Regimul strainilor in Romania - litigii contencios. Sentința 154/2010. Curtea de Apel Bucuresti

DOSAR NR-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

SENTINȚA CIVILĂ NR.154

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 12.01.2010

CURTEA DIN:

PREȘEDINTE: Ghica Alina Nicoleta

GREFIER - -

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTIa fost reprezentat de procuror.

Pe rol soluționarea cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâtul OFICIUL ROMÂN PENTRU.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reclamantul oglu prin avocat cu împuternicire avocațială la dosar și pârâtul ORI prin consilier juridic cu delegație de reprezentare la dosar.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Ambele părți arată că nu mai au alte cereri de formulat sau probe de administrat în cauză.

Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.

Reclamantul, prin apărător, solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, anularea deciziei de returnare, urmând a se avea în vedere că s-au făcut investiții și au fost angajați 12 angajați, chiar mai mult decât 10 angajați prevăzuți de lege.

Pârâtul, prin consilier juridic, solicită respingerea acțiunii și menținerea deciziei contestate ca fiind legală și temeinică, față de neîndeplinirea condițiilor prevăzute de art.55 alin.2 lit.a coroborat cu alin.3 lit.b din OUG 194/2002, respectiv nu s-a făcut dovada respectării planului de afaceri.

Reprezentantul Parchetului pune concluzii de respingere a acțiunii și menținerea deciziei contestate ca fiind legală și temeinică.

CURTEA,

Deliberând asupra cauzei de contencios administrativ de față, constată că prin cererea înregistrată pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI -Secția a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal la 18.07.2009 reclamantul a solicitat în contradictoriu cu pârâta Autoritatea pentru anularea dispoziției de returnare de pe teritoriul României nr.- din 29.06.2009 prin care i-a fost refuzată cererea de prelungire a dreptului de ședere în România în scopul desfășurării de activități comerciale.

În motivarea în fapt a cererii, reclamantul a arătat că în luna mai 2008 intrat în România cu viza de intrare acordată în scopul desfășurării de activități comerciale având drept de ședere aprobat de pârâtă.

Motivul ulterior al refuzului de prelungire a dreptului de ședere de către pârâtă, respectiv faptul că nu a prezentat documentele care să ateste investiția realizată în conformitate cu planul de afaceri astfel încât activitatea desfășurată să corespundă condițiilor pentru care i-a fost acordat dreptul de ședere inițial, este nelegal în opinia reclamantului întrucât societatea comercială la care este asociat și administrator desfășoară activități corespunzătoare condițiilor pentru care i-a fost acordat dreptul de ședere.

Astfel, reclamantul arată că în planul de afaceri a menționat că va avea un aport personal în valoare de 75.844 euro la realizarea investițiilor din cadrul societății SC SRL și un număr minim de 10 angajați, societatea nerealizând profit la sfârșitul anului 2008, întrucât în perioada iunie 2008 - decembrie 2008 s-au realizat investiții ce depășesc 700.000 euro și s-au demarat formalitățile pentru avizele necesare lucrărilor de infrastructură.

În drept cererea a fost întemeiată pe disp. OUG 194/2002, Lg.554/2004.

În dovedire reclamantul a depus la dosarul cauzei dispoziția de returnare contestată.

Prin întâmpinare, pârâtul a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată arătând că reclamantul nu a făcut dovada faptului că activitatea societății se desfășoară în conformitate cu planul de afaceri, cetățeanul străin neprezentând nici un document în acest sens prin care să se dovedească că obiectivele cuprinse în planul de afaceri au fost îndeplinite.

Pârâta a depus la dosarul cauzei actele avute în vedere la emiterea deciziei contestate.

Analizând actele și lucrările dosarului în raport de obiectul cererii deduse judecății, de temeiurile de drept aplicabile în cauză și susținerile părților, Curtea reține următoarele:

Reclamantului cetățean i s-a acordat drept de ședere pe teritoriul României în scopul desfășurării de activități comerciale potrivit planului de afaceri prezentat conform disp.art.52 și 55 din OUG 194/2002. Potrivit planului de afaceri prezentat de contestator (fila 59-66 ds.) în calitate de asociat și administrator al SC SRL, reclamantul se obligă la realizarea unei investiții pentru perioada 2008- 2009,având ca obiective dezvoltarea de proiecte în domeniul imobiliar, creșterea cifrei de afaceri și a cotei de piață a societății, crearea de noi locuri de muncă pentru un număr de 12 angajați, achiziționarea unui teren necesar construirii unui imobil în valoare de aproximativ 160.000 euro și finalizarea acestuia până în luna decembrie 2008, achiziționarea de software și programe necesare desfășurării activității societății.

Din înscrisurile existente la dosarul cauzei reiese că doar obiectivele referitore la achiziționarea terenului și crearea de locuri de muncă au fost parțial realizate, toate celelalte obiective prinse în planul de afaceri neavând o finalizare, nici măcar parțial.

Reclamantul nu a administrat nici o probă din care să reiasă netemeinicia aspectelor reținute de către pârât, atât în cuprinsul dispoziției contestate, cât și în actele avute în vedere la emiterea acesteia, încheiate ca urmare a verificărilor efectuate pe terenul achiziționat de SC SRL.

În consecință, Curtea reține că pârâta a apreciat în mod legal incidența în cauză a disp.art.55 al.2 lit.a, și al.3 lit. din OUG 194/2002, în sensul că reclamanta nu a prezentat documente care să ateste investiția realizată în conformitate cu planul de afaceri, refuzul prelungirii dreptului de ședere în scopul desfășurării de activități comerciale, nefiind unul nejustificat.

Nefăcându-se totodată dovada că cetățeanul străin se află în vreuna din situațiile de acordare a tolerării rămânerii pe teritoriul României, instanța apreciază că dispoziția de părăsire a teritoriului României a fost emisă în mod legal conf.disp.art.80 al.1 lit.b, OUG 194/2002.

În soluționarea favorabilă a cererii contestatoarei, nu pot fi reținute argumentele referitoare la încălcarea principiului proporționalității prin emiterea actului administrativ în condițiile în care nu s-a făcut dovada realizării obiectivelor asumate de petent prin planul de afaceri în baza căruia i s-a permis șederea temporară pe teritoriul României.

În considerarea aspectelor de fapt și a dispozițiilor legale anterior expuse, Curtea va respinge cererea ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge contestația formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâtul OFICIUL ROMÂN PENTRU, ca neîntemeiată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică azi 12 ianuarie 2010.

PREȘEDINTE, GREFIER,

Red.

Tehnored./2 ex.

24.02.2010

Președinte:Ghica Alina Nicoleta
Judecători:Ghica Alina Nicoleta

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Regimul strainilor in Romania - litigii contencios. Sentința 154/2010. Curtea de Apel Bucuresti