Suspendare executare act administrativ fiscal. Sentința 3212/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII- contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR.3212
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 13.10.2009
CURTEA DIN:
PREȘEDINTE: Canacheu Claudia
GREFIER - -
Pe rol soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta - M SRL în contradictoriu cu pârâții ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 1 și AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ.
La apelul nominal făcut în ședință au răspuns reclamanta - M SRL prin avocat cu împuternicire avocațială la dosar și pârâta AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ prin consilier juridic Bulgariu cu delegație la dosar, lipsind pârâtă ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 1.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea constată că la fila 148 din dosar se află originalul recipisei de consemnare a cauțiunii și dispune depunerea acestuia la Registrul de Valori al instanței.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Reclamanta, prin apărător, solicită admiterea acțiunii arătând că sunt îndeplinite cele două condiții prevăzute de art. 14 din Legea 554/2004. În ceea ce privește existența unui caz bine justificat, apreciază că sunt suficiente împrejurări care conduc la o aparență de nelegalitate a actelor administrative a căror suspendare o solicită. Arată că, în mod greșit, construcțiile demolate au fost încadrate în categoria " bun de capital", întrucât - M SRL a negociat și a cumpărat doar terenul fără construcții, prețul vânzării fiind stabilit prin raportare la valoarea terenului, astfel că, prețul vânzării, purtător de TVA, este reprezentat doar de valoarea terenului. Susține că, în mod greșit, organele fiscale au calificat construcțiile ca fiind active corporale fixe. Cu privire la producerea unei pagube iminente, arată că societatea are datorii foarte mari și în cazul în care ar fi nevoită să plătească sumele prevăzute în actele contestate ar intra în faliment, fără cheltuieli de judecată. Depune concluzii scrise.
Pârâta ANAF, prin consilier juridic, solicită respingerea acțiunii arătând că nu sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 14 alin.1 din Legea 554/2004.
CURTEA,
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 19.06.2009 reclamanta - M SRL a chemat în judecată pârâții Administrația Finanțelor Publice Sector 1 B și Agenția Națională de Administrare Fiscală solicitând suspendarea executării Raportului de Inspecție Fiscală nr.-/08.05.2009 și a Deciziei de impunere nr.276/12.05.2009 emise de Administrația Finanțelor Publice Sector 1 B pentru suma de 1.727.197 lei compusă din 1.492.824 lei reprezentând TVA stabilită suplimentar și rămasă de plată și 234.373 lei reprezentând obligații fiscale accesorii, până la pronunțarea instanței de fond.
În motivarea cererii reclamanta a arătat că este îndeplinită condiția cazului bine justificat, asupra actelor administrativ fiscale planând o îndoială serioasă în privința legalității, ele fiind rezultatul interpretării și aplicării greșite a legislației relevante românești în materie de TVA.
Pentru edificarea unui complex rezidențial, reclamanta a achiziționat un teren în Bd.T pe care erau amplasate mai multe construcții, scopul achiziției fiind ridicarea complexului și nu folosirea construcțiilor.
Organele de inspecție fiscală, apreciind că și construcțiile fac parte din scopul cumpărării, le-au încadrat în mod greșit în categoria bunurilor de capital aplicându-le principiul ajustării dreptului de deducere a TVA prev. de art.149 alin.4 lit.d din Codul fiscal.
A fost interpretat și aplicat greșit și art.11 alin.1 din Codul fiscal, întrucât trebuia să se țină cont de intenția reclamantei de a achiziționa terenul nu și construcțiile, aceasta preluând și autorizația de desființare construcții.
Reclamanta a invocat rezultatele favorabile ale inspecției fiscale privind modul de calcul și virare la bugetul de stat a TVA aferente operațiunilor desfășurate într-un caz similar apreciind că inconsecvența de raționament în interpretarea legislației de TVA de către organele fiscale generează o suspiciune de nelegalitate a actelor administrativ fiscale.
D asemenea, aceste acte sunt rezultatul aplicării greșite a legislației comunitare în materie de TVA care acceptă deducerea integrală a TVA aferente chiar și activităților premergătoare activității economice.
