Suspendare executare act administrativ fiscal. Sentința 1/2010. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA nr. 1/CA
Ședința publică din 04.01.2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Obreja Manolache Iustinian
Grefier: - -
Pe rol fiind judecarea cauzei de contencios administrativ și fiscal privind pe reclamantul, domiciliat în I, str. -. -, nr. 8, județul I, în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României și intervenient în interesul altei persoane, Ministerul Administrației și Internelor, având ca obiect suspendare executare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care evidențiază părțile, obiectul litigiului, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare și stadiul procesual al dosarului, care se află la al patrulea termen de judecată.
Instanța, verificând actele și lucrările dosarului, văzând că s-a solicitat judecata și în lipsă, constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
Curtea de Apel,
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Pe rolul Curții de apel Iași, la nr-, a fost înregistrată cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul, domiciliat în I, str. -. -, nr. 8, jud. I, în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, cu sediul în B, nr. 1, sector 1, având ca obiect suspendarea executării Hotărârilor Guvernului nr. 1128/2009 și nr. 1129/2009.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că a deținut, cu caracter temporar, funcția de prefect al județului I, în baza Hotărârii Guvernului nr. 30/2009, începând cu data de 22.01.2009, urmând a fi definitivat în funcție ca efect al organizării concursului în acest sens.
Prin Hotărârea nr. 1128/2009, Guvernul României a decis încetarea exercitării temporare a funcției publice de prefect a reclamantului, deși acesta s-a aflat în concediu de odihnă în perioada 01.10.2009-08.10.2009.
Totodată, prin Hotărârea Guvernului nr. 1129/01.10.2009, Guvernul a decis exercitarea temporară a funcției publice de prefect, ocupată anterior de reclamant, de către.
Reclamantul a susținut că emiterea celor două hotărâri s-a făcut prin abuz de drept, fără existența unei justificări obiective, procedându-se la eliberări din funcție în bloc ale prefecților și subprefecților cu privire la care s-a apreciat că nu prezintă orientare politică PD-L și la desemnarea cu caracter temporar în locul acestora a unor persoane simpatizante PD-L, în contextul revocării viceprim-ministrului, ministrului Administrației și Internelor, membru PSD, și înlocuirii acestuia cu un ministru PD-
Reclamantul a susținut că actele administrative atacate sunt nelegale deoarece nu s-a acordat dreptul de preaviz prevăzut de art. 99 alin. 3 din Legea nr. 188/1999, nu a fost informat asupra unor cauze imputabile care să aibă ca efect eliberarea sa din funcție, nu existat un scop legitim bine justificat, circumscris interesului public care să fi fost protejat în momentul emiterii actelor contestate, hotărârile nu conțin în preambul motivele care au determinat emiterea lor.
S-a mai susținut că prin emiterea Hotărârii nr. 1128/01.10.2009, Guvernul României nu a avut în vedere o mai bună organizare a administrației publice ori protejarea vreunui interes public, ci protejarea unor interese individuale, de grup, în sensul asigurării exercitării funcției de prefect de către o persoană cu orientări politice, agreate de noul ministru interimar al Administrației și Internelor.
A invocat reclamantul că i-a fost încălcat dreptul la muncă și la protecție socială prin exercitarea abuzivă a dreptului Guvernului de a înceta raporturile de serviciu și că i s-a aplicat un tratament discriminatoriu deoarece încetarea exercitării funcției s-a produs ca urmare a faptului că nu se numără printre persoanele simpatizante ale Partidului Democrat Liberal, prin raportare la alte persoane care ocupă funcția de prefect/subprefect și care și-au manifestat simpatia față de formațiunea politică menționată.
În motivarea cererii de chemare în judecată s-a mai arătat că actele atacate sunt nelegale întrucât au fost emise la inițiativa unui ministru învestit în funcție în mod nelegal prin Decretul Președintelui României nr. 1358/01.10.2009.
Reclamantul a invocat și un prejudiciu iminent și imposibil de reparat, ce vizează în principal respectarea ordinii de drept de către Guvernul României, arătând că se referă la un prejudiciu de imagine, stabilitatea sistemului social și politic fiind lezate în mod direct în situația acceptării exercitării în continuare a funcțiilor de prefecți și subprefecți de persoane desemnate pe criterii de simpatie politică.
Guvernul României, prin întâmpinare, a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătând că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004 pentru suspendarea executării actelor atacate și că întreaga argumentare a reclamantului privește fondul litigiului.
Ulterior, pârâtul Guvernul României a invocat excepția lipsei de interes a reclamantului în raport cu Hotărârea nr. 1129/2009 privind încetarea exercitării temporare a funcției publice de subprefect al județului I, susținând că prin acest act s-a procedat la încetarea exercitării temporare a funcției publice de subprefect, nu de prefect, act care nu îl prejudiciază pe reclamant în nici un fel.
A susținut Guvernul României că reclamantul a exercitat temporar funcția de prefect, iar exercitarea temporară a unei funcții publice de conducere se realizează prin promovarea temporară a unui funcționar public pe o perioadă de maxim 6 luni într-un an calendaristic. Prin adoptarea Hotărârii nr. 1128/2009 a încetat exercitarea temporară a funcției de prefect al județului I, astfel că nu sunt întrunite condițiile pentru ca interesul să poată fi considerat legitim, direct, născut și actual.
La data de 20.11.2009, Ministerul Administrației și Internelor a formulat cerere de intervenție în interesul pârâtului Guvernul României, solicitând respingerea cererii de suspendare a celor două hotărâri de Guvern deoarece nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004 pentru suspendarea executării actelor atacate.
