Suspendare executare act administrativ fiscal. Sentința 297/2008. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL

SENTINȚA Nr. 297

Ședința publică de la 31 Octombrie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Doina Ungureanu Judecător

Grefier: - -

*******

S-a luat în examinare acțiunea formulată de reclamanta - INDUSTRIE SRL în contradictoriu cu pârâtele DIRECȚIA REGIONALĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE C, AUTORITATEA NAȚIONALĂ VĂMILOR, DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE O și ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE PENTRU CONTRIBUABILII MIJLOCII, având ca obiect suspendare executare act administrativ.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: reprezentant asistat de avocat pentru reclamanta - INDUSTRIE SRL și consilier juridic, pentru pârâtele DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE O și ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE PENTRU CONTRIBUABILII MIJLOCII, lipsind pârâtele DIRECȚIA REGIONALĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE C și AUTORITATEA NAȚIONALĂ VĂMILOR.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, care învederează instanței că, prin Serviciul arhivă, reclamanta - INDUSTRIE SRL a depus dovada achitării cauțiunii în cuantum de 10000 lei - recipisa de consemnare seria - nr. -/22.10.2008 eliberată de CEC Bank SA, Agenția Calea B - C; de asemenea se învederează că pârâta DIRECȚIA REGIONALĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE Cad epus întâmpinare.

Instanța comunică reprezentantei reclamantei o copie a întâmpinării care arată că nu solicită acordarea unui termen pentru a observa întâmpinarea înmânată în ședința de judecată. Depune extrase de cont.

Apreciindu-se îndeplinite dispozițiile art. 150 Cod procedură civilă, instanța acordă cuvântul asupra cererii de suspendare.

Avocat pentru reclamanta - INDUSTRIE SRL, solicită admiterea cererii de suspendare și să se dispună suspendarea executării actelor administrativ-fiscale reprezentate de decizia de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecția fiscală înregistrată sub nr.149/07.07.2008 la DGFP O - Administrația Finanțelor Publice pentru Contribuabilii Mijlocii și de raportul de inspecție fiscală încheiat la data de 07.07.2008, înregistrat la Direcția Regională pentru Accize și operațiuni Vamale C sub nr. 24255/07.07.2008 și la DGFP O sub nr. 16464/07.07.2008 până la soluționarea pe fond a acțiunii în anularea actelor administrativ-fiscale menționate, fără acordarea unor cheltuieli de judecată.

Apreciază că sunt îndeplinite dispozițiile art. 14 din Legea nr. 554/2004 în ceea ce privește dovada pagubei iminentă și a cazului bine justificat.

În ceea ce privește paguba iminentă, menționează că prin executarea silită pornită împotriva petentei, respectiv adrese de înființare a popririi, aceasta este prejudiciată materială cu consecința imposibilității continuării activității.

Arată că numai obligația fiscală principală în sumă de 137.000.000 RON pe care DGFP Oad ispus a fi virată la Bugetul de Stat depășește de două ori cifra de afaceri anuală a agentului economic.

Apreciază că este evident că executarea silită a societății pentru o astfel de sumă este de natură a conduce la o perturbare previzibilă gravă a funcționării acesteia ce ar avea ca efect imposibilitatea de desfășurare a activității.

Învederează că au fost dispuse măsuri asiguratorii asupra patrimoniului societății reclamante constând în sechestre asiguratorii asupra bunurilor mobile și imobile - decizia de instituire a măsurilor asiguratorii nr. 33/17.06.2006 dar și procesele verbale de sechestru asiguratoriu pentru bunuri mobile și imobile nr. 14945/20.06.2008, nr. 14946/20.06.2008

Menționează că paralizarea activității - INDUSTRIE SRL rezultă din cuantumul creanței fiscale raportat la capitalul social, cifra de afaceri și posibilitățile financiare ale unui agent economic din mediul rural.

Apreciază că executarea actelor administrativ - fiscale ( mai ales în modalitatea de executare silită aleasă - poprirea) ar întrerupe circuitul financiar al societății reclamante cu consecința încetării activității acesteia.

