Suspendare executare act administrativ fiscal. Decizia 2258/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - suspendare executare act normativ -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZI NR. 2258
Ședința publică din data de 18 decembrie 2009
PREȘEDINTE: Andrieș Maria
JUDECĂTOR 2: Sas Remus
JUDECĂTOR 3: Nastasi Dorina
Grefier - -
Pe rol, pronunțarea asupra recursului declarat de recurenta Agenția pentru Protecția Mediului, cu sediul în S, str. - nr. 1.A, județul S, împotrivasentinței nr. 1570 din 1 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal în dosarul nr-intimat fiind SC Comunale SA R.
Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în cadrul ședinței publice din data de 17 decembrie 2009, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată și când, pentru a da posibilitate să se depună concluzii scrise la dosar instanța a amânat pronunțarea pentru astăzi, 18 decembrie 2009.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea adresată Tribunalului Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal și înregistrată sub numărul -, contestatorul SC Comunale SA a solicitat în contradictoriu cu intimata Agenția pentru Protecția Mediului suspendarea executării Avizului de mediu la închiderea depozitului de deșeuri urbane din municipiul R nr.1 din data de 04.06.2009 până la pronunțarea instanței pe fondul contestației împotriva acestui aviz.
În motivarea cererii de suspendare contestatoarea a arătat următoarele.
Contestatorul este operatorul unic al serviciului public de colectare și depozitare a deșeurilor municipale din municipiul R, orașul, comuna, noi, fiind ttitularul autorizației de mediu nr.75/05.03.2007 emisă de Agenția pentru Protecția Mediului S care este valabilă până la data de 30 mai 2012, iar printre altele societatea trebuie să respecte și condiția de a sista depozitarea deșeurilor începând cu data de 31.12.2009, potrivit HG nr.349/2009.
Cu toate acestea, prin avizul de mediu contestat se stabilește drept măsură sistarea depozitării deșeurilor la depozitul din Municipiul R cu data de 16.07.2009.
Respectarea măsurii de sistare a depozitării la R este imposibilă până când nu se stabilește o nouă variantă de depozitare.
Există un contract încheiat cu depozitul din B, dar acesta urmează a fi pus în practică începând cu data de 01.01.2010.
deșeurilor la o distanță de 70 Km de R implică cheltuieli uriașe, ajungându-se la dublarea prețului, or modificarea prețului impune aprobarea prețului în Consiliul Local, ceea ce înseamnă câteva luni de zile, timp în care societatea ar lucra în pierdere, ceea ce ar duce la falimentarea societății având în vedere datoriile mari pe care le înregistrează.
În drept și-a întemeiat cererea pe disp.art.14 din Legea nr.554/2004.
În dovedire s-au depus în copie avizul de mediu nr.1/04.06.2009, Anexa Avizului de mediu, Autorizația de mediu nr.75/05.03.2007, cererea pentru solicitarea avizului de mediu, cererea nr.2135/29.05.2009, cererea nr.259/09.06.2009 și cererea nr.2512/30.06.2009.
Prin întâmpinarea formulată, pârâta Sas olicitat respingerea cererii de suspendare a executării avizului de mediu, precum și respingerea excepției de nelegalitate ca lipsită de obiect și neîntemeiată.
S-a menționat în întâmpinare că prin adresa nr.1033/03.02.3009 și nr.1409/04.03.2009 s-a transmis reclamantei, la fel ca și altor operatori economici ca până la data de 16 iulie 2009 trebuie să-și sisteze activitatea de depozitare, același lucru fiind comunicat și prin adresa nr.1479/1480/04.02.2009.
La data de 13.05.2009 a revenit cu o nouă adresă către contestator, nr.3961 prin care i se reamintește faptul că potrivit Tratatului de Aderare aprobat prin Legea nr.157/2005 termenul de sistare a activității depozitului de deșeuri R este 16 iulie 2009 și i se solicită să depună la S până cel târziu 30 mai 2009 documentele necesare în vederea stabilirii obligațiilor de mediu.
În baza cererii nr.2063/22 mai 2009, SC Comunale SA Ras olicitat stabilirea obligațiilor de mediu ce le revin la încetarea activității privind refacerea calității mediului în zona de impact a activității, motiv pentru care s-a eliberat avizul de mediu nr.1 din 04.06.2009, aviz în care sunt prevăzute aceleași obligații de mediu ca în autorizația de mediu nr.75/2007, cu o singură modificare, și anume sistarea depozitării deșeurilor începând cu data de 16 iulie 2009.
Ulterior, la data de 29 mai 2009, reclamanta a revenit cu adresa nr.2135 prin care s-a precizat faptul că documentația pentru solicitarea stabilirii obligațiilor de mediu va fi depusă cu 30 de zile înainte de închiderea depozitului, respectiv 01.12.2009.
