respingerii acțiunii, fără cheltuieli de judecată. Învederează că, instanța de fond nu a luat în considerare că, în baza reclamației formulată de reclamant în 24 august 2006, întocmit procesul verbal de constatare a pagubei din 25 august 2006, dovadă fiind semnătura reclamantului pe actul respectiv. Consideră că, întocmirea procesului verbal, în prezența reclamantului, este tocmai răspunsul la solicitarea sa, care a fost dat în mai puțin de 24 de ore de la înregistrarea ei. Mai arată că, cu toate că a semnat procesul verbal, reclamantul a refuzat primirea acestuia, nefiind mulțumit cu suma stabilită ca valoare a pagubei. Solicită ca instanța să aibă în vedere că, astfel de reclamații nu sunt de competența primăriei, pagube produse pe proprietatea unei persoane de animalele proprietatea altei persoane, ci de competența poliției sau instanței civile, printr-o acțiune în răspundere civilă delictuală. Apreciază că, cererea de obligare la daune morale nu este întemeiată, deoarece reclamantul nu a făcut plângere penală în termenul de 2 luni prevăzut de art.284 Cod procedură penală, cu toate că a cunoscut persoana responsabilă pentru producerea pagubei, indicând în plângere ale cui sunt animalele.
Instanța,pune în vedere ambelor părți să precizeze dacă suma indicată în procesul verbal reprezintă calculul pagubei.
Reprezentanta recurentei pârâte și intimatul reclamant confirmă că suma inserată pe procesul verbal din 25.08.2006 este calculul pagubei, iar întrebat fiind intimatul reclamant confirmă că semnăturile de pe actul respectiv de la proprietar și de la mențiunea de primire din 5.05.2007, sunt ale lui.
Intimatul reclamant solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii atacate ca legală și temeinică, fără cheltuieli de judecată. Solicită întocmirea procesului verbal cu constatarea pagubei la valoarea actuală.
CURTEA D APEL
deliberând:
Asupra recursului în contencios administrativ de față, constată următoarele:
Prin sentința nr.380/CA din 1 noiembrie 2007, Tribunalul Satu Marea admis acțiunea în contencios administrativ a reclamantului, domiciliat în nr.34 jud.S M împotriva pârâtului Primăria prin Primar și-n consecință a obligat pârâta să răspundă petiției reclamantului înregistrată la sediul pârâtei sub nr.1716/24.08.2006.
A obligat pârâta să plătească reclamantului suma de 1000 lei cu titlu de daune morale.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamantul s-a adresat cu o petiție pârâtei înregistrată sub nr.1716/24.08.2006 (fila 3 de la dosar) prin care a reclamat evenimentul produs în noaptea de 23/24.08.2007 ce a condus la distrugerea culturii de salcâm, solicitând răspuns la problemele relatate.
Pârâta a întocmit un proces verbal de constatare și evaluare a pagubei (fila 5 de la dosar) înregistrat sub nr.1728/25.08.2006, pe care nu l-a comunicat reclamantului, neexistând dovezi în acest sens, fapt recunoscut de altfel de către pârâtă, considerând că prin întocmirea lui a răspuns petiției adresate.
Reclamantul a luat la cunoștință de acest act abia la data de 5.05.2007, conform mențiunii inserate în act, dată necontestată de către pârâtă, după mai multe solicitări, motiv pentru care instanța a reținut, raportat la obiectul dedus judecății, incidența în cauză a disp.art.11 alin.1 lit. și alin.2 din Legea nr.554/2004.
Potrivit art.8 alin.1 din OG nr.27/2002, autoritățile și instituțiile publice sesizate au obligația să comunice petiționarului, în termen de 30 de zile de la data înregistrării petiției, răspunsul, indiferent dacă soluția este favorabilă sau nu.
Procesul verbal întocmit de către pârâtă nu are valoarea unui răspuns cerut de dispozițiile legale invocate mai sus, motiv pentru care instanța a constatat că acțiunea reclamantului este întemeiată, astfel că a fost admisă întemeiat pe dispozițiile OG nr.27/2002, și art.18 din Legea nr.554/2004.
Având în vedere că, dreptul de petiționare, reprezintă un drept de natură procedurală menit a garanta sub aspect juridic recunoașterea, exercitarea, apărarea și restabilirea drepturilor legal consacrate titularilor îndreptățiți la beneficiul lor, în raport cu autoritățile ori instituțiile publice, că prin refuzul pârâtei de a răspunde la cererea reclamantului, acestuia i s-a cauzat un prejudiciu moral fiind supus unui stres prelungit prin amânările nejustificate în soluționarea cererii, împiedicând declanșarea procedurii judiciare împotriva făptuitorului vinovat de cauzarea pagubei suferite prin distrugerea culturii, instanța a obligat pârâta la plata sumei de 1000 lei, cu titlu de daune morale.
Împotriva acestei sentințe, în termen și legal timbrat a declarat recurs Primăria Comunei, solicitând casarea ei și pe fond respingerea ca nefondată a plângerii.
În drept sunt invocate dispozițiile art.304 pct.8 și 9 teza finală Cod procedură civilă.
Prin motivele de recurs se face o critică indirectă a sentinței atacate, reiterându-se în prima parte starea de fapt, cu concluzia că soluția este greșită câtă vreme instituția a răspuns cererii petiționarului, neexistând un refuz nejustificat din partea sa.
În acest sens arată că la 24.08.2006, intimatul s-a adresat recurentei cu o reclamație vizând o pagubă pe care acesta a suferit-o la plantația sa de salcâmi, cerându-i să se facă o evaluare a pagubei.