La termenul de judecată din data de 07.12.2009 instanța a admis în principiu cererea de intervenție formulată de Ministerul Administrației și Internelor.
Analizând actele și lucrările cauzei, Curtea reține următoarele:
Prin Hotărârea Guvernului nr. 30/2009, în baza prevederilor art. 43 din Hotărârea Guvernului nr. 341/2007 privind intrarea în categoria înalților funcționari publici, managementul carierei și mobilitatea înalților funcționari publici, precum și ale art. 19 alin. 1 lit. a, art. 89 și 92 din Legea nr. 188/1999, reclamantul a fost numit prefect al județului I, urmând să exercite această funcție temporar, până la încetarea suspendării din funcție a titularului postului.
Prin Hotărârea nr. 1128/01.10.2009, Guvernul României, în temeiul prevederilor art. 19 alin. 1 lit. a și art. 92 din Lega nr. 188/1999, a încetat exercitarea temporară a funcției publice de prefect al județului I de către.
Prin Hotărârea nr. 1129/01.10.2009, în temeiul acelorași dispoziții legale, Guvernul României a dispus încetarea exercitării temporare a funcției publice de subprefect al județului I de către -.
Având în vedere că prin cererea de chemare în judecată reclamantul a solicitat suspendarea Hotărârilor nr. 1128 și 1129/2009 ale Guvernului României, invocând, printre altele, că stabilitatea sistemului social și politic sunt lezate în mod direct în situația acceptării exercitării în continuare a funcțiilor de prefecți și subprefecți de persoane desemnate pe criterii de simpatie politică, instanța consideră că este evident că există interes în formularea și susținerea cererii de suspendare a executării celor două acte administrative.
Așa fiind, instanța va respinge excepția lipsei de interes invocată de pârâtul Guvernul României.
Pe fondul cauzei, Curtea reține că Legea nr. 554/2004 nu admite ca regulă generală dreptul de suspendare, în orice împrejurări, a actelor administrative. Actul administrativ se bazează pe prezumția de legalitate și, tocmai de aceea, suspendarea apare ca o situație de excepție. Rezultă din textul art. 14 din Legea nr. 554/2004, că pentru a se dispune suspendarea executării unui act administrativ trebuie îndeplinite, cumulativ, mai multe condiții, respectiv existența unor cazuri bine justificate, prevenirea unei pagube iminente și, o ultimă condiție, îndeplinită în prezenta cauză, constând în aceea ca persoana ce se consideră vătămată să fi început procedura prealabilă prevăzută de art. 7 din Legea nr. 554/2004.
Cazul bine justificat este definit de art. 2 alin. 1 lit. t din Legea nr. 554/2004 ca fiind o împrejurare legată de starea de fapt și de drept, de natură să creeze o îndoială serioasă asupra legalității actului administrativ.
. serioasă asupra legalității actului administrativ trebuie să reiasă cu ușurință în urma unei cercetări sumare a aparenței dreptului, pentru că în cadrul procedurii suspendării executării, pe calea căreia pot fi dispuse doar măsuri provizorii, nu este permisă prejudecarea fondului.
Or, în prezenta cauză, motivele invocate de reclamant nu au caracterul unor indicii aparente care să răstoarne prezumția de legalitate a actului administrativ, ci necesită o analiză pe fond a raportului juridic dedus judecății.
În speță nu este îndeplinită nici condiția pagubei iminente.
Paguba iminentă care trebuie să fie rezultatul executării actului administrativ atacat, este definită prin art. 2 lit. s din Legea nr. 554/2004, ca fiind un prejudiciu material, viitor, dar previzibil cu evidență sau, după caz, perturbarea gravă a funcționării unei autorități publice ori a unui serviciu public.
Paguba a cărei iminentă producere ar fi înlăturată prin suspendarea executării actului administrativ fiscal trebuie să fie indicată și probată în concret, nu doar afirmată de reclamant, și preluată ca atare de instanță, cum se solicită în speță.
În prezenta cauză nu s-a administrat nici o probă din care să rezulte măcar bănuiala, dacă nu faptul cert, credibil și veridic, că executarea actelor administrative fiscale atacate ar produce reclamantului ori altei persoane o pagubă iminentă.
Prin urmare, se constată că în speță nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile impuse de art. 14 din Legea nr. 554/2004, pentru a se admite cererea de suspendare a executării actelor atacate.
În consecință, Curtea va respinge, ca nefondată, cererea formulată de reclamantul privind suspendarea executării Hotărârilor Guvernului nr. 1128/2009 și nr. 1129/2009 și, ca urmare, va admite cererea de intervenție formulată de Ministerul Administrației și Internelor în interesul pârâtului Guvernul României.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
Hotărăște:
Respinge excepția lipsei de interes invocată de pârâtul Guvernul României.
Respinge, ca nefondată, cererea formulată de reclamantul, domiciliat în I, str. -. -, nr. 8, jud. I, în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, cu sediul în B, nr. 1, sector 1, privind suspendarea executării Hotărârilor Guvernului nr. 1128/2009 și nr. 1129/2009.
Admite cererea de intervenție formulată de Ministerul Administrației și Internelor în interesul pârâtului Guvernul României.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 04.01.2009.
Președinte
--- -
Grefier
- -
și tehnoredactat:, 5 ex.
Președinte:Obreja Manolache IustinianJudecători:Obreja Manolache Iustinian
