Suspendare executare act administrativ fiscal. Decizia 1194/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2928
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- - 03.06.2009
DECIZIA CIVILĂ NR. 1194
Ședința publică din 22 octombrie 2009
PREȘ: - -
JUDECĂTOR 1: Răzvan Pătru Diana Duma Maria Cornelia
JUDECĂTOR: - -
GREFIER: -
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta recurentă . T împotriva sentinței civile nr. 310/CA/18.03.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâții intimați Municipiul T prin Primar și Administrarea Domeniului Public T având ca obiect suspendare executare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă, consilier juridic în reprezentarea intimatului Municipiul T prin Primar și avocat în prezentarea intimatei Administrarea Domeniului Public T, lipsă fiind reclamanta recurentă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care nemaifiind formulate cereri, instanța acordă cuvântul părților în dezbaterea recursului.
Reprezentanta intimatului I Municipiul T prin Primar solicită respingerea recursului.
Reprezentantul intimatei II solicită respingerea recursului cu cheltuieli de judecată și depune la dosar în dovedire chitanța nr. 335 din 06.07.2009 prin care face dovada achitării onorariului de avocat în sumă de 1.500 lei.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Timiș sub nr- la data de 05.01.2009 reclamanta SC SRL T în calitate de lider al asocierii dintre SC SRL și, asociere reprezentata de liderul SC SRL a formulat, în baza art. 14 din Legea nr. 554/2004, cerere de suspendare a Rezultatului procedurii de atribuire a contractului având ca obiect concesionarea serviciului de blocare, ridicare, transport, depozitare și eliberare a autovehiculelor și remorcilor staționate neregulamentar, respectiv fără stăpân sau abandonate pe domeniul public sal privat al Municipiului T și Procedurii licitației deschise, COD --9 Servicii anexe și auxiliare în domeniul transportului.
A fost chemată în calitate de pârâtă PRIMĂRIA MUNICIPIULUI T - Direcția Patrimoniu, solicitându-se cheltuieli de judecată.
Prin sentința civilă nr. 310/18.03.2009, s-a respins acțiunea precizată privind pe reclamanta SC SRL T în contradictoriu cu pârâții MUNICIPIUL T PRIN PRIMAR - DIRECȚIA PATRIMONIU și SC ADMINISTRAȚIA DOMENIULUI PUBLIC SA T, având ca obiect suspendare executare.
Analizând excepția inadmisibilității acțiunii reclamantei, excepția invocată de către ambii pârâți, instanța a respins-o ca neîntemeiată față de împrejurarea că pârâtul PRIMARUL MUNICIPIULUI T își motivează excepția inadmisibilității cererii de suspendare a Procedurii de atribuire a contractului având ca obiect concesionarea serviciului de blocare, ridicare, transport, depozitare și eliberare a autovehiculelor și remorcilor staționate neregulamentar, respectiv fără stăpân sau abandonate pe domeniul public sau privat al Municipiului T, pe faptul că din documentația depusă și susținerile reclamantei nu rezultă că sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de art. 14 și ari. 15 din Legea nr. 554/2004, în sensul că reclamanta nu face dovada pagubei iminente ce i s-a produs prin desfășurarea procedurii, iar argumentele invocate sunt de fapt apărări de fond cu privire la anularea actului de adjudecare și nicidecum cu privire la suspendarea acestuia, aspecte ce au legătură cu fondul cererii de suspendare a procedurii de atribuire.
Se reține de către instanță că aceste motive duc la admiterea sau respingerea cererii pe fondul său și nicidecum la respingerea cererii ca inadmisibilă.
Se arată că reclamanta la ultimul termen de judecată a făcut dovada înregistrării pe rolul Tribunalului Timișa acțiunii în anulare a Rezultatului procedurii de atribuire a contractului având ca obiect concesiunea serviciului de blocare, ridicare, transport, depozitare și eliberare a autovehiculelor și remorcilor staționate neregulamentar, astfel că excepția inadmisibilității acțiunii din acest considerent a rămas fără obiect.