Respectarea măsurii de sistare a depozitării deșeurilor la R nu este imposibilă atâta timp cât contestatorul avea cunoștință încă din luna februarie de faptul că data de 16 iulie 2009 este termenul de sistare a activității, termen pe care și l-a însușit din moment ce a depus documentația pentru eliberarea avizului de mediu.
Contestatorul a avut timp suficient din februarie până în iulie 2009 să găsească o nouă variantă de depozitare, să ia măsuri de precauție pentru ridicarea tarifului ca urmare a transportării la un alt depozit care are o perioadă de tranziție.
Contestatorul este operatorul unic pentru R și și nu ar fi trebuit să încheie contract cu comunele menționate în contestație dacă nu putea susține financiar transportarea la o distanță de 70 de Km, mai ales dacă nu deține autorizație de mediu pentru prestarea acestui serviciu.
Continuarea activității pe depozitele neconforme, fără respectarea calendarului, constituie o încălcare a actelor legale și a documentelor în vederea negocierilor capitolului mediu cu Uniunea Europeană.
Prin sentința nr.1570 din 1 octombrie 2009 Tribunalul Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal admis cererea formulată de contestator și a dispus suspendarea executarea Avizului de Mediu la închiderea depozitului de deșeuri urbane din Municipiul R până la pronunțarea instanței de fond.
Pentru a hotărî astfel prima instanța a reținut că potrivit disp.art.14 al.1 din Legea nr.554/2004, "În cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art.7, a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond. În cazul în care persoana vătămată nu introduce acțiunea în anularea actului în termen de 60 de zile, suspendarea încetează de drept și fără nici o formalitate", iar potrivit disp.art.15 al.1 din același act normativ, "suspendarea executării actului administrativ unilateral poate fi solicitată de reclamant, pentru motivele prevăzute la art.14, și prin cererea adresată instanței competente pentru anularea, în tot sau în parte, a actului atacat.
În acest caz, instanța poate dispune suspendarea actului administrativ atacat, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei. Cererea de suspendare se poate formula odată cu acțiunea principală sau printr-o acțiune separată, până la soluționarea acțiunii în fond".
Din interpretarea coroborată a prevederilor de mai sus, pentru suspendarea actului administrativ este necesar a fi întrunite cumulativ două condiții și anume, existența unui caz bine justificat și iminența producerii unei pagube care astfel poate fi prevenită.
Instanța apreciază că prin sistarea depozitării deșeurilor în depozitul din municipiul R începând cu 16.07.2009 s-ar produce o pagubă reclamantei care ar trebui să transporte resturile menajere la o distanță de 70 de Km până la depozitul din B, costurile transportului fiind mult mai mari.
Astfel, reclamanta nu este pregătită să transporte deșeurile la B nici logistic și nici în ceea ce privește majorarea tarifului pentru serviciul prestat.
Instanța apreciază astfel că prin aducerea la îndeplinire a dispozițiilor din avizul de mediu și anume sistarea depozitării deșeurilor cu data de 16.07.2009, cât și a celorlalte măsuri care rezultă din aceasta, i-ar produce reclamantei un prejudiciu greu de înlăturat în ipoteza anulării actului în speță, fiind vorba de cheltuieli suplimentare care nu ar putea fi recuperate nici de la populație și nici de la autoritatea publică.
Cât privește existența unui caz bine justificat, din împrejurările cauzei rezultă o îndoială asupra prezumției de legalitate a actului administrativ, atâta timp cât termenul pentru sistarea deșeurilor în depozitul de la R este 31.12.2009, termen stabilit inițial prin autorizație de mediu cât și prin HC nr.349/2005, anexa 5.
De altfel, prezumția de legalitate constituie unul dintre fundamentele caracterului executoriu al unui act administrativ.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal a declarat recurs recurenta Agenția pentru Protecția Mediului S, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului a invocat motivele de casare prevăzute de disp. art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, respectiv faptul că "hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea greșită a legii".
Art. 14 din Legea nr. 554/2004 în baza căruia a fost introdusă cererea intimatei stabilește că " în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente după sesizarea, în condițiile art. 7, a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond. În cazul în care persoana vătămată nu introduce acțiunea în anularea actului în termen de 60 de zile, suspendarea încetează de drept fără nici o formalitate".
Astfel cererea de suspendare se poate formula odată cu acțiunea principală sau prin acțiune separată până la soluționarea acțiunii în fond.
În cauză intimata a făcut cererea de suspendare pe care separată, acțiunea în anularea avizului de mediu nefiind introdusă nici până la data la care s-a formulat cererea de recurs. Cererea de suspendare poate fi introdusă anterior sesizării instanței de fond și pentru soluționarea favorabilă trebuie îndeplinite în moc cumulativ două condiții: cazul să fie bine justificat și paguba iminentă.
Ori, în cauză nu s-a făcut dovada existenței acestor condiții, prin urmare nu sunt întrunite cerințele art. 14 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 pentru a se dispune suspendarea executării avizului de mediu.
