Suspendare executare act administrativ fiscal. Sentința 166/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - suspendarea executare act administrativ -
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA NR. 166
Ședința publică din16 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Nastasi Dorina
Grefier - -
Pe rolul instanței se află judecarea cererii de suspendare a executării Ordinului nr. 2426 din data de 07.09.2009 emis de Ministerul Justiției și Libertăților, cerere formulată de reclamantul petentul, domiciliat în municipiul S,-, -.93,. B,. 35, județul S, în contradictoriu cu intimatul Ministerul Justiției și Libertăților, cu sediul în municipiul B, sector 5,-.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reclamantul, asistat de avocat, lipsă fiind intimatul.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că prin serviciul - registratură - al instanței a fost depusă întâmpinare din partea intimatului, din care un exemplar a fost înmânat apărătoarei reclamantului.
Apărătoarea reclamantului a depus la dosar Decizia nr. 1363 din 13 aprilie 2009, prin care a fost admis recursul privind pe inculpatul, casată sentința penală și aplicarea acestuia pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. "a" teza a II-a, lit. "b" și lit. "c" Cod penal, pe durata și în condițiile prev. de art. 71 Cod penal. A arătat că solicită suspendarea de urgență și cu precădere a punerii în executare a Ordinului 2426/07.09.2009, motivat de consecințele deosebit de grave ale acestuia.De asemenea a arătat că întreaga activitate a Biroului, conform legii, încetează, dar având în vedere și contractele de muncă încheiate cu cei trei angajați, acestea au efecte negative asupra salariaților. A precizat că își întemeiază cererea pe prevederile art. 10 și art. 14 din Legea 554/2004 privind contenciosul administrativ; nu solicită cheltuieli de judecată.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
CURTEA,
Asupra acțiunii de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Curtea de APEL SUCEAVA - secția comercială, contencios administrativ și fiscal sub nr- din 02.10.2009, reclamantul a solicitat, în contradictoriu cu Ministerul Justiției și Libertăților B suspendarea executării Ordinului nr. 2426 din data de 07.09.2009 emis de pârât, până la pronunțarea instanței de fond.
În motivare, reclamantul arată că prin Ordinul menționat în petitul acțiunii s-a dispus încetarea calității sale de executor judecătoresc în circumscripția de pe lângă Curtea de APEL SUCEAVA, arătând totodată că a formulat plângere prealabilă împotriva Ordinului menționat, însă până în prezent nu a primit răspuns.
Precizează reclamantul că se impune suspendarea actului administrativ, întrucât aplicarea acestuia ar conduce la încetarea activității Biroului, a contractelor de muncă ale celor 3 angajați, producând prin aceasta grave prejudicii creditorilor care au în curs de executare titlurile executorii, atrăgând decăderea din termen, nulitatea actelor întocmite, imposibilitatea onorării obligațiilor de plată către bugetul de stat.
Mai precizează reclamantul că prin Decizia penală nr. 1363 din 13 aprilie 2009, s-a dispus condamnarea sa la o pedeapsă de 6 luni închisoare cu suspendarea condiționată a executării, precum și suspendarea executării pedepsei accesorii aplicate (respectiv de a-și exercita profesia, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii), astfel încât, având în vedere decizia penală menționată care nu încalcă nici o prevedere legală, devin inaplicabile disp. art. 22 al. 1 lit. "e" și art. 22 alin. 2 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești.
În dovedirea acțiunii, reclamantul a depus acte la dosar.
Pârâtul, prin întâmpinare, solicită respingerea acțiunii ca nefondată, motivat de faptul că împrejurările în care a fost emis Ordinul din litigiu, nu sunt de natură să creeze o îndoială serioasă, asupra legalității acestuia.
Mai arată pârâtul că Ordinul din litigiu a fost emis în conformitate cu art. 22 alin. 1 lit. "e" din Legea 188/2000 cu modificările ulterioare, având în vedere Decizia penală nr. 1363 din 13.04.2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care reclamantul a fost condamnat la o pedeapsă de 6 luni închisoare cu suspendare pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual prevăzut de art. 289 alin. 1 Cod penal.
Precizează totodată pârâtul că susținerea reclamantului conform căreia prin suspendarea executării pedepsei accesorii aplicate, art. 22 alin. 1 lit. "e" și art. 22 alin. 2 din Legea 188/2000 nu ar mai fi aplicabile, este total eronată, ordinul din litigiu fiind emis cu respectarea strictă a temeiurilor ce i-au stat la bază și cum nu există un caz bine justificat pentru a se dispune suspendarea executării ordinului ministrului se impune respingerea cererii.