În motivarea excepției inadmisibilității acțiunii reclamantei, pârâta SC SA Tai nvocat prevederile art. 256 din nr.OUG 34/2006, cu modificările și completările ulterioare, conform cărora reclamanta avea dreptul să se adreseze Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor și nu instanței de judecată, apărare ce nu poate fi primită de către instanță întrucât disp. art. 256^2 alin. 1 din OUG nr. 34 din 19 aprilie 2006, privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, prevede că,(1) Persoana vătămată poate sesiza Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sau, după caz, instanța judecătorească competentă în vederea anulării actului și/sau recunoașterii dreptului pretins ori a interesului legitim
Conform acestor dispoziții legale reclamanta avea opțiunea de a sesiza Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sau de a se adresa instanței de contencios administrativ, optând pentru cea de-a doua variantă.
În ceea ce privește fondul cererii reclamantei instanța constată că una dintre caracteristicile actului administrativ este executarea sa din oficiu (ex officio), bazată pe prezumția de legalitate a acestuia.
Prin art. 14 și 15 din Legea contenciosului administrativ s-a instituit o excepție de la această regulă, respectiv posibilitatea suspendării executării actului administrativ, ca operație juridică de întrerupere temporară a efectelor sale, în speță a Rezultatului procedurii de atribuire a contractului având ca obiect concesionarea serviciului de blocare, ridicare, transport, depozitare și eliberare a autovehiculelor și remorcilor staționate neregulamentar, respectiv fără stăpân sau abandonate pe domeniul public sal privat al Municipiului T și Procedurii licitației deschise, COD --9 Servicii anexe și auxiliare în domeniul transportului, dar numai în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, condiții ce trebuie îndeplinite cumulativ.
Se menționează în considerentele sentinței că simpla susținere a reclamantei în sensul că "este prejudiciată" nu este de natură a satisface cerințele legii în ceea ce privește admisibilitatea cererii de suspendare a executării actului administrativ. Din cererea formulată nu rezultă pericolul care ar determina producerea unei pagube iminente, de natură să justifice suspendarea executării procedurii de licitație menționate mai sus, nefiind suficientă doar invocarea unei pretinse vătămări.
De altfel, reclamanta nu face referire, în cererea de suspendare, la existenta vreunei probe concrete din care să rezulte îndeplinirea cerințelor esențiale prevăzute de art.14 din Legea nr. 554/2004, rezumându-se doar la simple afirmații privind o vătămare iminentă, fără ca aceste împrejurări să fie dovedite în vreun fel.
Se arată că în speță nu s-a făcut dovada existenței unui caz bine justificat și nici a faptului că prin executarea actului administrativ reclamanta ar suferi o pagubă iminentă, singurele condiții care, fiind de natură să atragă o îndoială puternică asupra legalității actului administrativ, ar putea justifica temeinicia cererii de suspendare.
Referitor la paguba iminentă, reclamanta arată că societăților reclamante li se aduce un grav prejudiciu prin faptul ca oferta acestora a fost declarată inacceptabilă, făcând trimitere la un prejudiciu material viitor și previzibil rezultat din profitul pe care l-ar obține din urma prestării acestor servicii și că condiția cazului bine justificat este îndeplinită, prin prisma faptului că se vorbește de "împrejurări legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natura să creeze o îndoială serioasa a legalității actului administrativ", aspecte ce nu dovedesc nici cazul bine justificat și nici producerea unei pagube iminente.
Reclamanta arată că există numeroase motive ale neacceptării ofertei sale, și exista motive puternice de îndoiala asupra deciziei de respingere a ofertei, aspecte ce țin de fondul litigiului având ca obiect acțiunea în anulare a Rezultatului procedurii de atribuire a contractului și nu de îndeplinirea celor două condiții cumulative, obligatorii.