Învederează instanței că societatea reclamantă are încheiate unele contracte de leasing financiar și totodată are în derulare contracte de vânzare -cumpărare încheiate cu furnizorii care au termene de livrare a produselor până la sfârșitul acestui an - prin executarea actelor administrativ - fiscale, societatea este în imposibilitate de a-și respecta obligațiile contractuale față de furnizori, respectiv beneficiari.

De asemenea, arată că societatea are un număr de 50 de salariați conform Adresei nr. 5149/11.09.2008 eliberată de Inspectoratul Teritorial d e Muncă O, iar prin executarea actelor administrativ fiscale, societatea ar fi în imposibilitatea realizării veniturilor necesare pentru achitarea drepturilor salariale ale acestora.

Menționează că prin decizia nr. 003/31.07.2008 emisă de Direcția Județeană pentru Operațiuni pentru Operațiuni Vamale O (emisă în baza actelor administrativ-fiscale a căror suspendare este solicitată) s-a anulat facilitatea constând în scutirea de la plata accizelor, cu consecința imposibilității desfășurării activității reclamantei - INDUSTRIE SRL.

Efectul direct al revocării Autorizației de utilizator final nr. 28118/07.12.2007 și al Autorizației de utilizator final RO 28002/10.03.2008 constă în pierderea scutirii de la plata accizelor, astfel încât aceasta devine exigibilă. Se poate constata că numai valoarea totală a accizelor ce ar trebui suportate de societate ca efect al pierderii facilității, cheltuieli ce urmează a fi suportate în baza actelor administrative contestate, depășește cifra de afaceri anuală a agentului economic.

În ceea ce privește cazul bine justificat arată că și această condiție prevăzută de art. 14 din Legea nr. 554/2004 fiind reprezentată de împrejurările legate de starea de fapt și de drept care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ.

Învederează că în prezenta cauză au fost efectuate 2 rapoarte de expertiză, astfel: raportul de expertiză tehnică extrajudiciară întocmit de expert care a analizat încadrarea produselor propusă la Laboratorul Central Vamal și domeniul de utilizare declarat de producător; și al doilea raport de expertiză contabilă extrajudiciară întocmit de expert.

Prin aceste rapoarte s-a constatat că societatea nu a produs nici un prejudiciu bugetului de stat, nedatorând sumele menționate în actele administrativ fiscale contestate; în acest sens sunt și concluziile - SA care apreciază că produsele - Industrie SRL nu au culoare de păcură, iar în laborator parametrii tehnici sunt nespecifici pentru o probă de păcură.

O altă dovadă a nelegalității și netemeiniciei actelor administrativ-fiscale este dată de faptul că, deși au fost analizate produsele reclamantei - Industrie SRL, dintr-un singur lot (pentru care au fost emise certificatele de analiză), organul fiscal a stabilit debitul fiscal pentru perioada 2006 -2008, deși în ceea ce privește celelalte produse, din intervalul 2006 - 22.04.2008, nu au fost prevalate probe și nu s-a stabilit caracterul accizabil al acestora.

În susținerea motivelor prezentei cereri, reprezentanta reclamantei invocă nr. R/- a Comitetului din cadrul Consiliului Europei privind protecția jurisdicțională provizorie în materie administrativă și nr. 16/2003 a Comitetului din cadrul Consiliului Europei, potrivit cărora executarea actelor administrative trebuie să țină cont de drepturile și de interesele persoanelor particulare.

Referitor la susținerea pârâtelor potrivit căreia nu au fost dovedite concret consecințele negative ale actului administrativ fiscal, avocat a arătat că în situația în care societatea ar fi executată silit, aceasta ar determina încetarea activității, în condițiile în care în prezent toate conturile societății sunt poprite, imposibilitatea realizării veniturilor necesare pentru achitarea drepturilor salariale ale celor 50 de angajați ai societății, precum și imposibilitatea respectării obligațiilor contractuale ale reclamantei.

Susține că în ceea ce privește rezultatele obținute la punctul de inflamabilitate a produselor societății ce au fost supuse controlului, diferențele apar ca urmare a neomogenizării probelor.

