Suspendare executare act administrativ fiscal. Sentința 101/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
SENTINȚĂ Nr. 101
Camera de Consiliu de la 11 Aprilie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Elena Canțăr
JUDECĂTOR 2: Gabriela Carneluti
Grefier - -
Pe rol, rezultatul dezbaterilor din data de 10 aprilie 2008, privind cererea formulată de reclamanta - IS - în contradictoriu cu pârâtele DGFP D și - -, având ca obiect suspendare executare act administrativ.
La apelul nominal au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile din data de 10 aprilie 2008 au fost consemnate într-o încheiere separată care face parte integrantă din prezenta.
CURTEA:
Asupra cererii de față;
Prin cererea înregistrată la această instanță, reclamanta -"IS"- Caf ormulat, în contradictoriu cu DGFP D și -""- C, cerere de suspendare a executării, pentru suma de 5.476.088 lei, a următoarelor acte administrativ-fiscale:
- decizia nr.58627/25.07.2007 emisă de DGFP D, prin care a fost respinsă plângerea prealabilă formulată de -"IS"-.
- procesul verbal de control încheiat la data de 30.11.2006 și înregistrat la DGFP D sub nr.6888/30.11.2006;
- referatul de angajare a răspunderii solidare înregistrat la DGFP D sub nr.2699/17.01.2007 și decizia înregistrată la DGFP D sub nr.17996/12.02.2007, privind atragerea răspunderii solidare a -"IS"-.
S-a solicitat suspendarea până la soluționarea dosarului nr- al Curții de APEL CRAIOVA.
S-a arătat că în urma unui control efectuat la data de 30.11.2006, s-a întocmit procesul verbal înregistrat la DGFP sub nr.6888/30.11.2006, iar în baza constatărilor reținute prin acest proces verbal s-a emis Referatul de angajare a răspunderii -"IS"-, în solidar cu debitorul declarat insolvabil -""-.
În drept prin precizarea depusă la data de 03 august 2007 cererea a fost întemeiată pe prevederile art. 15 din Legea nr. 554/2004.
La dosar s-au depus: somație către -"IS"-, titluri executorii, procesul verbal încheiat la data de 30.11.2006, adresa nr.6978/07.12.2006, alte acte.
La 03.08.2007, petenta a depus precizare, prin care a arătat că înțelege să se judece în contradictoriu cu DGFP D, precum și cu debitorul -""-
Pârâta a formulat întâmpinare solicitând respingerea cererii de suspendare.
S-a invocat excepția puterii de lucru judecat, precizându-se că în speță prin decizia 841/29.02.22008 J admițând recursul declarat de DGFP D, a respins acțiunea reclamantei ca neîntemeiată, având ca obiect suspendarea aceleiași decizii de impunere.
S-a mai precizat că prin cererile de suspendare formulate reclamanta majorează prejudiciul către bugetul de stat, deoarece în perioada respectivă nu se suspendă curgerea majorărilor și penalităților de întârziere.
Examinând cererea de suspendare și apărările formulate de părți, Curtea reține următoarele:
Prin decizia nr. 17996/12.02.22007 DGFP Dad ispus atragerea răspunderii solidare a - IS - C pentru debitele fiscale înregistrate de - -, pentru suma de 5.476.088 lei reprezentând debit și accesorii.
Reclamanta a formulat plângere administrativă împotriva actului de control și a deciziei de impunere, pronunțându-se decizia nr. 58627/2007 prin care s-au respins contestațiile acesteia.
După analizarea sumară a stării de fapt dovedită în cauza de față Curtea va proceda la examinarea prevederilor legale aplicabile în materia suspendării actelor administrative, precum și a principiilor consacrate în dreptul administrativ român, urmându-se a se da eficiență și recomandărilor Comitetului de Miniștrii.
Potrivit art. 15 din Legea nr. 554/2004, suspendarea executării unui act administrativ se poate dispune în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente.
În vederea admiterii unei astfel de cereri, instanța trebuie să verifice dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004, respectiv să existe un caz bine justificat și iminența producerii unui prejudiciu.
În cuprinsul art. 2 alin. 1 lit. ș este definită noțiunea de pagubă iminentă, în sensul că aceasta reprezintă prejudiciul material viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice s-au a unui serviciu public.
În speță, Curtea apreciază că prin executarea actelor a căror suspendare s-a solicitat se va crea un prejudiciu material reclamantei. Astfel, se constată că deja au fost emise titlurile executorii iar prin executarea pornită împotriva reclamantei, în situația în care se va înființa poprire pe conturile acesteia în mod cert activitatea sa va fi imposibil de continuat.
Din probele cauzei rezultă că aceasta desfășoară activități în domeniul agricol, iar pentru înființarea și întreținerea culturilor agricole reclamanta trebuie să utilizeze disponibilități bănești.
În speță au fost instituite măsuri asiguratorii, așa cum se arată și în întâmpinarea formulată de pârâtă.
Prin suspendarea executării nu se aduce atingere măsurilor asiguratorii, deoarece suspendarea vizează executarea silită propriu - zisă, și nu procedurile anterioare, respectiv nu se afectează sechestrul asigurator sau ipotecile asiguratoare, care se înscriu la Biroul de Carte Funciară.
