Suspendare executare act administrativ fiscal. Sentința 4039/2009. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A VIII A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Sentința civilă nr. 4039
Ședința publică de la 19.11.2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Păun Luiza Maria
GREFIER - - -
...
Pe rol soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanții -, -, în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR și cu intervenienta în nume propriu, cu cerere de intervenție nediscutată.
La apelul nominal făcut în ședință publică NU au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care
urtea, constatând că în cauză nu mai sunt cereri de formulat, și probe de administrat, în conformitate cu dispozițiile art. 150.pr.civ. declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare, în principal, pe excepțiile invocate prin întâmpinare de pârât - excepția inadmisibilității acțiunii și excepția lipsei de interes - și în subsidiar, pe fondul cererii de suspendare a actului administrativ atacat.
CURTEA,
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 10.07.2009, reclamanții -, -, au chemat în judecată pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, solicitând suspendarea executării actului administrativ emis de pârât sub nr.76602/03.07.2007.
În motivarea cererii, întemeiată în drept pe disp. art.14 din Legea nr.554/2004, reclamanții au arătat că prin acest act administrativ s-a dispus ca drepturile salariale aferente lunii iunie 2009 să se achite fără a include și sporul de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, această modalitate de calcul urmând a se păstra și pentru viitor.
Reclamanții au apreciat că prin plata acestui spor în lunile anterioare, acesta a devenit un drept salarial asupra căruia ministrul nu mai poate dispune, iar actul administrativ încalcă disp.art.15 alin.2 din Constituție, art.164 din Codul Muncii, art.8 alin.1 din Convenția organizației internaționale a muncii privind protecția salariatului, nr.95/1949.
s-a pronunțat în mod constant în sensul că neplata drepturilor salariale constituie o încălcare a art.1 din Protocolul nr.1 la Convenție.
Reclamanții au mai susținut că schimbarea modalității de plată a salariului eșalonat, fără acordul lor contravine principiilor reglementate de art.161 alin.1 din Codul Muncii.
Pârâtul a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția inadmisibilității cererii întrucât adresa a cărei revocare se solicită nu constituie un act administrativ, ci o măsură stabilită de ordonatorul principal de credite în sarcina celorlalți ordonatori din sistem. Fiind o simplă operațiune de încunoștințare realizată ca urmare a intrării în vigoare a unui act normativ nou - OUG nr.71/2009 și nu o manifestare de voință unilaterală a unității emitente, nu poate face obiectul unei cereri de anulare sau de suspendare întemeiată pe disp.Legii nr.554/2004.
S-a mai invocat faptul că efectele acestei adrese au fost suspendate de Curtea de Apel Cluj, în dosarul nr- și de Curtea de Apel București - Secția a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr-,astfel încât acțiunea este lipsită de interes.
Curtea apreciază ca fiind neîntemeiate cele două excepții invocate de pârât, urmând a fi respinse pentru următoarele considerente:
Potrivit art.2 alin.1 lit.c din Legea nr.554/2004, actul administrativ este actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice.
Adresa nr.76.602/03.07.2009 prin care pârâtul aduce la cunoștința ordonatorilor secundari și terțiari de credite că la data de 10.07.2009 drepturile salariale aferente lunii iunie 2009 se vor achita fără a include și sporul de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, îndeplinește condițiile pentru a fi considerat un act administrativ în sensul dispozițiilor legale sus menționate.
Nu este o simplă operațiune tehnico - materială de încunoștințare a ordonatorilor de credite, ci un act emis în regim de putere publică ce modifică raporturile juridice stabilite între pârât și personalul bugetar reprezentat de judecători și personalul auxiliar de specialitate din instanțele judecătorești în sensul diminuării drepturilor salariale cuvenite acestora.
Acest act produce, așadar, efecte juridice, în temeiul său fiind dispuse măsurile care au dus efectiv la micșorarea cuantumului drepturilor salariale obținute lunar de către personalul bugetar sus menționat.