Avocat pentru reclamanta - INDUSTRIE SRL, solicită admiterea cererii de suspendare și să se dispună suspendarea executării actelor administrativ-fiscale reprezentate de decizia de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecția fiscală înregistrată sub nr.149/07.07.2008 la DGFP O - Administrația Finanțelor Publice pentru Contribuabilii Mijlocii și de raportul de inspecție fiscală încheiat la data de 07.07.2008, înregistrat la Direcția Regională pentru Accize și operațiuni Vamale C sub nr. 24255/07.07.2008 și la DGFP O sub nr. 16464/07.07.2008 până la soluționarea pe fond a acțiunii în anularea actelor administrativ-fiscale menționate, fără acordarea unor cheltuieli de judecată. Depune concluzii scrise.

Consilier juridic, pentru pârâtele DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE O și ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE PENTRU CONTRIBUABILII MIJLOCII, solicită respingerea cererii de suspendare, apreciind că nu sunt îndeplinite dispozițiile art. 14 din Legea nr. 554/2004. Susține că reclamanta nu a făcut dovada pagubei iminente.

Învederează că instanța trebuie să aibă în vedere activitatea pe care o desfășoară societatea în condiții nelegale, precum și cuantumul creanței pe care pârâta DGFP Ooa re de recuperat de la reclamantă.

În replică, avocat pentru reclamanta - INDUSTRIE SRL, învederează că la fila 71 din dosar se află decizia de instituire a măsurilor asiguratorii asupra conturilor și depozitelor bancare, precum și asupra bunurilor patrimoniale deținute de societate. Apreciază că nu se poate afirma că prin admiterea cererii de suspendare ar fi prejudiciat bugetul de stat.

CURTEA

Asupra acțiunii de față:

La data de 3.10.2008 reclamanta - INDUSTRIE SRL a formulat cerere de suspendare a executării actelor administrative reprezentate de decizia de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecția fiscală înregistrată sub nr. 149/7.07.2008 de DGFP - AFPCM; raportul de inspecție fiscală încheiat la 7.07.2008 înregistrat la C sub nr. 24255/7.07.2008 și la O sub nr. 16464/7.07.2008, în contradictoriu cu C, DGFP O, AFPCM, solicitând admiterea cererii de suspendare, suspendarea executării actelor administrativ fiscale reprezentate de decizia de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecția fiscală înregistrată sub nr. 149/7.07.2008 la DGFP O - AFPCM și raportul de inspecție fiscală încheiat la 7.07.2008, înregistrat la C sub nr. 24255/7.07.2008 și la DGFP O sub nr. 16464/7.07.2008 până la soluționarea în fond a acțiunii în anularea actelor administrativ fiscale menționate.

În motivarea acțiunii reclamanta a susținut că la 15.05.2008 inspectorii din cadrul C, Serviciul Fiscală și Vamală și DGFP O au efectuat un control la societatea reclamantă pentru a verifica modul de respectare a prevederilor legale referitoare la utilizarea produselor energetice neaccizate.

Controlul a fost efectuat pentru perioada 1.06.2006 - 31.05.2008 stabilindu-se obligații fiscale către bugetul de stat în sumă de 136.036.026 lei reprezentând accize, TVA, do0nzi și penalități de întârziere.

Prin decizia nr. 283/29.08.208 pronunțată de ANAF a fost suspendată suspendarea contestației formulată de reclamantă până la pronunțarea unei soluții definitive pe latura penală.

Reclamanta apreciază că sunt întrunite condițiile prev. de art.14 din Legea nr. 554/2004 potrivit cu care în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art. 7, autorității publice care a emis actul sau autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond. În cazul în care persoana vătămată nu introduce acțiune în anularea actului în termen de 60 de zile, suspendarea încetează de drept și fără nici o formalitate.

De asemenea, societatea reclamantă arată că sunt îndeplinite ambele condiții privind paguba iminentă conform art. 2 lit. ș din Legea nr. 554/2004 cât și cazul bine justificat prev. de art. 2 lit. t din aceeași lege.

