Suspendare executare act administrativ fiscal. Decizia 325/2008. Curtea de Apel Ploiesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA NR. 325
Ședința publică din data de 4 martie 2008
PREȘEDINTE: Tănăsică Elena
JUDECĂTORI: Tănăsică Elena, Giurgiu Afrodita Nițu Teodor G -
- - -
Grefier - - -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de pârâta D, cu sediul în Târgoviște,-, jud. D împotriva sentinței nr. 15 din data de 10 ianuarie 2008 pronunțate de Tribunalul Dâmbovița în contradictoriu cu reclamanta - -, cu sediul în Târgoviște,-, jud.
Recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns intimata-reclamantă - -, reprezentată de avocat, din cadrul Baroului D, cu împuternicirea avocațială depusă la dosar la fila 9, lipsind recurenta-pârâtă D.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se instanței că recursul se află la primul termen de judecată, este motivat și scutit de plata taxei judiciare de timbru, prin serviciul registratură intimata-reclamantă a depus întâmpinare, iar recurenta, în cuprinsul motivelor de recurs, a solicitat judecarea cauzei în lipsă, după care,
Curtea, luând act că nu se formulează alte cereri, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Intimata-reclamantă - -, reprezentată de avocat, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței recurate ca fiind legală și temeinică.
Astfel, motivul de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct.8 Cod pr.civilă nu își găsește aplicabilitate în cauză, întrucât instanța de fond a apreciat în mod corect actul dedus judecății ca fiind un act administrativ fiscal și nu o simplă convenție, contract de vânzare-cumpărare, de mandat etc.
Cu privire la motivul de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct.9 Cod pr.civilă, se arată că și acesta este nefondat, deoarece din motivarea sentinței recurate se desprinde cu claritate faptul că aceasta este temeinic și legal motivată.
Recurenta nu face distincție între cele 2 motive prevăzute de textul legal și aduce atingere puterii de lucru judecat prin efectuarea inspecției fiscale și emiterea deciziei de impunere. Totodată, ignoră și faptul că cererea de chemare în judecată îndeplinea condițiile legale privind suspendarea executării actului administrativ.
Instanța de fond a realizat doar o cercetare sumară a aparenței dreptului dedus judecății, până la cercetarea pe fond a actului administrativ, fiind îndeplinită și condiția prevenirii unei pagube iminente, deoarece prin executarea deciziei contestate
reclamanta este împiedicată să participe la licitații publice și să obțină fonduri pentru continuarea activității.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin acțiunea înregistrată la ribunalul Dâmbovița sub nr-, reclamanta - - a chemat în judecată pe pârâta D, solicitând suspendarea executării deciziei de impunere nr. 131/2007 privind obligațiile fiscale suplimentare de plată la bugetul de stat.
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că sunt îndeplinite cerințele legale prevăzute de art.14 din Legea nr. 554/2004, respectiv cazul bine justificat și iminența producerii unei pagube, pentru a se dispune suspendarea actului administrativ fiscal până la soluționarea acțiunii în anulare.
Reclamanta a mai susținut că împiedicarea participării ei la licitații publice echivalează cu încetarea activității, deoarece nu mai dobândește fonduri pentru îndeplinirea obligațiilor de plată a salariilor și a furnizorilor, înregistrând astfel prejudicii.
Pârâta a formulat în cauză întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii de suspendare, motivat de faptul că aceasta nu îndeplinește cerințele art. 14 din Legea nr. 554/2004, anume cazul bine justificat și iminența pagubei.
În urma probelor administrate în cauză, Tribunalul Dâmbovițaa pronunțat sentința civilă nr. 15/10.01.2008, prin care a admis cererea și a dispus suspendarea deciziei de impunere nr. 131/2007 emisă de pârâtă, până la pronunțarea instanței investite cu soluționarea acțiunii în anulare.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că reclamanta a făcut dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute de art.14 din Legea nr. 554/2004, precum și a faptului că a formulat contestație împotriva deciziei de impunere nr.131/2006. Până la soluționarea fondului acțiunii în anulare, reclamanta este împiedicată să participe la licitații publice și să dobândească fonduri pentru continuarea activității.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termen legal, pârâta D, criticând-o ca netemeinică și nelegală pentru următoarele considerente:
Instanța de fond, în mod greșit, a admis acțiunea și a apreciat că este întrunită cerința cazului bine justificat, raportul de inspecție fiscală și deciziile de impunere emise ulterior aducând atingere autorității de lucru judecat.
A doua critică se referă la faptul că nici cea de a doua condiție, a pagubei iminente, nu este îndeplinită, nefiind făcute dovezi sub aspectul afirmațiilor reținute de instanță ca întemeiate.
Intimata nu s-a prezentat în instanță pentru a-și formula eventuale apărări.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma criticilor formulate în recurs, Curtea reține următoarele:
Prima critică este nefondată, întrucât instanța de fond a apreciat în mod corect existența cazului bine justificat, prin raportare la sentința civilă nr. - a
Curții de APEL PLOIEȘTI, prin care s-a dispus anularea măsurilor privind ridicarea înlesnirilor de plată a obligațiilor bugetare aprobate prin convențiile nr. 84/2002, încheiată cu Ministerul Finanțelor Publice și nr. /5447/1/2002, respectiv /5447/2/2002 încheiate cu, conturându-se un caz de autoritate de lucru judecat față de noul act de control fiscal ce face obiectul acțiunii.
Și cea de a doua critică este nefondată, faptul că există o decizie de impunere, contestată printr-o cerere în anulare aflată pe rolul instanței de judecată, constituind un argument demn de luat în seamă, în raport de consecințele pe care această decizie le poate produce în activitatea reclamantei.
Față de cele mai sus arătate, Curtea urmează ca în baza art. 312 alin.1 Cod pr.civilă să respingă recursul ca nefondat.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta D, cu sediul în Târgoviște,-, jud. D împotriva sentinței nr. 15 din data de 10 ianuarie 2008 pronunțate de Tribunalul Dâmbovița în contradictoriu cu reclamanta - -, cu sediul în Târgoviște,-, jud.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 4 martie 2008.
Președinte, JUDECĂTORI: Tănăsică Elena, Giurgiu Afrodita Nițu Teodor
- - G - - -
Grefier,
- -
Red. / - 2ex./12.03.2008
Dosar fond -- Tribunalul Dâmbovița
Jud. fond, -
Președinte:Tănăsică ElenaJudecători:Tănăsică Elena, Giurgiu Afrodita Nițu Teodor