Regimul strainilor in Romania - litigii contencios. Sentința 151/2008. Curtea de Apel Iasi
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA Nr. 151/CA
Ședința publică de la 15 septembrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Dan Mircea Tăbâltoc
Grefier: - -
S-a luat în examinare acțiunea în anulare formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâtul Oficiul Român pentru - Serviciul pentru I, având ca obiect litigiu privind regimul străinilor.
La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsesc părțile.
Procedura de citare este completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă că dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din 8 septembrie 2008, concluziile pârâtului și ale reprezentantului Ministerului Public fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Având în vedere că instanța a respins cea de-a doua cerere succesivă de amânare a judecății cauzei, formulată de reclamant, în temeiul dispozițiilor art.156 alin.2 Cod procedură civilă, pronunțarea a fost amânată pentru astăzi, 15 septembrie 2008.
După deliberare;
CURTEA DE APEL:
Asupra acțiunii în contencios administrativ de față;
Prin cererea înregistrată la această instanță sub nr.407/45 din 5 iunie 2008, reclamantul a solicitat, în contradictor cu pârâtul Serviciul pentru I, anularea deciziei nr.- din 20 mai 2008, prin care s-a dispus returnarea sa de pe teritoriul României, pe motiv că o socotește "nelegală și netemeinică".
Pârâtul, prin întâmpinare, a solicitat respingerea acțiunii, pe motiv că măsura luată este conformă prevederilor OUG nr.194/2002, celui în cauză fiindu-i respinsă, la data de 13.09.2007, în mod definitiv și irevocabil, cererea de acordare a statutului de refugiat.
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului cauzei, Curtea reține că s-a născut la data de 20.10.1965, în Siria, stat al cărui cetățean este, și că acesta a intrat în România la data de 9 iunie 1992.
Reclamantul a fost arestat la data de 6 iulie 1993, el fiind condamnat prin sentința penală nr.7 din 31 ianuarie 1995, Tribunalului Iași, la 20 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav, emițându-se mandatul de executare nr-.
La data de 30 ianuarie 2007, cel în cauză a solicitat, prin cererea înregistrată sub nr.-/2007, acordarea statutului de refugiat, cerere ce i-a fost respinsă, definitiv și irevocabil, la data de 30.09.2007.
În baza sentinței penale nr.1521 din 15 mai 2008 Judecătoriei Iași, reclamantul a fost liberat condiționat, prin declarația dată la data de 20 mai 2008 (fila 20 dosar) acesta solicitând "să-mi aprobați eliberarea unei decizii de returnare, deoarece am fost eliberat din Penitenciarul Iași, pe data de 20.05.2008, (iar) pașaportul pe care îl am este expirat".
Urmare acestei solicitări, Serviciul pentru I, în baza procesului verbal de verificări și a referatului cu propuneri, din data de 20 mai 2008, emis decizia nr.- din 20 mai 2008, prin care a dispus returnarea lui de pe teritoriul României, pe motiv că are "ședere ilegală", act a cărui anulare se solicită prin acțiunea de față, în procedura consacrată de nr.OUG194/2002 și Legea nr.554/2004.
Raportat la această situație de fapt, Curtea constată că acțiunea reclamantului este neîntemeiată, sens în care reține următoarele:
Este necontestat faptul că reclamantul a intrat în România în anul 1992 și că el nu a părăsit teritoriul acestui stat în termenul legal.
Este de asemenea necontestat faptul că, la această dată, reclamantul nu mai deține un document de identitate valabil și că cererea sa de acordare a statutului de refugiat a fost respinsă, în mod definitiv și irevocabil.
Faptul că reclamantul a executat o pedeapsă privativă de libertate nu mai justifică recunoașterea dreptului de ședere pe teritoriul României, după data punerii în libertate, în lipsa unei dispoziții exprese a instanței judecătorești competente, sau a procurorului, de a nu părăsi România, termenul prevăzut de art.11 din nr.OUG194/2002 calculându-se, și în cazul său, începând cu ziua primei intrări în țară, independent de motivul pentru care acesta a fost obligat să rămână în România în perioada anilor 1993-2008.
Măsura luată de pârât este în concordanță cu dispozițiile art.81 din nr.OUG194/2002, reclamantului încetându-i dreptul de ședere temporară și refuzându-i-se statutul de refugiat; nimic neobligând autoritățile române să aprobe prelungirea dreptului de ședere, în condițiile în care cel în cauză și-a încălcat una din obligațiile principale consacrate de art.4 din actul normativ citat și anume obligația de a respecta legislația română.
Ca atare, constatând că actul administrativ contestat a fost emis de autoritatea competentă, în baza și în executarea legii, și că nimic nu poate justifica tolerarea pe teritoriul național a unui străin care a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav, Curtea, în temeiul art.18 din Legea nr.554/2004, va dispune respingerea acțiunii reclamantului.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge, ca neîntemeiată, acțiunea în anulare promovată de reclamantul, cetățean sirian, cu domiciliul ales în satul Palanca, comuna -, județul G, în contradictor cu pârâtul Serviciul pentru I, având sediul în I,-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 15 septembrie 2008.
PREȘEDINTE,
Grefier,
Red.
Tehnored.
18.IX.2008.-
2 ex.-
Președinte:Dan Mircea TăbâltocJudecători:Dan Mircea Tăbâltoc