Reclamanta a susținut că achiziția construcțiilor și demolarea lor ulterioară a fost efectuată cu scopul realizării de operațiuni taxabile în România, fiind o etapă premergătoare dezvoltării complexului rezidențial, iar potrivit jurisprudenței Curții Europene de Justiție este suficient ca o companie să dovedească intenția de a realiza operațiuni taxabile pentru a putea deduce TVA aferentă investiției, chiar dacă acesta nu se finalizează.
S-a apreciat că art.149 alin.4 lit.d din Codul fiscal încalcă disp. art.185 alin.2 din Directiva nr.112/2006 care prevede că nu se efectuează ajustări în cazul operațiunilor rămase total sau parțial neachitate sau în cazul distrugerii, prevederii sau furtului demonstrate sau confirmate în mod corespunzător.
Referitor la iminența producerii unei pagube reclamanta a arătat că este afectată grav situația sa economică pe plan concurențial și pe planul activității economice curente.
Obligarea la plata TVA solicitată de organele fiscale ar determina neînceperea lucrărilor de construcție la complexul rezidențial, ceea ce ar duce la disponibilizarea personalului angajat, neplata furnizorilor și a creditelor bancare și la imposibilitatea semnării antecontractelor de vânzare cumpărare.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii față de neîndeplinirea cumulativă a condițiilor prev. de art.14 din Legea nr.554/2004. A apreciat că susținerile privind nelegalitatea actelor administrativ fiscale nu pot fi primite întrucât s-ar anticipa soluția ce va fi dată pe fondul cauzei, ajungându-se propriu-zis la o prejudecare a fondului.
Referitor la condiția pagubei iminente a menționat că actele administrative se bucură de prezumția de legalitate, astfel încât executarea acestora nu poate fi considerată ca producătoare a unei pagube iminente.
Prin întâmpinare, pârâta Administrația Finanțelor Publice Sector 1 solicitat respingerea cererii susținând că împrejurările indicate de reclamantă privesc motive ce nu au legătură cu starea de fapt obiectivă constatată la efectuarea inspecției fiscale, la care s-a ajuns întrucât reclamanta nu a respectat disp. art.145 alin.2 lit.a din Codul fiscal, coroborate cu disp. pct.54 alin.8 din HG nr.44/2004.
producerii unei pagube nu este justificată de petentă.
Au fost depuse la dosar actele administrativ fiscale a căror suspendare a executării se solicită, contract de vânzare cumpărare, autorizație de desființare, certificat de urbanism, practică a Curții Europene de Justiție.
Analizând actele aflate la dosar, Curtea reține că în baza Raportului de Inspecție Fiscală nr.-/08.05.2009, Administrația Finanțelor Publice Sector 1 emis Decizia de impunere nr.276/12.05.2007 prin care a stabilit în sarcina reclamantei obligația de plată a sumei de 1.492.824 lei reprezentând TVA stabilită suplimentar și rămasă de plată ca urmare a ajustării TVA la clădire demolată și a sumei de 234.373 lei, reprezentând obligații fiscale accesorii.
Organul de inspecție fiscală a avut în vedere demolarea construcțiilor menționate în contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.431/16.03.2007 prin care reclamanta a cumpărat dreptul de proprietate asupra proprietății situate în B,-, sector 6, compusă din parcela de teren în suprafață de 31.667, 12 mp. și construcțiile edificate pe acesta, având suprafața totală de 15.198,15 mp.
Acestea au fost demolate în temeiul autorizației de desființare nr.1065/10.10.2006 emisă de Primarul sectorului 6 B, pârâta făcând aplicarea disp. art.149 alin.4 lit.d Cod fiscal, în privința acestora.
Curtea apreciază că cererea de suspendare a executării este neîntemeiată, nefiind îndeplinite cumulativ cele două condiții prev. de art.14 din Legea nr.554/2004 potrivit căruia pentru suspendarea executării unui act administrativ unilateral se cer îndeplinite cumulativ două condiții și anume: existența cazului bine justificat și iminența producerii unei pagube.
