Suspendare executare act administrativ fiscal. Sentința 1105/2010. Curtea de Apel Bucuresti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VIII- contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

Sentința civilă nr. 1105

Ședința publică din 03.03.2010

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Eugenia Ion

Grefier: ---

Pe rol se află pronunțarea asupra cererii de chemare în judecată formulate de reclamantul în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI SOCIALE () și INSPECȚIA (IM).

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 25.02.2010 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentință, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a acorda părților posibilitatea de a depune concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de azi, 03.03.2010.

CURTEA,

Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal, sub nr-, reclamantul a chemat în judecată pe pârâtul MINISTERUL MUNCII, Familiei și Protecției Sociale, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună suspendarea executării Deciziei nr. 269/13.10.2009 Inspectorului General de Stat din cadrul Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, d-l, prin care s- dispus încetarea contractului de management nr. 49/25.05.2009, până la soluționarea fondului acțiunii în anularea Deciziei nr. 269/13.10.2009, precum și suspendarea efectelor concursului pentru funcția de director coordonator al Inspectoratului Teritorial d Muncă G, care a fost organizat la data de 22.10.2009, ora 9,000, afișat pe site-ul www.inspectmun.ro.

În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a formulat plângere prealabilă, potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, în cuprinsul căreia a detaliat toate considerentele pentru care a apreciat nelegalitatea concursului pentru postul pe care îl ocupă și a Deciziei nr. 269/13.10.2009, măsurile fiind luate din considerente pur politice, anunțate în aproape toate publicațiile centrale și locale.

În privința "cazului bine justificat", prima condiție prevăzută de art. 14 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 pentru suspendarea executării actului administrativ, reclamantul invocat, în esență, următoarele elemente de fapt și de drept, de natură să creeze, în opinia acestuia, o îndoială puternică asupra prezumției de legalitate a Deciziei nr. 269/13.10.2009:

1. Decizia s- emis cu încălcarea vădită legii, întrucât fost întemeiată, în principal, pe dispozițiile art. 65 alin. 1 din Codul Muncii, fără să fie avute în vedere, în primul rând, dispozițiile contractului de management încheiat între părți și principiul forței obligatorii a contractului, potrivit cărora era imperios necesar ca între părți să intervină o clauză de reziliere a contractului dintre cele statuate la art. 9 din contract - Încetarea contractului;

2. Decizia nr. 269/13.10.2009 este, în fapt, decizie de revocare reclamantului din funcție și care, potrivit prevederilor art. 9 din contractul de management, nu putea fi emisă decât în cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare de către directorul coordonator adjunct obligațiilor prevăzute de lege și de contractul de management;

3. Decizia nu conține motivație în fapt suficientă pentru încadrarea acestei situații la prevederile art. 65 alin. 1 din Codul Muncii, iar potrivit art. 62 alin. 2 din Codul Muncii decizia trebuie motivată în fapt și în drept sub sancțiunea nulității absolute;

4. Nerespectarea prevederilor imperative ale art. 60 alin. 1 din Codul Muncii, potrivit cărora concedierea nu poate fi dispusă în cazul incapacității temporare de muncă.

Sub acest aspect, reclamantul a precizat că, începând cu data de 05.10.2009, se afla în incapacitate temporară de muncă, constatată cu certificatul medical nr. -/05.10.2009, comunicat la data de 06.10.2009 către ITM și către .

5. Decizia este lovită de nulitate, în lipsa unui ordin al care să desființeze postul ocupat de reclamant, în condițiile în care în norma juridică (OUG nr. 105/2009) se precizează "după caz", iar desființarea postului ocupat de reclamant nu a avut loc în realitate;

Referitor la "paguba iminentă", a doua condiție prevăzută de art. 14 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, reclamantul a arătat că trebuie avute în vedere și situațiile care surprind interesul privat al persoanei care urmează a fi îndepărtată dintr-un post, deși concursul, ordinul de numire și contractul îi ofereau o stabilitate de minim un an și maxim patru ani.

