Suspendare executare act administrativ fiscal. Decizia 3396/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
Decizia NR. 3396
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE - 2009
COMPLETUL DIN:
PREȘEDINTE: Doina Lupea
JUDECĂTOR 2: Emilian Lupean
JUDECĂTOR 3: Corneliu Maria
GREFIER - - -
xxx
S-a luat în examinare recursul formulat de reclamanta - împotriva sentinței nr.1336 din data de 22 iulie 2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Dolj.
La apelul nominal s-au prezentat avocat, pentru recurenta reclamantă - și consilier juridic, pentru intimata pârâtă
Procedura legal îndeplinită.
S-a prezentat referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul a fost declarat și motivat în termen.
Avocat, pentru recurenta reclamantă - depune dovada achitării taxei de timbru, înscrisuri din care rezultă că s-a trecut la executarea silită și concluzii scrise.
Curtea a constatat cauza în stare de judecată și a acordat cuvântul părților prezente pentru a pune concluzii.
Avocat, pentru recurenta reclamantă -, solicită admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul admiterii cererii de suspendare. În ceea ce privește motivarea instanței referitoare la faptul că nu s-au enumerat motivele și probat împrejurările care pun sub semnul legalității actele administrative, arată că nu se puteau proba astfel de împrejurări, aceste probe urmând a se face cu odată cu judecarea cauzei pe fond. Apreciază că această enumerare rezultă din contestația înregistrată la organul fiscal. Arată că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de ar.14 din Legea nr.554/2004, că existența prejudiciului rezultă din înscrisurile depuse. Fără cheltuieli de judecată.
Consilier juridic, pentru intimata pârâtă C, solicită respingerea recursului, menținerea sentinței ca temeinică și legală. Referitor la cazul bine justificat arată că în mod corect instanța de fond a observat că nu sunt indicate motive de vădit netemeinicie și nelegalitate a actelor. Referitor la paguba iminentă menționează că bunurile deținute acoperă cu mult creanța fiscală
CURTEA:
Asupra cauzei de față;
La data de 03.07.2009, reclamanta - SRL C a formulat cerere de chemare în judecată a Administrației Finanțelor Publice, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună suspendarea executării actelor administrative, respectiv Decizia de impunere nr.171/31.03.2009 și Decizia nr. 172/31.03.2009 până la pronunțarea instanței de fond.
În motivarea acțiunii a arătat că, în urma încheierii raportului de inspecție fiscală nr.29344/31.03.2009 întocmit de - DGFP D s-a stabilit suma obligațiilor suplimentare de plată în valoare de 348.485 lei.
Împotriva actelor mai sus arătate, reclamanta a formulat contestație, aceasta fiind înregistrată la organul de control sub nr. 21155/30.04.2009, contestație nesoluționată până în acest moment.
Reclamanta se consideră vătămată prin actele administrative emise și arată că este prejudiciată de executarea acestor sume.
A considerat că sunt îndeplinite condițiile art.14 din Legea nr.554/2004.
Din elementele menționate de reclamantă în contestația depusă la organul fiscal a rezultat că respectivele concluzii au la bază fie interpretări juridice greșite, fie o aplicare necorespunzătoare a condițiilor fiscale.
Societatea reclamantă este o firmă cu activitate comerciala agricolă intensă, astfel că posibilitatea de recuperare a creanței de către stat este una reala.
A precizat că nici până în acest moment nu s-a emis decizie la contestația formulată, deși termenul legal de soluționare a expirat astfel că din culpa organului fiscal reclamanta nu are posibilitate de a se adresa instanțelor de judecată.
În prezent societatea reclamante are 5 angajați, rulajul pe anul 2008, fiind de 556.575 lei.
Conform balanței pe luna mai 2009, deține bunuri fixe în valoare de 314.864, 19 lei, ceea ce dovedește stabilitatea activității comerciale.
De asemenea, învederează faptul că societatea nu are obligații restante de plată către buget, cu excepția sumei rezultate din actul de control în cauză și are de încasat un total de 79.975,44 lei de la diverși clienți.
A mai aratat că toate elementele de mai sus dovedesc că statul nu este prejudiciat, iar activele foarte mari sunt un element în plus care dovedește rapiditatea și realitatea cu care se poate recupera creanța.