De asemenea, și motivele invocate la punctul 1 și 2 din cererea de suspendare,cu privire la certificatul de atestare fiscală privind plata impozitelor și taxelor către bugetul local, în conformitate cu dispozițiile art. 172 alin. l din nr.OUG 34/2006 modificată, omologarea a dispozitivelor și mijloacelor de transport și dovada deținerii acestora, respectiv depunerea de către asociatul, a declarațiilor prevăzute de art. 180 și art. 181 din nr.OUG 34/2006 respectiv fișa de date de la cap.1.3, sunt aspecte privitoare la fondul acțiunii având ca obiect anularea procedurii de adjudecare și nicidecum cu privire la suspendarea acesteia.
Amploarea contractului având ca obiect concesionarea serviciului de blocare, ridicare, transport, depozitare și eliberare a autovehiculelor și remorcilor staționate neregulamentar, respectiv fără stăpân sau abandonate pe domeniul public sal privat al Municipiului nu constituie prin el însuși, un motiv suficient pentru admiterea cererii de suspendare.
Împotriva Acestei hotărâri a declarat recurs, reclamanta T, solicitând modificarea în tot a sentinței recurate și admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului s-a menționat că reclamanta apreciază că instanța de fond în mod eronat cele două condiții impuse de art. 14 din Legea nr. 554/2004 pentru a dispune respingerea acțiunii sale. Astfel apreciază că sunt îndeplinite cele două condiții așa cum le va dezvolta, condiții pe care instanța de judecată nu a înțeles să le aprecieze ca atare.
În ceea ce privește paguba iminentă, instanța de fond în mod eronat a reținut faptul că simpla referire a faptului că există un prejudiciu material viitor și previzibil rezultat din profitul pe care l-ar obține din urma prestării acestor servicii nu este suficient pentru a satisface condiția prevăzută de art. 1 litera ș) din Legea nr. 554/2004. În acest sens, învederează instanței de judecată că în chiar definiția pagubei iminente este prevăzut faptul că se vorbește despre un prejudiciu viitor, iar în ceea ce se privește acest prejudiciu este atestat de faptul că sunt lipsiți de posibilitatea de a efectua acest contract pe care în cazul în care nu ar fi fost descalificați l-ar fi câștigat.
Mai mult, chiar art. 1, vorbește despre un prejudiciu material - constând în profitul de care societatea reclamantă este lipsită prin nesupunere actului administrativ atacat.
De asemenea și în ceea ce privește condiția cazului bine justificat, art. 1 litera t) vorbește despre împrejurări legate de starea de fapt sau de drept care creează îndoiala asupra legalității actului administrativ. În acest sens, instanța de fond a motivat din nou eronat asupra faptului că "numeroasele motive ale neacceptării ofertei sale, și există motive puternice de îndoială asupra deciziei de respingere a ofertei, aspecte ce țin de fondul litigiului și nu de îndeplinirea celor două condiții cumulativ, obligatorii".
Astfel solicită să se observe sublinierea că există o serie de nereguli de la punctul 1 - 6 din acțiunea principală care a format obiectul prezentului dosar. Apreciază că sunt în situația într-unui caz bine justificat prin prisma faptului că aceste mențiuni făcute de aceasta arată că au existat o serie de nereguli ale atribuirii contractului mai sus menționat.
În drept invocă art. 304 punctul 9, art. 304 indice 1 Cod procedură civilă, art. 14 din Legea nr. 554/2004.
La dosar a depus întâmpinare pârâta intimată T, solicitând respingerea recursului și menținerea sentinței atacate.
În considerentele întâmpinării s- a invocat excepția tardivității formulării recursului, solicitând admiterea excepției tardivității formulării recursului cu consecința respingerii recursului ca fiind tardiv formulat. Pe fond, s-a solicitat respingerea ca nefondat a recursului și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii atacate.
Astfel, solicită să se aibă în vedere faptul că hotărârea recurată a fost comunicată în data de 07.04.2009, în timp ce reclamanta - recurentă a introdus recursul abia în data de 16.04.2009, deci după expirarea termenului de 5 zile de la comunicare, așa cum prevede art. 14 (4) din Legea nr. 554/2004.