Astfel, s- susținut că paguba iminentă este evidențiată de lipsa acută de personal la nivelul instituției, în condițiile în care la momentul de față este un deficit de 20%, precum și de consecințele pe plan profesional, prin concedierea intempestivă, prejudiciul patrimonial fiind deja născut prin concediere, actual și serios.

Prin întâmpinarea formulată la data de 19.11.2009, pârâtul MINISTERUL MUNCII, Familiei și Protecției Sociale invocat:

1. Excepția lipsei competenței material Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VIII- Contencios Administrativ și Fiscal, apreciind că soluționarea cauzei dedusă judecății reprezentând un litigiu de muncă este de competența materială tribunalului, secția conflicte de muncă, conform art. 2 alin. 1 lit. c) din Codul d procedură civilă, coroborat cu art. 284 din Codul Muncii și art. 71 din Legea nr. 168/1999 privind soluționarea conflictelor de muncă, întrucât contractul de management este asimilat contractului individual de muncă, potrivit art. IV alin. 7 din OUG nr. 105/06.10.2009;

2. Excepția lipsei calității procesuale pasive Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, având în vedere că Decizia nr. 269/13.10.2009 este emisă de Inspecția, organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, ce poate sta în instanță în nume propriu.

S-a susținut astfel că numai Inspecția are calitate procesuală pasivă în cauza dedusă judecății;

3. Excepția lipsei procedurii prealabile, pentru nerespectarea prevederilor art. 7 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, cu consecința respingerii acțiunii reclamantului, ca inadmisibilă;

4. Acțiunea promovată de reclamant nu este timbrată, fapt ce conduce la anularea acesteia.

La data de 12.02.2010, la solicitarea instanței, reclamantul formulat precizări în privința capătului de cerere având ca obiect suspendarea efectelor concursului pentru funcția de director coordonator al Inspectoratului de Muncă G, organizat la data de 22.10.2009, prin care învederat instanței că motivele sunt aceleași cu cele pentru care a solicitat suspendarea Deciziei nr. 269/13.10.2009.

De asemenea, s- menționat că, în data de 03.12.2009, Curtea Constituțională a decis că prevederi din OUG nr. 105/2009, în baza căreia s-a emis Decizia nr. 269/13.10.2009, contravin Constituției, astfel că decizia a cărei suspendare se solicită nu mai are fundament.

Reclamantul a precizat că stăruie în acțiune, chiar dacă și OUG nr. 37/2009 fost declarată neconstituțională, deoarece la data emiterii Deciziei nr. 269/13.10.2009, OUG nr. 37/2009 nu era declarată neconstituțională, iar motivele invocate în decizie au fost cu totul altele.

Prin încheierea din data de 14.01.2010, Curtea a dispus, în temeiul art. 161din Legea nr. 554/2004, citarea în cauză, în calitate de pârâtă Inspecției, având în vedere susținerile pârâtului potrivit cărora, decizia a cărei suspendare se solicită a fost emisă de Inspecția și nu de .

Prin întâmpinarea formulată la data de 19.02.2010, pârâta Inspecția invocat excepția lipsei de obiect a cererii de suspendare a actului administrativ, față de împrejurarea că efectele deciziei atacate au fost consumate prin executarea acesteia și desemnarea unei alte persoane în funcția de director coordonator al ITM G, ca urmare organizării unui nou concurs conform OUG nr. 105/2009.

Pe fondul cererii de suspendare, pârâta a susținut că, prin intrarea în vigoare a OUG nr. 105/2009 și publicarea acesteia în Monitorul Oficial nr. nr. 668/06.10.2009, a fost abrogată OUG nr. 37/2009, fiind suprimată baza legală de numire directorilor coordonatori ai inspectoratelor teritoriale de muncă, cât și actul normativ fundamental în baza căruia aceștia își exercită atribuțiile.