Urmare acestei reclamații, s-a întocmit un proces verbal, semnat de către reclamantul intimat, care însă a refuzat primirea lui, nefiind mulțumit cu suma stabilită ca valoare a pagubei.
Apreciază că greșit s-a reținut de către instanța de fond refuzul la petiția ce i-a fost adresată, câtă vreme acel proces verbal încheiat, reprezintă tocmai răspunsul la solicitarea petentului.
Prin înscrisul intitulat răspuns la întâmpinarea făcută prin recurs, precizată ulterior ca fiind întâmpinare, intimatul arată că procesul verbal de constatare și evaluare a pagubei i-a fost înmânat la data de 5.05.2007.
În continuarea întâmpinării, este relatată pe larg starea de fapt, respectiv modul în care procesul verbal nr.1728/2006 a fost încheiat, calculându-se și valoarea pagubei. Paguba a fost stabilită în lei vechi și nu noi, precum și la o valoare mai mică decât aprecia păgubitul, motiv pentru care intimatul a solicitat refacerea procesului verbal.
Apreciază ca legală și temeinică soluția instanței de fond, prin care recurenta pârâta a fost obligată să răspundă petiției sale, cu privire la constatarea reală a valorii pagubei.
Susține în final faptul că, termenul de soluționare a unei cereri a fost încălcat de către recurentă, răspunzându-i-se abia după 8 luni și nu în termenul de 30 de zile, astfel că din această cauză nu a putut acționa în judecată persoana care i-a produs paguba.
Pentru aceste aspecte solicită ca instanța să oblige recurenta pârâtă să refacă de urgență procesul verbal și să-i achite suma de 1.200 lei cu titlu de daune morale.
Examinând sentința atacată, prin prisma motivelor de recurs invocate, a apărărilor formulate, a actelor de la dosar, precum și în temeiul dispozițiilor art.304/1 Cod procedură civilă, curtea de apel constată că este nelegală și netemeinică, recursul fiind fondat.
Se va reține că, prin înscrisul denumit"reclamație", înregistrat la Primăria la data de 24.08.2006, reclamantul intimat a sesizat acestei autorități faptul că a suferit o pagubă la puieții de salcâm, aflați pe un teren proprietatea sa, solicitând autorității să procedeze la o evaluare a pagubei, conform legii.
Prin actul intitulat tot "reclamație", înregistrat la aceeași autoritate sub nr.1715 din 24.08.2006, același reclamant solicită autorității să dispună deplasarea unei comisii pentru constatarea pagubei sale.
Ca urmare a solicitărilor făcute de către reclamantul intimat, Primăria comunei dispune deplasarea unei comisii de constatare și evaluare a pagubei, care încheie procesul verbal nr.1728 din 25.08.2006 (fila 5 dosarul primei instanțe), în care se constată existența pagubei și valoarea acesteia.
Procesul verbal este semnat atât de către membrii comisiei, cât și de către reclamantul intimat, care însă face o mențiune în colțul dreapta sus al procesului verbal că l-a primit la data de 5.05.2007.
Curtea de apel apreciază că, în mod greșit instanța de fond a reținut că prin acest proces verbal nu s-ar fi răspuns petiției adresate de către reclamantul intimat, câtă vreme el este tocmai rodul solicitărilor formulate prin cele două reclamații.
Față de acest aspect, nu are nici o relevanță faptul că acest proces verbal ar fi fost cunoscut de către reclamantul intimat de la data încheierii lui 25.08.2006, sau de la data de 5.05.2007, câtă vreme la data promovării acțiunii în instanță - 19.06.2007 - procesul verbal fusese comunicat deja petiționarului.
De altfel, din acțiune nu rezultă aspectul că nu i s-ar fi comunicat reclamantului vreun răspuns la cererea sa, ci că acesta nu ar fi fost potrivit legii, în sensul înțeles de reclamant, ca valoarea pagubei stabilite să fie cea pe care el o apreciază în jurul sumei de 580 lei și nu 280 lei, respectiv 2.800.000 lei vechi, așa cum s-a stabilit prin procesul verbal.
Cum însă, acțiunea promovată de către reclamant în procedura contenciosului administrativ nu vizează stabilirea valorii pagubei ce i s-a produs, o astfel de acțiune fiind de competența instanței civile și nu a instanței de contencios, nu se poate analiza cererea cu privire la acest aspect.
Așa fiind, curtea de apel apreciază că petentului i s-a răspuns celor două reclamații ale sale, astfel că nu sunt întrunite dispozițiile art.8 alin.1 din Legea nr.554/2004 modificată, motiv pentru care acțiunea sa este nefondată.
În consecință, pe baza celor mai sus arătate, în temeiul prevederilor art.312 alin.3 raportat la art.304 pct.9 Cod procedură civilă, recursul va fi admis ca fondat, iar sentința va fi modificată, în sensul respingerii acțiunii.
Cheltuieli de judecată nu s-au solicitat de către recurentă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
ADMITE ca fondat recursul declarat de recurenta PRIMĂRIA COMUNEI, împotriva sentinței nr.380 din 1 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Satu Mare, pe care o modifică în totalitate, în sensul că:
Respinge acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul, domiciliat în, nr.34, jud.S M, împotriva pârâtei Primăria.
Fără cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică azi, 21 februarie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
- Red. dec. -
- jud. fond.. -
- dac. - 2 ex.
- 03.03.2008
Președinte:Rițiu RoxanaJudecători:Rițiu Roxana, Boța Marilena, Blaga Gabriela