Neîntemeiată este și excepția lipsei de interes, având în vedere că interesul ca și condiție de exercițiu a acțiunii civile reprezintă folosul practic urmărit de cel care a pus în mișcare acțiunea civilă.
În speță, folosul practic urmărit de reclamanți prin promovarea prezentei cereri de chemare în judecată, constă în obținerea sumelor reprezentând sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică.
În condițiile în care reclamanților nu le-a fost plătit acest spor după suspendarea executării adresei de către cele două instanțe menționate de pârât în întâmpinare, nu se poate considera că aceștia nu mai au interes pentru a solicita suspendarea executării respectivei adrese.
Curtea apreciază că cererea de suspendare a executării este întemeiată, fiind îndeplinite cumulativ cele două condiții prev. de art.14 din Legea nr.554/2004 potrivit căruia pentru suspendarea executării unui act administrativ unilateral se cer îndeplinite cumulativ două condiții și anume: existența cazului bine justificat și iminența producerii unei pagube.
Cazul bine justificat se referă la existența unei puternice îndoieli asupra legalității actului administrativ a cărui executare se solicită a fi suspendată având în vedere prezumția de legalitate și veridicitate de care se bucură actul administrativ.
Prin adresa nr.76602 din 03.07.2009 emisă de pârât s-a dispus ca începând cu data de 10.07.2009 drepturile salariale aferente lunii iunie 2009 se vor achita fără a include și sporul de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică. Această modalitate de calcul se va păstra și pentru viitor, plata acestui spor urmând să se efectueze conform eșalonării prev. de OUG 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sistemul bugetar.
Curtea reține că reprezintă o îndoială puternică și evidentă asupra prezumției de legalitate a actului administrativ contestat împrejurarea că acesta retroactivează, el având incidență asupra drepturilor salariale cuvenite reclamanților pentru luna iunie 2009, deși este emis la data de 03.07.2009.
Fără a constitui o antepronunțare a fondului cauzei, asupra legalității actului administrativ contestat, Curtea reține că OUG 71/2009 se referă la plata eșalonată a drepturilor salariale restante, această restanță fiind cuantificată, putându-se determina un termen pentru achitarea acestora.
Plata eșalonată nu poate viza salariile care ar fi plătite în prezent și în viitor fără sporul de 50%,întrucât aceste sume ar deveni la rândul lor restante și nu ar mai putea fi cuantificate și achitate.
Aparența de nelegalitate a actului administrativ contestat rezultă și din faptul că s-a dispus restrângerea exercițiului unor drepturi de natură salarială printr-un act administrativ și nu prin lege, contrar art.53 din Constituția României,iar această împrejurare constituie un caz bine justificat în accepțiunea art.2 lit.t din Legea nr.554/2004.
Se constată că prin adresa ce face obiectul prezentei cereri de suspendare a executării, drepturile salariale, respectiv dreptul la sporul de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică calculat la indemnizația de încadrare brută lunară au fost diminuate retroactiv și prin aceasta se produce un prejudiciu reclamanților care aveau o speranță legitimă cu privire la valoarea patrimonială pe care urmau să o primească pentru prestarea activității din luna iunie 2009, fiind astfel îndeplinită și condiția privind paguba iminentă astfel cum este aceasta definită de art.2 alin.1 lit.ș din Legea nr.554/2004.
Față de aceste considerente, în temeiul art.14 din Legea nr.554/2004, Curtea va admite cererea, va dispune suspendarea executării adresei nr.76602/03.07.2009 emisă de pârât, până la pronunțarea instanței de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția lipsei de interes și excepția inadmisibilității.
Admite cererea de suspendare formulată de reclamanții -, -, și de intervenienta în interes propiu, toți cu domiciliul ales în B,-, județul B, în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, cu sediul în B-, sector 5.
Dispune suspendarea executării adresei nr.76602/03.07.2009 emisă de pârât, până la pronunțarea instanței de fond.
Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 19.11.2009.
PREȘEDINTE GREFIER
Red.
Tehnored./5 ex.
2.12.2009
Președinte:Păun Luiza MariaJudecători:Păun Luiza Maria