În aceste condiții, este evident că recursul promovat de reclamanta recurentă a fost tardiv formulat, astfel că solicită admiterea excepției tardivității acestuia, cu consecința respingerii recursului.
Referitor la fondul recursului arată că în motivarea recursului său reclamanta recurentă a arătat că instanța de fond a interpretat în mod eronat cele două condiții impuse de art. 14 din Legea nr. 554/2004, situație în care a dispus respingerea acțiunii acesteia.
Așa cum a arătat și în fața instanței și cum în mod legal și corect a reținut această instanță, cererea reclamantei de suspendare a procedurii de atribuire a contractului având ca obiect concesionarea serviciului de blocare, ridicare, transport, depozitare și eliberarea a autovehiculelor și remorcilor staționate neregulamentar, respectiv fără stăpân sau abandonate pe domeniul public sau privat al Municipiului T, este vădit neîntemeiată întrucât din actele depuse de reclamanta - recurentă la dosarul de fond. precum și din așa - zisele argumente prezentate de aceasta nu rezultă în nici un fel că ar fi îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de art. 14 și art. 15 din Legea nr. 554/2004.
După cum a reținut și instanța de fond, una dintre cele mai importante caracteristici ale actului administrativ este executarea sa din oficiu, bazat pe prezumția de legalitate de care acesta se bucură. În aceste condiții, suspendarea executării unui act administrativ constituie o excepție de la regulă și nu poate fi dispusă decât în situația îndeplinirii condițiilor impuse în mod expres de legiuitor.
Solicită să se observe că reclamanta recurentă nu a făcut în nici un fel dovada pagubei iminente ce i s-ar fi produs prin declararea ofertei sale ca inacceptabilă. Mai mult, toate argumentele invocate de reclamanta recurentă în motivarea acțiunii sale sunt aspecte privitoare la fondului unei acțiuni ce ar avea ca obiect anularea procedurii de adjudecare și nicidecum cu privire la suspendarea acesteia, situație în care este evident că acțiunea este neîntemeiată, așa cum a reținut în mod corect și instanța de fond.
De asemenea, solicită să se aibă în vedere faptul că reclamanta - recurentă ar fi trebuit să facă dovada că ar fi atacat pe fond rezultatul procedurii anterior formulării unei cereri de suspendare, ceea ce nu s-a întâmplat.
Se arată că simpla susținere a reclamantei recurente în sensul că este prejudiciată, nu este de natură a satisface cerințele legii în ceea ce privește admisibilitatea cererii de suspendare a executării actului administrativ.
Învederează și faptul că desfășurarea întregii proceduri de atribuire a contractului de concesiune a activităților mai sus menționate a fost verificată de către Biroul de Verificare a Achizițiilor Publice din cadrul T, care prin raportul de activitate înregistrat sub nr. 169.207/02.02.2009 a concluzionat că procedura de achiziție a respectat întru-totul dispozițiile legale în materie. Pârâta - intimată Primăria Municipiului Tad epus la dosarul de fond aceste raport.
Pârâții Municipiul T prin primar și T prin întâmpinarea depusă la dosar, a solicitat respingerea acestuia ca fiind netemeinic și nelegal cu consecința menținerii ca temeinică și legală a Deciziei civile nr. 310/CA/18,03,2009 motivând următoarele:
În primul rând, arată faptul că cererea reclamantei de suspendare a executării actului administrativ a rămas fără obiect, întrucât în urma emiterii nr. 326/29.07.2009 privind concesionarea prin,licitație publică deschisă, pe o perioadă de 5 ani, a serviciului "blocarea, ridicarea, transportul, depozitarea și eliberarea autovehiculelor și remorcilor staționare neregulamentar, respectiv fără stăpân sau abandonate pe domeniul public sau privat al Municipiului T" a fost încheiat contractul nr. 19/28.01.2009 între instituția sa și SA.