La dosarul cauzei s-au depus: chitanța pentru plata taxei de timbru, decizia nr. 283/2008, contestație, raport de inspecție fiscală din 7.07.2008, decizie de impunere, raport de expertiză contabilă extrajudiciară, anexa nr. 1, anexa nr. 2, certificat de analiză nr. 423/2008, certificat de atestare fiscală pentru persoane juridice, raport de expertiză tehnică, specificație tehnică, decizie de instituire a măsurilor asiguratorii, proces verbal de sechestru asigurator pentru bunuri imobile, contract de leising financiar, contract de vânzare cumpărare nr. 16/2007, act adițional, certificat de înregistrare, declarație pe propria răspundere, certificat contestator -.

DGFP Oaf ormulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de suspendare a executării deciziei nr. 149/7.07.2008 și a raportului de inspecție fiscală nr. 16464/7.07.2008 formulată de - INDUSTRIE SRL S, ca neîntemeiată.

S-a făcut dovada achitării taxei de cauțiune în sumă de 1.000 RON.

Cererea este întemeiată pentru considerentele ce se vor expune în continuare:

Procedura suspendării actelor administrative fiscale, împotriva cărora s-a formulat contestație,este reglementată în cuprinsul art.185 Cod pr. fiscală, Titlul IX; Cap. III, privind "soluționarea contestațiilor formulate împotriva actelor administrative fiscale".

Articolul 185 Cod pr. fiscală dispune că introducerea contestației pe cale administrativă de atac nu suspendă executarea actului administrativ fiscal, iar în aliniatul 2 se precizează că dispozițiile acestui articol nu aduc atingere dreptului contribuabilului de a cere suspendarea executării actului administrativ fiscal, în temeiul Legii contenciosului administrativ nr.554/2004, cu modificările ulterioare.

Textul prevede că suspendarea actului administrativ fiscal se poate solicita de către contribuabil, cu condiția depunerii unei cauțiuni.

Analizând trimiterea pe care legiuitorul o face în cuprinsul art.185 Cod pr.

Fiscală la prevederile Legii 554/2004, Curtea constată că aceasta se referă la prevederile art.14 din Legea contenciosului administrativ, text care reglementează suspendarea executării actului administrativ, în perioada cât se derulează procedura prealabilă.

Potrivit art.14 din Legea 554/2004, suspendarea executării unui act administrativ se poate dispune în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, odată cu sesizarea autorității publice care a emis actul.

Cele două condiții prevăzute în art.14, respectiv cazul bine justificat și paguba iminentă sunt reciproc determinate, în sensul că pericolul producerii unei pagube iminente determină cazul bine justificat.

Ca principiu în Dreptul administrativ român operează prezumția de legalitate a actelor administrative, care sunt executorii din oficiu.

Instituția suspendării unui act administrativ reprezintă creația legislativă, în baza căreia judecătorul investit cu soluționarea unei astfel de cereri apreciază dacă sunt întrunite cele două condiții și vizează tocmai posibilitatea suspendării unui act administrativ, până la pronunțarea instanței, dată la care este consfințită legalitatea sau nelegalitatea acestuia.

În speța de față, reclamanta a plătit cauțiunea prevăzută de art.185 Cod pr. fiscală.

Curtea apreciază că prin executarea ce se poate porni oricând împotriva reclamantei, respectiv prin înființarea popririi, se creează posibilitatea producerii unui prejudiciu material, de natură a conduce la imposibilitatea continuării activității.

Cazul bine justificat derivă din faptul că procedura administrativă nu este finalizată, iar executarea, înainte de definitivarea acestei proceduri și mai înainte ca justiția să se pronunțe asupra legalității și temeiniciei datoriei constatate prin actul fiscal, constituie un motiv întemeiat la adoptarea soluției de suspendare a executării actului fiscal contestat.

Față de probele administrate și de prevederile legale incidente, Curtea reține că în cauză sunt întrunite cumulativ condițiile prevăzute de art.14 din Legea 554/2004 privind cazul bine justificat și iminența producerii unei pagube.

Alături de argumentele expuse mai sus, se are în vedere și recomandarea nr. R/89/8/13.09.1989 a Comitetului de Miniștrii din cadrul Consiliului Europei privind protecția jurisdicțională provizorie în materie administrativă.

Așa cum s-a arătat de altfel și în recomandarea 16/2003 a Comitetului din cadrul Consiliului Europei, executarea deciziilor administrative trebuie să țină cont de drepturile și interesele persoanelor particulare.