Cu privire la prevenirea unei pagube iminente arată că prin emiterea actelor administrative societatea suferă in important prejudiciu, greu de înlăturat.
Astfel prin executarea silită a bunurilor societății ar fi afectată activitatea societății odată ce sunt chiar în perioada de recoltat, adică cea mai importantă perioadă a anului pentru reclamantă când poate obține veniturile corespunzătoare investițiilor/lucrărilor efectuate.
Posibilitatea de recuperare a debitului de către Administrația Financiară este reală, valoarea patrimoniului societății depășind valoarea obligațiilor bugetare cu mult mai mult, astfel că în eventualitatea suspendării executării nu sunt afectate drepturile creditorului.
A menționat că în prezent societatea are profil agricol, este în plin proces de recoltare a grâului, lucrând în arendă 798 ha de teren agricol.
În acest moment în care obține rezultatele unei culturi cu un ciclu agricol de 1 an, executarea silită ar periclita evoluția societății reclamante, având în vedere că nu și-ar putea onora obligațiile financiare exact în momentul esențial al anului și anume perioada recoltării. Acest lucru ar produce practic paralizarea activității societății, întrucât întreaga activitate anuală se concretizează în acest moment.
Mai mult, blocarea activității ar aduce prejudicii chiar bugetului de stat, întrucât reclamanta, nedesfășurând activitate comercială nu mai obține venituri cu care ar putea achita creanțele bugetare viitoare.
A mai arătat că a fost sesizată în temeiul art. 7 autoritatea publică solicitându-se anularea actului administrativ.
Prin sentința civilă nr. 1336/2009 Tribunalul Dolja dispus respingerea cererii formulate de reclamantă motivând că nu există nici un temei pentru a se dispune suspendarea executării silite și că în mod vădit executarea nu este de natură să blocheze activitatea petentei.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs petenta - SRL, solicitând modificarea ei ca nelegală cu admiterea pe fond a cererii de suspendare a executării.
Recurenta a susținut arătând că executarea silită îi produce o pagubă iminentă, că actul administrativ este abuziv și deci există temeiuri asupra legalității lui și că fiind unitate agricolă executarea în plin sezon i-ar perturba grav activitatea.
Recursul este nefondat.
În urma unui control administrativ materializat într-un raport de inspecție fiscală, s-a stabilit că societatea petentă mai avea de achitat la bugetul de stat o sumă de 348.485 lei.
În consecință s-au demarat procedurile de executare silită în paralel cu desfășurarea procesului prin care petenta a atacat actul administrativ de constatare și impunere fiscală.
Totodată, în prezentul dosar petenta a mai solicitat și suspendarea executării actului administrativ, susținând că respectiva executare i-ar produce acesteia grave prejudicii.
Instanța de fond a stabilit însă corect că petenta nu a fost în măsură să probeze iminenta crearea unui prejudiciu grav datorită continuării executării.
Susținerile legate de campania agricolă și faptul că aceasta ar fi perturbată în urma executării silite sunt lipsite de temei și nu prezintă decât invocarea unor pretexte de circumstanță fără nici o legătură cu obligațiile neexecutate în decursul unei îndelungate perio0ade de timp.
Astfel instanța a stabilit corect că reclamanta nu a probat nici un caz care să justifice suspendarea actului administrativ până la finalizarea procesului prin care se stabilește tocmai dacă actul de impunere a fost6 corect și legal.
Cu această ocazie se va stabili dacă actul este legal și temeinic întocmit de către organul constatator iar suma reținută ca datorată statului de către petentă este calculată corect.
Până atunci însă în prezenta cauză petenta nu a făcut dovada unor împrejurări deosebite și nici a unei cauze iminente care să justifice suspendarea actului atacat pînă la finalizarea actului pe fond.
Ca urmare, recursul petentei este nefondat, Curtea urmând să mențină ca legală sentința instanței de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de reclamanta - împotriva sentinței nr.1336 din data de 22 iulie 2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Dolj.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 18 August 2009
Președinte, | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
Red.
2 ex/ 24.08.2009
Tehn.red.
Președinte:Doina LupeaJudecători:Doina Lupea, Emilian Lupean, Corneliu Maria