Cazul bine justificat, în sensul art.2 alin.1 lit.t din Legea nr.554/2004 se referă la existența unei puternice îndoieli asupra legalității actului administrativ a cărui executare se solicită a fi suspendată, având în vedere prezumția de legalitate și veridicitate de care se bucură actul administrativ.
Din examinarea sumară a actelor administrativ fiscale nu se poate reține existența unei asemenea îndoieli, a unor împrejurări de fapt sau de drept de natură să pună sub semnul întrebării această prezumție de care beneficiază, ca orice act administrativ emis în baza și în limitele legii, raportul de inspecție fiscală și decizia de impunere în litigiu.
Dispozițiile art.185 alin.2 din Directiva nr.112/2006 nu pot fi considerate un argument pentru reținerea cazului bine justificat în condițiile în care acestea se referă în mod expres la ipotezele de distrugere, pierdere sau furt a bunului, iar în cauză este vorba despre desființarea (demolarea) construcțiilor aflate pe terenul cumpărat de reclamantă, noțiunile de distrugere și desființare fiind cel puțin la o analiză sumară, distincte.
Este de necontestat că normele dreptului comunitar se aplică cu prioritate față de normele dreptului intern în cazul neconcordanței dintre acestea, dar încadrarea operațiunii efectuată de reclamantă în una din ipotezele reglementate de directiva menționată nu se poate face decât în cadrul acțiunii având ca obiect anularea celor două acte administrativ fiscale, fiind un veritabil aspect de fond ce va putea fi rezolvat de instanța învestită cu o asemenea acțiune.
Instanța care soluționează cererea de suspendare a executării nu are a se pronunța asupra legalității actelor administrative, ci asupra aparenței de legalitate a acestora.
Or, cercetarea sumară a aparenței de legalitate denotă incidența disp. art.149 alin.4 lit.d Cod fiscal privind ajustarea TVA aferentă achiziției unui bun de capital care și-a încetat existența.
Prin contractul de vânzare cumpărare reclamanta a achiziționat în luna mai 2007 nu numai terenul ci și construcțiile, acestea fiind demolate în septembrie 2008, nerezultând din probele administrate că în această perioadă nu au fost utilizate într-unul din scopurile enumerate de art.1251alin.1 pct.1 pct.3 din Codul fiscal pentru a fi excluse din categoria activelor corporale fixe și implicit a bunurilor de capital.
În consecință, instanța apreciază că nu s-a făcut dovada existenței unui caz bine justificat de natură să justifice suspendarea executării raportului de inspecție fiscală și a deciziei de impunere.
Referitor la iminența producerii unei pagube se constată că aceasta nu se prezumă ci trebuie dovedită, pagubă care ar trebui să constea într-o consecință a executării, iar nu în însăși executarea actului administrativ. Atacat.
Faptul că este ridicat cuantumul obligațiilor de plată stabilite în sarcina reclamantei nu înseamnă că, implicit, există și o pagubă iminentă în sensul art.2 alin.1 lit. ș din Legea nr.554/2004, susținerile referitoare la consecințele grave suferite în cazul executării, neavând suport probator.
Suspendarea executării este justificată în situația în care actul administrativ conține dispoziții a căror îndeplinire ar produce un prejudiciu greu sau imposibil de înlăturat în ipoteza anulării actului, condiție care nu este îndeplinită în cauză.
Față de aceste considerente, în temeiul disp. art.14 din Legea nr.554/2004, Curtea va respinge ca neîntemeiată cererea de suspendare a executării.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge, ca neîntemeiată, cererea formulată de reclamanta - M SRL, cu sediul în B-, sector 1, în contradictoriu cu pârâții Administrația Finanțelor Publice Sector 1, cu sediul în B,-, sector 1 și Agenția Națională de Administrare Fiscală, cu sediul în B-, sector 5.
Cu recurs în termen de 05 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 13.10.2009.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red.
Gh./ 4 ex.
23.10.2009
Președinte:Canacheu ClaudiaJudecători:Canacheu Claudia