În mod corect, din analiza actelor și înscrisurilor aflate la dosarul cauzei, instanța de judecată a constatat că una dintre caracteristicile actului administrativ este executarea din oficiu bazată pe prezumția de legalitate a acestuia.
Arată faptul că, simpla susținere a reclamantei în sensul că "este prejudiciată", nu este de natură a satisface cerințele legii în ceea ce privește admisibilitatea cererii de suspendare a executării actului administrativ. Din cererea formulată nu rezultă, sub nici o formă, pericolul care ar determina producerea unei pagube iminente, de natură să justifice suspendarea executării procedurii de licitație, nefiind astfel suficientă doar invocarea unei pretinse vătămări.
Mai mult, reclamanta nu a făcut referire în cererea de suspendare, la existența vreunei probe concrete din care să rezulte îndeplinirea cerințelor esențiale prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2002, rezumându-se doar la simple afirmații privind o vătămare iminentă, fără ca aceste împrejurări să fie dovedite în vreun fel.
Referitor la paguba iminentă, reclamanta a arătat faptul că, societăților reclamante li se aduce un grav prejudiciu prin faptul că oferta acestora a fost declarată inacceptabilă, făcând trimitere la un prejudiciu material viitor și previzibil rezultat din profitul pe care l-ar obține din urma prestării acestor servicii și că, condiția cazului bine justificat este îndeplinită, prin prisma faptului că se vorbește de "împrejurări legate de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă a legalității actului administrativ", aspecte ce nu dovedesc nici cazul bine justificat și nici producerea unei pagube iminente".
Arată faptul că, reclamanta a arătat că există numeroase motive ale neacceptării ofertei sale și că există motive puternice de îndoială asupra deciziei de respingere a ofertei, aspecte ce țin de fondul litigiului, având ca obiect acțiunea în anulare a rezultatului procedurii de atribuire a contractului și nu de îndeplinire celor două condiții cumulative, obligatorii, prevăzute de art. 14 și 15 din Legea nr. 554/2004.
De altfel, reclamanta nu face referire, în cererea sa de suspendare, la existența vreunei probe din care să rezulte îndeplinirea cerințelor esențiale prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004, rezumându-se doar la simple afirmații privind o pagubă iminentă fără ca aceste împrejurări să fie dovedite în vreun fel.
Examinând recursul de, prin raportare la motivele de recurs invocate si la dispozițiile art. 304 ind. 1 Cod proc civ, văzând si prevederile art. 14 si 15 din legea nr.554/2004, precum si înscrisurile depuse la dosar de către părți, Curtea constata următoarele:
Reclamanta-recurenta a formulat, în baza art. 14 din Legea nr. 554/2004, cerere de suspendare a Rezultatului procedurii de atribuire a contractului având ca obiect concesionarea serviciului de blocare, ridicare, transport, depozitare și eliberare a autovehiculelor și remorcilor staționate neregulamentar, respectiv fără stăpân sau abandonate pe domeniul public sal privat al Municipiului T și Procedurii licitației deschise, COD --9 Servicii anexe și auxiliare în domeniul transportului.
După cum se cunoaște, actul administrativ se bucura de prezumția de legalitate, fiind el însuși titlu executoriu. Așadar, neexecutarea lui ar fi contrara unei bune ordini juridice, intr-un stat de drept si o democrație constituționala.
In consecința, suspendarea actului administrativ, ca operațiune juridica de întrerupere vremelnica a efectelor acestuia apare ca o situație de excepție de la regula executării din oficiu. Legiuitorul, prin art. 14 si 15 din Legea nr. 554/2004 a instituit proceduri speciale de suspendare a executării actului administrativ.
Potrivit dispozițiilor art. 15 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, suspendarea executării actului administrativ poate fi solicitată de reclamant pentru motivele prevăzute la art. 14 și prin cererea adresată instanței pentru anularea actului atacat.
