Suspendare executare act administrativ fiscal. Sentința 105/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - suspend.exec.act ad-tiv -
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALĂ,CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA NR. 105
Ședința publică din 15 mai 2009
PREȘEDINTE: Grapini Carmen
Grefier - -
Pe rolul instanței se află judecarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta Asociația " " Montană, cu sediul în Montană,-, județul A, în contradictoriu cupârâtul Ministerul Culturii și cultelorcu sediul în B, sector 1,-,intervenienți fiind SC Montană " " SA Montană- Montană,-, județ A,Sindicatul " " Montană- Montană, nr. 554, Județ,Asociația "Pro " Montană- Montană nr. 306, Județ A și Asociația "Pro Montană" - Montană nr. 554, Județ.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns avocat pentru prim-intervenientă și avocat pentru interveniențiiSindicatul " " Montană,Asociația "Pro " Montanăși Asociația "Pro Montană"
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care apărătorul intervenientei SC Montană SA Montană B depune la dosar concluzii scrise ( 128-130) dosar.) și invocă excepția decăderii reclamantei din dreptul de a solicita, pe calea acțiunii în contencios administrativ, anularea/suspendarea actului administrativ peste termenul de un an prevăzut de dispozițiile art.11 alin.2 din Legea nr.554/2004. Mai arată că potrivit art.15 din Legea nr.554/2004 suspendarea executării actului administrativ poate fi solicitată de reclamant și prin cererea adresată instanței competente pentru anularea, în tot sau în parte, a actului atacat. În acest caz, instanța va putea dispune suspendarea actului administrativ atacat, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei. a se avea în vedere că față de momentul emiterii actului administrativ atacat - ianuarie 2004 - raportat la momentul introducerii cererii de chemare în judecată având ca obiect anularea Certificatului de descărcare de sarcina arheologică nr.5/2004, acțiunea reclamantei a fost formulată peste termenul legal prevăzut de dispozițiile art.11 alin.2 din Legea nr. 554/2004.În consecință, față de împrejurarea că termenul de un an, expres prevăzut de lege ca fiind un termen de decădere, a fost depășit, sancțiunea operând prin simplul fapt al expirării acestuia, iar efectul este acela al stingerii dreptului procesual de a exercita acțiunea.
Avocatul celor trei intervenienți Sindicatul " " Montană, Asociația "Pro " Montană și Asociația "Pro Montană" - Montană susține excepția tardivității cererii de suspendare invocată de către prim intervenientă - prin apărător, iar pe fond solicită respingerea cererii reclamantei ca nefondată, nefiind dovedite în cauză condițiile de admitere a unor asemenea cereri prevăzute de art.15 raportat la art.14 din Legea nr. 554/2004.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
CURTEA:
Asupra acțiunii de față,constată:
Prin Încheierea nr.122/14.01.2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție Baf ost strămutată soluționarea cauzei - suspendare act administrativ - de la Curtea de Apel Alba Iulia, unde a fost inițial introdusă, la Curtea de Apel Suceava.
Se constată astfel că, prin cererea adresată instanței reclamanta Asociația " " - Montană a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Culturii și Cultelor B, suspendarea executării certificatului de descărcare arheologică nr.5/2004, emis de acesta.
În motivarea acțiunii, reclamanta a precizat că pe rolul aceleiași instanțe, a înregistrat în dosarul nr.7941/2005 acțiunea în anularea acestui act administrativ, astfel că până la soluționarea acestei cauze, a învederat că deși s-a eliberat certificatul de descărcare arheologică nr.5/2004, cercetarea în zonă continuă, iar pericolul de a reda zona pentru activitățile prevăzute în proiectul minier de către SC Montană SA ar prejudicia patrimoniul arheologic național, prin încălcarea Legii nr.5/2000; a susținut reclamanta că acest certificat include și certificatul nr.4/2004, care a fost anulat în hotărâre irevocabilă de Curtea de Apel Bacău.
Este de precizat că pentru zona Montană din județul A I, zonă de exploatare minereurilor auro-argintifere, a fost admis un proiect de exploatare minieră propus de SC Montană SA, care este titularul licenței de exploatare minieră a zonei.
Pe parcursul procedurii de obținere a licenței de exploatare minieră a zonei, a fost eliberat de către pârâtul Ministerul Culturii și Cultelor B, certificatul de descărcare arheologică nr.5, a cărui suspendare executare se cere.