Raportat la posibilitatea producerii unei pagube iminente, pârâta menționat că nu există un drept susceptibil de a fi păgubit prin întârziere, că eventualele prejudicii ce ar putea rezulta în urma soluționării favorabile judecății în fond, constând în neîncasarea remunerației aferente funcției de director coordonator, urmează a fi avute în vedere de instanța investită cu judecata fondului cauzei.

În cauză, s- administrat proba cu înscrisuri.

Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:

Excepția de necompetență materială instanței, invocată de pârâtul, este neîntemeiată și urmează a fi respinsă, având în vedere că Decizia nr. 269/13.10.2009 este un act administrativ, în sensul art. 2 alin. 1 lit. c) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, întrucât are ca efect încetarea unui raport de drept administrativ ce vizează exercitarea unor atribuții de putere publică de către serviciile publice deconcentrate ale ministerelor și a celorlalte organe ale administrației publice centrale.

Actul de numire persoanelor care ocupă funcțiile de director coordonator al serviciilor publice deconcentrate, emis de ordonatorul principal de credite, a fost calificat de art. III alin. 4 din OUG nr. 37/2009 ca fiind un act administrativ, astfel că, potrivit principiului simetriei juridice, actul de încetare a exercitării atribuțiilor acestei funcții nu poate avea altă natură juridică.

Prin urmare, acțiunea având ca obiect suspendarea executării Deciziei nr. 269/13.10.2009 emisă de - Inspecția este de competența instanței de contencios administrativ, susținerile pârâtului privitoare la competența materială tribunalului - secția conflicte de muncă fiind neîntemeiate.

Acțiunea dedusă judecății a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în valoare de 20 lei și timbru judiciar în valoare de 0,6 lei ( 2 și 37 dosar), în raport de ambele capete de cerere, în conformitate cu disp. art. 3 lit. e) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările și completările ulterioare.

Așa fiind, excepția de netimbrare invocată de pârâtul va fi respinsă ca neîntemeiată.

Relativ la excepția lipsei procedurii prealabile, Curtea constată că reclamantul a respectat prevederile art. 7 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, înregistrând la. - Inspecția, sub nr. 11250/04.11.2009, plângerea prealabilă împotriva Deciziei nr. 269/13.10.2009 emisă de - Inspecția și împotriva actelor administrative care au stat la baza anunțului pentru concursul organizat la data de 22.10.2009 ( 10 - 18 dosar).

Față de această împrejurare, excepția lipsei procedurii prealabile, invocată de pârâtul, va fi respinsă ca neîntemeiată.

Aceeași soluție se va dispune și în privința excepției lipsei calității procesuale pasive pârâtului, având în vedere că acesta, deși nu este emitentul deciziei cărei suspendare se solicită, are calitatea de parte în contractul de management nr. 49/25 mai 2009 încheiat cu reclamantul cărei încetare s- dispus prin Decizia nr. 269/13.10.2009.

În aceste condiții, este justificată legitimarea procesuală pasivă pârâtului, alături de emitentul deciziei de încetare a contractului de management.

În privința excepției lipsei de obiect cererii de suspendare a executării, invocată de pârâta Inspecția, Curtea reține că este neîntemeiată și urmează să dispună respingerea acesteia, întrucât nu intervenit o revocare a actului administrativ cărui suspendare se solicită pentru a se putea susține că acțiunea este lipsită de obiect.

Analizând, pe fond, acțiunea promovată de reclamant, Curtea reține următoarele:

Potrivit art. 14 alin. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004:

"În cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, o dată cu sesizarea, în condițiile art. 7, autorității publice care a emis actul, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ până la pronunțarea instanței de fond."

