Suspendare executare act administrativ fiscal. Decizia 42/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 42
Ședința publică din data de 15 ianuarie 2009
PREȘEDINTE: Alexandrina Urlețeanu
JUDECĂTOR 2: Maria Pohoață
JUDECĂTOR 3: Valentin Niță
Grefier - - -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de pârâtaDirecția Generală a Finanțelor Publice P- Direcția de Soluționare a Contestațiilor, cu sediul în P,- județul P, împotriva sentinței nr. 402 din 30 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamanta- & 93 SRL, cu sediul în P, str. -, nr. 46, județul P și pârâtaAgenția Națională de Administrare Fiscală-Administrația Finanțelor Publice P,cu sediul în P, str. - - nr. 22 județul
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, au răspuns recurenta-pârâtă - Direcția de Soluționare a Contestațiilor și intimata-pârâtă ANAF reprezentate de consilier juridic - și intimata-reclamantă - & 93 SRL, reprezentată de avocat din cadrul Baroului
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Părțile având cuvântul prin apărătorii lor, menționează că nu au cereri de formulat și solicită cuvântul în dezbaterea recursului.
Curtea, luând act că părțile nu au cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Consilier juridic -, având cuvântul pentru recurenta-pârâtă, critică sentința recurată invocând incidența dispozițiilor art. 304 pct. 9 și 3041proc. civ.
Sentința instanței de fond este lipsită de temei legal,deoarece din cuprinsul acesteia nu rezultă actul normativ în baza căruia instanța s-a investit cu soluționarea pe fond a contestației formulate de reclamantă împotriva actelor administrative emise de pârâte.
Contestând decizia de impunere la DGFP P, reclamanta a optat pentru jurisdicția administrativ specială reglementată de art. 205 și urm. Din OG92/2003 privind Codul d e procedură fiscală și nu a formulat cerere de renunțare la procedura aadministrativ fiscală conform disp.art. 6 alin. 4 din Legea 554/2004 privind
contenciosul administrativ,așa încât, în mod greșit prima instanță s-a considerat competentă în a soluționa pe fond cauza.
În opinia sa, numai organului administrativ sesizat în condițiile art. 205-art. 214 proc. fiscală, republicat, îi revenea competența de a solutiona contestația pe fond.
În continuare, recurenta arată că instanța de fond anulând decizia nr. 29/22.04.2008 nu a analizat condițiile suspendării soluționării contestației,suspendare ca,potrivit art. 214 alin. 1 din nr.OG 92/2003 poate fi dispusă când organul care a efectuat activitateade control a sesizat în drept cu privire la existența indiciilor săvârsirii unei infractiuni a cărei constatare ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra solutiei ce urmează a fidată în procedura administrativă.
La dosarul cauzei există adresă de înaintare către Paa ctului de control încheiat la reclamantă.
Instanța de fond nu indicat actul normativ în baza căruia s-a constatat nulitatea actelor administrative și a concluzionat în mod eronat că organele fiscale nu au respectat dispozițiile art. 101 alin. 1 și 102 alin. 1 lit. b din nr.OG 92/2003 privind Codul d e procedură fiscală, republicată, deoarece desfășurarea inspectiei fiscale s-a efectuat conform disp.art. 102 alin. 2 din OG nr. 92/2003.
Reclamanta a achitat de bună voie sumele stabilite prin decizia de impunere nr. 458/6.02.2008 emisă de pârâtă pentru beneficia de dispozițiile art. 10 alin. 1 din Legea nr. 241/2005 privind prevenirea și combaterea evaziunii fiscale.
Solicită admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei pentru solutionare la Directia de Solutionare a Contestațiilor.
Avocat, având cuvântul pentru intimata-reclamantă, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței ca temeinică și legală. Instanța de fond a judecat cauza sub toate aspectele. O simplă sesizare a organelor fiscale nu echivalează cu existența unui dosar penal; la dosar neexistând nicio dovadă la dosar că
s-ar fi început urmărirea penală.