Examinând cererea de suspendare de față, Curtea constată următoarele:
Aplicarea art. 14 din Legea 554/2004 privind suspendarea executării unui act administrativ este condiționată de existența unui caz bine justificat și pericolul producerii unei pagube iminente.
Existența unui "caz bine justificat" este definită de către legiuitor prin art. 2 lit. "t" din Legea 554/2004 acesta presupunând existența unor "împrejurări legate de starea de fapt și de drept care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ".
În speță, împrejurările în care a fost emis ordinul menționat nu sunt de natură să creeze o îndoială serioasă asupra legalității actului.
Astfel, Ordinul atacat de către reclamant a fost emis având în vedere Decizia penală nr. 1363 din 13.04.2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin care reclamantul a fost condamnat la o pedeapsă de 6 luni închisoare cu suspendare pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual prev. de art. 289 alin. 1 Cod penal, temeiul juridic al emiterii ordinului fiind art. 22 alin. 1 lit. "e" și art. 47 alin. 2 din Legea 188/2000 privind executorii judecătorești.
Astfel, art. 22 alin. 1 lit "e" din Legea executorilor judecătorești nr. 188/2000, cu modificările și completările ulterioare prevede:
"(1) Calitatea de executor judecătoresc încetează:
-
e) în cazul condamnării definitive pentru săvârșirea cu intenție a unei infracțiuni care aduce atingere prestigiului profesiei;".
Potrivit dispozițiilor art. 47 alin. 2 din Legea executorilor judecătorești nr. 188/2000, cu modificările și completările ulterioare, "Ministrul Justiției dispune excluderea din profesie a executorului judecătoresc condamnat în condițiile prevăzute la art. 22 alin. 1 lit. "e", începând cu data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești de condamnare".
Din interpretarea acestor texte de lege rezultă că, în cazul condamnării definitive pentru săvârșirea cu intenție a unei infracțiuni care aduce atingere prestigiului profesiei, încetarea calității de executor judecătoresc are loc în temeiul legii, urmând ca excluderea din profesie să fie dispusă de către ministrul justiției și libertăților cetățenești începând cu data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.
Așadar suspendarea executării pedepsei accesorii a fost dispusă pe durata suspendării condiționată a executării pedepsei închisorii, ca efect al art. 71 alin. 5 Cod penal, și în nici un caz pentru motivația că instanța ar fi apreciat necesară suspendarea interzicerii de a exercitare a profesiei, în considerarea gradului de pericol social scăzut al faptei, cum afirmă în mod eronat reclamantul.
Condiția cerută pentru art. 22 alin. 1 lit. "e" din Legea 188/2000 pentru încetarea calității de executor judecătoresc este condamnarea definitivă pentru săvârșirea cu intenție a unei infracțiuni care aduce atingere prestigiului profesiei și nu aplicarea pedepsei accesorii prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. "c" din Codul penal.
Din analiza textelor legale sus-menționate, rezultă explicit condiția cerută de legiuitor pentru încetarea calității de executor judecătoresc, aceasta fiind condamnarea definitivă pentru săvârșirea cu intenție a unei infracțiuni care aduce atingere prestigiului profesiei și nicidecum pedeapsa accesorie prev. de art. 64 alin. 1 lit. "c" Cod penal.
Ca urmare, referirea reclamantului la inaplicabilitatea art. 22 alin. 1 lit. "e" și alin. 2 din Legea 188/2000 datorită suspendării de către instanța penală a executării pedepsei a pedepsei accesorii prev. de art. 64 alin. 1 lit. "c" Cod penal este eronată.
În concluzie, cum nu este îndeplinită condiția existenței unui caz bine justificat pentru executarea ordinului din litigiu, neexistând îndoieli privind legalitatea emiterii acestuia, cererea de suspendare a executării de față, urmează a fi respinsă ca nefondată.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca nefondată judecarea cererii de suspendare a executării Ordinului nr. 2426 din data de 07.09.2009 emis de Ministerul Justiției și Libertăților, cerere formulată de reclamantul petentul, domiciliat în municipiul S,-, -.93,. B,. 35, județul S, în contradictoriu cu intimatul Ministerul Justiției și Libertăților, cu sediul în municipiul B, sector 5,-.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică, azi 16 octombrie 2009.
Președinte, Grefier,
Red.
2 ex./13.11.2009
Președinte:Nastasi DorinaJudecători:Nastasi Dorina