În ceea ce privește paguba iminentă, aceasta aste dată de art. 2 alin.1 lit. s din Legea nr. 554/2004, în sensul că ea reprezintă un prejudiciu material viitor dar previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public.
În ceea ce privește "cazul bine justificat" consideră că nu există elemente de vădită nelegalitate în actul administrativ atacat, iar instanța, în soluționarea cererii trebuia să aplice principiul proporționalității, prin cântărirea intereselor părților raportat la fiecare rezultat posibil. La pronunțarea cererii de suspendare instanța trebuia să "pipăie" fondul evitând să se pronunțe asupra acestuia.
În susținerea motivelor intimata a depus la dosar un număr de 12 contracte de prestări servicii având ca obiect colectarea, transportul și depozitarea deșeurilor menajere la rampa de gunoi a municipiului R, contracte încheiate în general în jurul datei de 16 iulie 2009, dată la care trebuia să sisteze activitatea.
Intimata a susținut în motivarea contestației faptul că " există un contract încheiat cu depozitul din B, dar acesta urmează a fi pus în practică începând cu data de 1.01.2010" fapt care nu este adevărat. Autorizația de mediu a fost emisă tocmai cu condiția eliminării deșeurilor prin depozitarea finală la un depozit care a obținut o perioadă de tranziție respectiv la SC Serv SA - depozitul B cu care societatea are relații contractuale.
Recurenta precizează că depozitele de deșeuri care nu respectă standardele reprezintă un pericol pentru sănătatea cetățenilor și pentru mediu, ele putând genera în aer emisii și mirosuri și pot polua solul și apa.
Intimata contestă avizul de mediu emis la închiderea depozitului de deșeuri urbane din municipiul R nr. 1 din 4 iunie 2009 iar Autorizația de mediu cu nr. 75/5.03.2007, la care se face referire în contestație este emisă pentru Depozitul de deșeuri nepericuloase din municipiul R, care prevede depozitarea deșeurilor municipale.
Prin concluziile scrise depuse la dosar petenta - intimată solicită ca instanța să observe faptul că niciuna dintre autorizațiile emise între anii 2008 - 2009 nu invalidează autorizația nr. 75/2007, întrucât autorizațiile nr. 587/2008 în forma inițială și revizuită și nr. 317/2009 privesc autorizarea serviciului public de salubrizare, adică ridicarea deșeurilor, nu și locul depozitării acestora.
În condițiile în care ar fi făcut aplicarea avizului de mediu și ar fi sistat depozitarea la R, transportând deșeurile cu cele câteva mijloace de transport la B, ar fi determinat o lentoare teribilă a ridicării deșeurilor, adică de fapt o lăsare a deșeurilor la ghenele din oraș pe o perioadă mai lungă de timp, în perioada de vară, pericolul de îmbolnăvire fiind astfel mult mai mare.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate, Curtea îl constată întemeiat pentru următoarele motive.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 14 alin.1 din Legea nr.554/2004, "în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond. În cazul în care persoana vătămată nu introduce acțiunea în anularea actului în termen de 60 de zile, suspendarea încetează de drept și fără nici o formalitate".
În speță reclamanta nu a făcut nici dovada existenței a unui caz bine justificat și nici a pericolului producerii unei pagube iminente. Cele reținute de către instanța de fond ca argumente ale admiterii cererii apar ca fiind puerile atâta timp cât acesteia i-au fost aduse la cunoștință încă din data de 3.02.2009 prevederile Directivei 1993/31/CE privind depozitarea deșeurilor, transpusă prin HG nr.349/2005, solicitându-i-se ca până la data de 16 iulie 2009 să ia măsurile necesare pentru încetarea activității depozitului de deșeuri R, având astfel timpul necesar înlăturării oricăror impedimente, chiar de ordin material.
Pe de altă parte, acțiunea în anularea autorizației de mediu depusă de către reclamantă a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava abia la data de 4 decembrie 2009, cu mult peste termenul de 60 de zile prevăzut de către art.14 alin.1 din Legea nr.554/2007, astfel încât la această dată suspendarea executării actului este încetată de drept.
Având în vedere aceste aspecte, precum și prevederile art. 304 apct.9 rap. la art.312 alin.3 Cod procedură civilă Curtea va admite recursul, va casa în totalitate sentința atacată și, în rejudecare, va respinge acțiunea ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite recursul formulat de recurenta Agenția pentru Protecția Mediului, cu sediul în S, str. - nr. 1.A, județul S, împotrivasentinței nr. 1570 din 1 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal în dosarul nr-intimat fiind SC Comunale SA R.
Modifică în totalitate sentința civilă nr. 1570 din 1.10.2009 a Tribunalului Suceava și în rejudecare:
Respinge cererea ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 17 decembrie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Dact.
2 ex./15.01.2010
Jud. fond
Președinte:Andrieș MariaJudecători:Andrieș Maria, Sas Remus, Nastasi Dorina