Din extrasele de carte funciară aflate la dosarul cauzei se reține că, a fost instituit sechestrul asigurator a unor imobile aparținând reclamantei și că aceasta are în proprietate și alte imobile înscrise în cartea Funciară, asupra cărora se pot institui măsuri asiguratorii ( fila 37 - 40).
De asemenea, între reclamantă și pârâtă s-au încheiat contracte de ipotecă în vederea garantării obligației bugetare ( fila 41).
Toate acestea demonstrează că în cazul în care reclamanta nu va învinge în pretențiile sale pârâta are suficiente garanții că își va îndestula creanța.
Cea de-a doua condiție prevăzută de art. 14 din Legea nr. 554/2004 R este aceea referitoare la cazul bine justificat.
Cazul bine justificat îl reprezintă împrejurările legate de stare de fapt și de drept care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ.
Din observarea raportului de expertiză contabilă judiciară întocmit într-o altă cauză care vizează debitul înregistrat de - -, debit în baza căruia s-a antrenat răspunderea reclamantei din speța de față, expertul a stabilit că acea debitoare datorează cu titlu de TVA majorări și penalități suma de 2.642.022 lei.
Prin compararea acestei sume cu suma reținută în sarcina reclamantei rezultă existența unui debit fiscal de aproape două ori mai mic ( fila 72 și fila 26).
Existența acestei diferențe constatate printr-o probo științifică creează premiza îndoielii asupra actelor a căror suspendare s-a solicitat.
Alături de argumentele expuse mai sus, se are în vedere și recomandarea nr.R/89/8/13.09.1989 a Comitetului de Miniștrii din cadrul Consiliului Europei privind protecția jurisdicțională provizorie în materie administrativă.
Așa cum s-a arătat și în recomandarea 16/2003 a Comitetului din cadrul Consiliului Europei, executarea deciziilor administrative trebuie să țină cont de drepturile și interesele persoanelor particulare.
Aceeași recomandare reamintește principiile din recomandarea nr.R/89/8 a Comitetului de Miniștrii care cheamă autoritatea jurisdicțională competentă, în speță instanța judecătorească, atunci când executarea unei decizii administrative este de natură să provoace daune grave particularilor cărora li se aplică decizia, să ia măsuri provizorii corespunzătoare.
Soluția suspendării actului administrativ până la pronunțarea instanței se circumscrie noțiunii de protecție provizorie corespunzătoare, măsură care se recomandă a fi luată de autoritatea jurisdicțională, fără ca astfel să se aducă atingere executării deciziilor autorităților administrative prin care se impun particularilor o serie de obligații.
Suspendarea pronunțată de instanță nu afectează principiul caracterului executoriu al actului administrativ, ci tocmai îl confirmă, căci partea apelează la hotărârea justiției pentru a nu executa actul până la finalizarea tuturor procedurilor jurisdicționale.
Ținând seama de considerentele de ordin legal expuse în prezenta hotărâre, de recomandările Comitetului de Miniștrii, pentru a evita excesul de putere din partea autorității fiscale și de circumstanțele cauzei, precum și de situația de fapt analizată mai sus, Curtea apreciază că executarea actului administrativ este de natură a crea pagube serioase, care pot să aibă consecințe grave în patrimoniul reclamantei.
Prin admiterea cererii de suspendare, societatea petentă, ca persoană juridică particulară nu aduce atingere caracterului executoriu al deciziilor autorităților administrative, deoarece așa cum s-a arătat și mai sus aceasta nu refuză executarea, ci solicită autorității jurisdicționale să ia măsuri de suspendare a executării actului, pe care îl apreciază că îi vatămă drepturile sale.
Curtea precizează că introducerea căilor administrative de atac, a acțiunii împotriva actelor administrative, precum și suspendarea actelor administrative, nu sunt cauze care să determine suspendarea aplicării majorărilor de întârziere pentru debitele restante.
Împrejurarea că legiuitorul nu a suspendat cursul majorărilor în timpul procedurilor enunțate anterior, este de natură a-i crea contribuabilului o responsabilizare mai mare,deoarece în situația în care demersul său legal nu va avea succes, acesta va suporta consecințele în sensul că va plăti majorări asupra obligațiilor fiscale principale și pentru perioadele respective.
În ceea ce privește excepția puterii de lucru judecat invocată de reclamantă arătăm că nu sunt îndeplinite cerințele privind puterea lucrului judecat, deoarece în decizia nr. 841/29.02.2008 pronunțată în dosarul nr-, soluția a fost pronunțată reținându-se că instanța de fond nu a motivat existența sau nu a cazului bine justificat, nefiind făcute dovezi în acest sens de către parte.
Ori, în prezenta cauză cererea de suspendare se întemeiază pe alte motive decât cele care au constituit temeiul primei cereri de suspendare.
Față de cele expuse, urmează ca în baza art. 15 din Legea nr. 554/2004 R acțiunea să fie admisă și va fi suspendată executarea actelor.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea de suspendare, formulată de reclamanta - IS - în contradictoriu cu pârâtele DGFP D și - -.
Suspendă executarea Deciziei nr.58627/2007 a DGFP D, procesul verbal de control din 30.11.2006, decizia 17996/2007, până la soluționarea acțiunii în fond.
Executorie de drept.
Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 11 Aprilie 2008
Președinte, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red. EC
Tehn. MI 4 ex/04.06.2008
Președinte:Elena CanțărJudecători:Elena Canțăr, Gabriela Carneluti