Prin acest certificat, au fost numite zonele geografice din situl arheologic Montană, în zona comunei Montană și a orașului, județul A, care pe baza cercetărilor arheologice desfășurate în perioada 2001-2003 conform art.5 alin.1-3 din nr.OG43/2000 modificată prin Legea nr. 462/2003, certifică lipsa în zonele geografice delimitate a obiectivelor arheologice - documentația de săpătură geologică ce a stat la baza emiterii acestui certificat, a fost semnat de coordonatorul Programul Național de Cercetare " ", iar certificatul în sine, de către directorul Direcției Monumentelor Istorice și Muzee din cadrul Ministerului Culturii și Cultelor
În cauză, au formulat cerere de intervenție accesorie ( în interesul pârâtei) intervenientele: SC SA Montană, județul A, Sindicatul Montană și Asociația Pro Montană.
În motivarea cererilor de intervenție acestea au solicitat în principal pe fondul cauzei, respingerea acțiunii formulată de reclamantă, cu motivarea că pentru zona geografică Montană reclamanta are un drept de exploatare minieră conferit prin Licența de concesiune pentru exploatarea minereurilor auro-argintifere nr.47/1999 - în acest sens fiind eliberată nr.HG458/1999 de transferare a licenței între Agenția Națională pentru și Compania Națională a Cuprului, și Fierului "" SA și Ordinul președintelui nr.310/2000. Intervenientele au învederat că nu s-a început exploatarea zonei miniere corespunzătoare certificatului de atestare nr.5/2004 acesta fiind unul din numeroasele documente pe care trebuia să le obțină în derularea acestei proceduri.
Pe cale de excepție însă intervenientele au invocat: excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei ( cu motivarea în principal că aceasta nu este "persoană vătămată" în sensul Legii nr.554/2004); excepția lipsei de interes a reclamantei ( astfel cum acesta este definit de în "Dr.procesual sivil -pag.118; Prof..Dr. - Tratat teoretic și practic de procedură civilă - Ed. 1996 -.1 pag.270-272 - respectiv interesul nu este legitim, juridic, născut, actual, personal și direct).
Intervenienta SC Montana SA a invocat excepția tardivității formulării cererii de suspendare introdusă la 4 noiembrie 2005, peste termenul legal prevăzut de art.11 alin.2 din Legea nr. 554/2004 în condițiile în care reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe disp.art.15 din Legea nr.554/2004. În argumentarea excepției, s-a învederat că certificatul de descărcare arheologică nr.5 a cărui suspendare executare se cere, a fost atacat în instanța de contencios administrativ abia la data de 11 aprilie 2006 ( la aproape 2 ani de la eliberarea lui), peste termenul de prescripție de 6 luni prevăzut de art.11 din Legea nr. 554/2004 și peste termenul de decădere de l an ( cu care termenul de 6 luni putea fi prelungit) de la data emiterii. - conform art. 11 (2) din Legea nr. 554/2004, în cazul cererii în anulare pentru motive temeinice a actului administrativ anulat - termenul de 6 luni - se susține este în termenul de prescripție.
Intervenienta a invocat prev. art. 103 al.1 Cod pr.civilă, conform cu care " neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal, atrage decăderea".
Examinând cererea de suspendare formulată, instanța va proceda primordial la soluționarea excepțiilor ridicate, conform art. 137 ind.1 Cod pr.civilă.
Examinând excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei se constată aceasta că nu este fondată:
Reclamanta este o organizație constituită pe durată nedeterminată conform nr.OG26/2000 și Decret nr.31/1954, având ca scop "apărarea intereselor economice și sociale ale persoanelor fizice ce compun ( în prezent, conform declarațiilor celorlalte părți, formată din numai două persoane") și care sunt proprietari sau deținători de terenuri agricole și de construcții situate în zona de exploatare în discuție.
Astfel, reclamanta are calitatea de persoană vătămată, astfel cum acest termen este definit prin art.2 pct.1 lit. din Legea nr. 554/2004.
Excepția lipsei de interes a reclamantei nu este fondată:
Ca și persoana vătămată în sensul Legii nr.554/2004, reclamanta justifică un "interes legitim privat" în cauză, astfel cum acest termen este definit prin art.2 lit.p. din Legea nr. 554/2004 - în speță neoperând "interesul" - instituție dreptului procesual civil; Aceasta deoarece cele două noțiuni au conotații diferite, iar conform art.28 din Legea nr. 554/2004, dispozițiile Codului d e pr.civilă completează Legea nr. 554/2004 numai dacă nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de putere dintre autoritățile publice și persoanele vătămate în drepturile și interesele lor. Ori, instanța conform tezei a -2-a a art.28 din Legea nr. 554/2004, stabilește că în cauză dispozițiile Codului d e procedură civilă vizând "interesul" nu sunt compatibile cu cele din legea specială referitoare la aceste noțiuni.
Ca urmare, excepțiile lipsei calității procesuale active a reclamantei și excepția lipsei de interes vor fi respinse ca nefondate.
Cu privire la excepția tardivității introducerii cererii de suspendare, excepție de fond, dirimantă, peremptorie și absolută, instanța constată că aceasta este întemeiată.