Aceeași recomandare reamintește principiile din recomandarea nr. R/89/8 a Comitetului de Miniștrii care cheamă autoritatea jurisdicțională competentă, în speță instanța judecătorească, atunci când executarea unei decizii administrative este de natură să provoace daune grave particularilor cărora li se aplică decizia, să ia măsuri provizorii corespunzătoare.

Soluția suspendării actului administrativ până la pronunțarea instanței se circumscrie noțiunii de protecție provizorie corespunzătoare, măsură care se recomandă a fi luată de autoritatea jurisdicțională, fără ca astfel să se aducă atingere executării deciziilor autorităților administrative prin care se impun particularilor o serie de obligații.

Suspendarea pronunțată de instanță nu afectează principiul caracterului executoriu al actului administrativ, ci tocmai îl confirmă, căci partea apelează la hotărârea justiției pentru a nu executa actul până la finalizarea tuturor procedurilor jurisdicționale.

Ținând seama de considerentele de ordin legal expuse în prezenta hotărâre, de recomandările Comitetului de Miniștrii, pentru a evita excesul de putere din partea autorității fiscale și de circumstanțele cauzei, Curtea apreciază că executarea actului administrativ este de natură a crea pagube serioase, care pot să aibă consecințe grave în patrimoniul reclamantei.

Curtea consideră că executarea propriu-zisă și efectivă a deciziei de impunere fiscală trebuie să se realizeze numai după ce justiția s-a pronunțat și a stabilit că sumele reținute în actul fiscal sunt datorate.

Organul fiscal are posibilitatea să instituie măsuri asigurătorii, asupra bunurilor, așa cum prevede art.126 și urm. din Codul d e procedură fiscală pentru că suspendarea vizează executarea silită propriu-zisă a actului, și nu procedurile anterioare, cum este sechestrul asigurator, care se înscrie la biroul de carte funciară.

Înființarea popririi asupra contului unei societăți, căreia organul fiscal i-a stabilit anumite obligații bugetare suplimentare constituie un caz bine justificat, de natură a determina judecătorul să adopte soluția de suspendare a actului fiscal prin care s-au constituit obligațiile bugetare.

Prin admiterea cererii de suspendare, societatea petentă, ca persoană juridică particulară nu aduce atingere caracterului executoriu al deciziilor autorităților administrative, deoarece așa cum s-a arătat și mai sus aceasta nu refuză executarea, ci solicită autorității jurisdicționale să ia măsuri de suspendare a executării actului, pe care îl apreciază că îi vatămă drepturile sale.

Reamintim că introducerea căilor administrative de atac, a acțiunii împotriva actelor administrative, precum și suspendarea actelor administrative, nu sunt cauze care să determine suspendarea aplicării majorărilor de întârziere pentru debitele restante.

Împrejurarea că legiuitorul nu a suspendat cursul majorărilor în timpul procedurilor enunțate anterior, este de natură a-i crea contribuabilului o responsabilizare mai mare,deoarece în situația în care demersul său legal nu va avea succes, acesta va suporta consecințele în sensul că va plăti majorări asupra obligațiilor fiscale principale și pentru perioadele respective.

Având în vedere motivele enunțate în prezenta hotărâre, în baza art.14 din legea 554/2004, Curtea va admite cererea reclamantei și va suspenda executarea actelor fiscale.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite cererea de suspendare formulată de reclamanta - INDUSTRIE SRL în contradictoriu cu pârâtele DIRECȚIA REGIONALĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE C, AUTORITATEA NAȚIONALĂ VĂMILOR, DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE O și ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE PENTRU CONTRIBUABILII MIJLOCII, având ca obiect suspendare executare act administrativ.

Dispune suspendarea executării actelor administrative fiscale până la pronunțarea instanței de fond.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică de la 31 Octombrie 2008.

Președinte,

- -

Grefier,

- -

Red. Jud. D

Ex.5//25.11.2008

Președinte:Doina Ungureanu
Judecători:Doina Ungureanu

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Suspendare executare act administrativ fiscal. Sentința 297/2008. Curtea de Apel Craiova