Potrivit dispozițiilor art. 14 alin. 1 din Legea contenciosului administrativ, suspendarea executării actului administrativ se poate dispune numai dacă sunt îndeplinite cumulativ două condiții, respectiv un caz bine justificat și prevenirea unei pagube iminente sau a unui prejudiciu material viitor.
In ceea ce privește prima condiție impusa de legiuitor, si anume cazul bine justificat, aceasta este definita ca fiind împrejurarea legata de starea de fapt si de drept, care e de natura sa creeze o îndoiala serioasa in privința legalității actului administrativ.
Aceasta condiție amintește necesitatea existentei unui argument juridic aparent valabil in contestarea legalității actului administrativ, in timp ce legiuitorul R se refera, așa cum am menționat mai sus, la împrejurările legate de starea de fapt si de drept care sunt de natura sa creeze o îndoiala serioasa in privința legalității actului administrativ.
Așadar reclamanta are obligația sa dovedească in instanței de judecata aspecte care evidențiază caracterul ilegal al actului si abuzul autorității emitente.
Curtea constata ca reclamanta a menționat in cererea de chemare in judecata aspecte legate de fondul cauzei, învederând ca a respectat condițiile pentru admiterea ofertei sale. In ceea ce privește solicitarea de suspendare a executării actului administrativ reclamanta menționează ca societății i se produce un grav prejudiciu rezultat din profitul pe care l-ar fi obținut din admiterea ofertei sale. Se menționează ca au fost invocate si nelegalități ale deciziei de respingere a ofertei.
In ceea ce privește insa cererea de suspendare a executării formulata, Curtea constata ca reclamanta nu a invocat critici de nelegalitate prin corelarea lor cu cerința cazului bine justificat, astfel cum impune legiuitorul.
Curtea constata ca in speța de reclamanta a invocat nereguralitati care sunt legate strict de fondul cauzei si analizarea tuturor condițiilor solicitate pentru admiterea ofertei.
Definiția legala a celei de-a doua condiții prevăzute de art. 14, si anume "paguba iminenta" este data de art. 2 din Legea nr. 554/2004 in sensul ca ea reprezintă un prejudiciu material viitor dar previzibil cu evidenta sau, după caz perturbarea a funcționarii unei autorități publice sau unui serviciu public.
In cauza având ca obiect suspendarea executării unui act administrativ trebuie administrate probe cu privire la iminenta producerii unei pagube. Curtea constata ca reclamanta nu a depus la dosar înscrisuri cu privire la iminenta producerii unei pagube. Nu pot fi primite simplele afirmații ale acesteia in sensul ca eventuala executare a actelor administrative contestate este de natura sa ii provoace o paguba importanta de ordin material in sensul ca nu va obține un profit pe care ar fi putut sa il obțină(ln acest sens s-a pronunțat si ICCJ -secția de contencios administrativ in decizia nr.2115/19.04.2007, "Legea contenciosului administrativ",Jurisprudența si comentariu, si ).
Reținând cele expuse, văzând si dispozițiile legale mai sus menționate, Curtea va respinge recursul formulat ca neîntemeiat.
de dispozițiile art. 274 Cod proc civ, constatând culpa reclamantei-recurente in declanșarea litigiului, Curtea va obliga reclamanta-recurentă la plata către intimata-parată SC SA a sumei de 1500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de reclamanta SC SRL în contradictoriu cu intimatele Primăria Mun. T -Direcția Patrimoniu și SC SA împotriva sentinței civile nr.310/CA/18.03.2009 de Tribunalul Timiș secția comercială și de contencios administrativ în dosar nr-.
Obligă reclamanta-recurentă la plata către intimata-parată SC SA a sumei de 1500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 22 octombrie 2009.
PREȘF. JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
-
Red./11.11.2009
Tehnodact /2 EX./11.11.2009
Prima instanță: Tribunalul Timiș
Judecător
Președinte:Răzvan Pătru Diana Duma Maria CorneliaJudecători:Răzvan Pătru Diana Duma Maria Cornelia