Cererea de suspendare în cauză a fost formulată la 11.04.2006, în condițiile în care acțiunea pentru anularea actului a cărui suspendare se cere ( conform motivării sentinței nr. 79/31.08.2007 a Curții de Apel Alba Iulia ) a fost formulată în anul 2005 fără precizarea datei exacte în dosar nr. 7941/2005 al Curții de Apel Alba Iulia.
Cererea a fost întemeiată pe disp.art.15 din Legea nr. 554/2004 ( a se vedea fila 2-5 acțiune dos. nr.2119/2006 al Curții de Apel Alba Iulia ), care viza inițial solicitarea suspendării prin acțiunea principală, cu respectarea condițiilor prev. de art.14 din Legea nr.554/2004.
Este real că în conformitate cu prev. art.15 alin.1 ultima teză din Legea nr. 554/2004, în acest caz cererea se poate formula până la soluționarea acțiunii în fond, însă speța prezintă particularități care converg la introducerea cu tardivitate a cererii de suspendare, pentru lipsa oricăror dovezi cu privire la această situație.
Introducerea cererii de suspendare este condiționată de existența pe rol a acțiunii în anularea actului a cărui suspendare se cere.
Ori, certificatul de descărcare arheologică nr.5 este emis la 9 februarie 2004( fila 26 dosar), iar reclamanta a solicitat suspendarea executării lui la 11.04.2006 la Curtea de Apel Alba Iulia ( dosar curte nr. 2119/2006).
Acțiunea în anularea acestui act fost introdusă în anul 2005, reclamanta neprecizând data exactă și nerăspunzând excepției de tardivitate în mod concret.
Este evident astfel, că cererea de suspendare a fost introdusă peste termenul de 6 luni prevăzut de art.11 alin.1 din Legea nr. 554/2004, termen de prescripție, dar și peste termenul de un an prevăzut de art.11 alin.2 din Legea nr.554/2004 - termen de decădere.
De urmare, apreciind față de disp.art. 28 din Legea nr. 554/2004 că Legea nr. 554/2004 se completează sub acest aspect cu dispozițiile Codului d e pr.civilă care la art.103 alin.1 - stipulează că " neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui act de procedură în termenul legal, atrage decăderea", rezultă că reclamanta este decăzută din dreptul de a cere suspendarea. Aceasta cu atât mai mult cu cât, cererea de suspendare formulată conform art. 15 din Legea nr. 554/2004, este accesorie față de acțiunea în anulare și s-ar circumscrie acelorași prevederi procedurale conform principiului "accesorium sequitur principalem" - în acest fel făcându-se aplic.art.28 din Legea nr. 554/2004, respectiv completarea acesteia cu dispozițiile Codului d e pr.civilă.
Un argument în plus ar fi acela că cererea de suspendare ar fi admisibilă numai în măsura în care acțiunea în anulare este admisibilă. Sintagma "până la soluționarea pe fond" cu referire la introducerea cererii de suspendare se poate interpreta cu concluzia că cererea de suspendare se poate introduce numai până la soluționarea acțiunii în anulare pe fond ( nu pe excepții - tardivitate, inadmisibilitate etc.).
Era interesul reclamantei de a face dovada datei la care a fost introdusă acțiunea în anulare act, față de excepția tardivității invocate cu copia acelei acțiuni.
Pe de altă parte, chiar dacă reclamanta a susținut că acțiunea în anulare este suspendată pentru soluționarea unei excepții de nelegalitate, nu s-au făcut dovezi în acest sens astfel că rămâne concluzia că reclamanta nu a dovedit această situație, respectiv nu a precizat la ce termen a formulat acțiunea în anularea actului și nici nu a făcut dovezi asupra modului de soluționare a acesteia, a suspendării soluționării acesteia.
Asupra cererilor de intervenție instanța urmează a se pronunța în mod corelativ față de admiterea excepției tardivității invocată de aceasta, prin admitere, deși cererile au fost admise în fond de Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia de casare cu trimitere la Curtea de Apel Alba Iulia, ultima cauză fiind strămutată la Curtea de Apel Suceava.
Pentru aceste motive,
În numele Legii
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția tardivității.
Respinge acțiunea formulată de reclamanta Asociația " " Montană, cu sediul în Montană,-, județul A, în contradictoriu cupârâtul Ministerul Culturii și Cultelorcu sediul în B, sector 1,-,intervenienți fiind SC Montană " " SA Montană- Montană,-, județ A,Sindicatul " " Montană- Montană, nr. 554, Județ,Asociația "Pro " Montană- Montană nr. 306, Județ A și Asociația "Pro Montană" - Montană nr. 554, Județ A, ca tardiv introdusă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 15 mai 2009.
Președinte, Grefier,
Red.
Tehnored.
9 ex./26.05.2009
Președinte:Grapini CarmenJudecători:Grapini Carmen