Prin urmare, pentru a se dispune suspendarea executării unui act administrativ este necesar să fie îndeplinite următoarele condiții:

a) să fie introdusă plângerea prealabilă împotriva actelor vătămătoare;

b) măsura suspendării să fie necesară pentru prevenirea unei pagube iminente, în sensul art. 2 alin. 1 lit. ș) din Legea nr. 554/2004;

c) să fie vorba despre un caz bine justificat, astfel cum acesta este definit de art. 2 alin. 1 lit. t) din Legea nr. 554/2004;

în speță, prima condiție necesară pentru a se dispune suspendarea executării actului administrativ este îndeplinită, întrucât reclamantul a formulat plângere prealabilă, în condițiile art. 7 din Legea nr. 554/2004, înregistrată la. - Inspecția, sub nr. 11250/04.11.2009.

în accepțiunea art. 2 alin. 1 lit. t) din Legea nr. 554/2004, prin "cazuri bine justificate" se înțeleg împrejurările legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ.

Examinând aparența de legalitate Deciziei nr. 269/13.10.2009, prin prisma situației de fapt și argumentelor juridice prezentate de reclamant, Curtea reține că există indicii temeinice de natură să pună sub semnul întrebării prezumția de legalitate a actului administrativ contestat referitoare la:obligativitatea motivării în fapt a deciziei de încetare a contractului de management, incidența în cauză a disp. art. 969 cod civil și a prevederilor art. 9 din contractul de management nr. 49/25.05.2009, care reglementează cauzele de încetare a acestuia, precum și legalitatea deciziei, urmare a constatării neconstituționalității unor prevederi ale OUG nr. 105/2009, prin Decizia nr. 1629/2009 pronunțată de Curtea Constituțională.

Potrivit disp. art. 2 alin. 1 lit. ș) din Legea nr. 554/2004, prin "pagubă iminentă" se înțelege prejudiciul material viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public.

Analizând această cerință, Curtea constată că este îndeplinită în cauză, întrucât executarea deciziei contestate este de natură a cauza reclamantului un prejudiciu material viitor și previzibil, constând în lipsirea de veniturile aferente exercitării funcției de director coordonator al ITM G, în baza contractului de management încheiat pe perioadă de maximum 4 ani.

În privința capătului de cerere având ca obiect suspendarea efectelor concursului organizat la data de 22.10.2009, Curtea reține că nu sunt îndeplinite disp. art. 14 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, întrucât obiectul suspendării nu este reprezentat de un act administrativ, astfel cum acesta este definit de art. 2 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 554/2004.

În consecință, pentru motivele de fapt și de drept evidențiate, Curtea constată că acțiunea promovată de reclamant este în parte întemeiată și urmează să dispună, în temeiul disp. art. 14 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, admiterea în parte a acesteia, în sensul suspendării executării deciziei nr. 269/13.10.2009 emisă de - Inspecția până la pronunțarea instanței de fond și respingerea capătului de cerere având ca obiect suspendarea efectelor concursului organizat la data de 22.10.2009, ca neîntemeiat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge excepția de necompetență materială instanței, excepția de netimbrare, excepția lipsei procedurii prealabile și excepția lipsei calității procesuale pasive pârâtului .

Respinge excepția lipsei de obiect a cererii, invocată de pârâta Inspecția.

Admite în parte acțiunea formulată de reclamantul, cu domiciliul în G, str. B,. 4.. D,. 44, județul G, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI SOCIALE (), cu sediul în B, str. -. - nr. 2-4, sector 1 și INSPECȚIA (IM), cu sediul în B,-, sector 2.

Suspendă executarea Deciziei nr. 269 din 13.10.2009 emisă de - Inspecția până la pronunțarea instanței de fond.

Respinge capătul de cerere având ca obiect suspendarea efectelor concursului organizat la data de 22.10.2009, ca neîntemeiat.

Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică azi, 03.03.2010.

PREȘEDINTE GREFIER

- - ---

Red.EI

Tehnored.CB/ 5ex.

26.03.2010

Președinte:Eugenia Ion
Judecători:Eugenia Ion

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Suspendare executare act administrativ fiscal. Sentința 1105/2010. Curtea de Apel Bucuresti