Instanța de fond a reținut în mod corect că ispectia fiscală a fost efectuată cu incălcarea dispozitiilor imperative ale Codului d e Procedură fiscală, iar actele administrative emise în urma acestui control sunt lovite de nulitate. În mod greșit contestația formulată de reclamantă a fost suspendată de organul de solutionare a contestațiilor, în mod corect aceasta trebuia să constate că actul organului de control este lovit de nulitate. Fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Prin actiunea înregistrata la Tribunalul Prahova sub nr - reclamanta - &AL- Pas olicitat ca în contradictoriu cu paratele Agentia Nationala de Administrare Fiscala -Activitatea de Fiscala P si DGFP P, prin hotararea ce se va pronunta sa se dispună:
.//.
-suspendare executarii deciziei de impunere nr 1458/06.02.2008 și a raportului de inspectie fiscala nr AI 458/06.02.2008 până la solutionarea definitiva si
irevocabila a cauzei.
-anularea în tot a deciziei nr 29/22.04.2008 emisa de F -Agentia Nationala de Administrare Fiscala -Directia Generala de Solutionare a Contestatiilor emisa de parata.
-anularea în tot a deciziei de impunere nr 458/06.02.2008,a raportului de inspectie fiscala partiala încheiat sub nr AI 458/06.02.2008.
Reclamanta a invocat totodata si exceptia de nelegalitate a raportului de inspectie fiscala partiala prin care s-au stabilit în sarcina sa obligatii fiscale.
Motivele de nelegalitate constau în faptul ca nu s-au respectat principiile generale de conduita prevazute de art 6 si 7 din Pr.Fiscala potrivit cărora organul fiscal este indreptatit să precizeze în limitele atributiilor si competentelor ce le revin relevanta starilor de fapt fiscale si sa adopte solutia admisa de lege, dar sa ș i în știinteze contribuabilul asupra drepturilor si obligatiilor ce îi revin în desfasurarea procedurii potrivit legii fiscale.
Reclamanta invocă și incalcarea dispozitiilor art 101,102 din Pr.Fiscala si art 94 alin 4 din acelasi act normativ.
Pe fondul cauzei, reclamanta arata ca cele retinute de inspectorii fiscali prin raportul de inspectie fiscala,referitor la existenta unor bauturi alcoolice in afara antrepozitului fiscal,sunt fapte nereale,în realitate cantitatea de 6452 l de bauturi alcoolice imbuteliate apartinea unui furnizor care nu a fost receptionata datorita lipsei unor documente necesare acestei operatiuni.
Reclamanta prin precizarea actiunii a solicitat restituirea cautiunii ca urmare a renuntarii la judecata la cererea privitoare la suspendarea executarii actelor fiscale si prin completarea aceleasi actuni a solicitat,obligarea paratelor sa-i restituie suma de 52.110 lei achitata cu documentele de plata depuse la dosar.
Prin întâmpinarea depusă la dosar DGFP Pas olicitat respingerea actiunii ca nefondata,întrucat faptele retinute prin raportul de inspectie fiscala s-au stabilit fapte reale savarsite de catre reclamanta si întrucat s-a solicitat IPJ P efectuarea de cercetari penale în mod legal s-a dispus suspendarea solutionarii contestatiei potrivit art 214 al 1 din OG 92/2003.
Prin întâmpinarea depusa la dosar si de Administratia Finantelor Publice a municipiului P s-a invocat exceptia lipsei calitatii sale procesuale pasive,calitate sustinand ca are ploiesti -Activitatea de Inspectie Fiscala.
Solutionând cauza,instanta de fond prin sentinta nr 402/30.09.2008 a respins ca neântemeiată exceptia de nelegalitate a Raportului de inspectie fiscala din data de 04.02.2008 invocata de reclamanta,a respins ca neîntemeiata exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a ANAF invocata de parata.
S-a respins cererea de restituire a cautiunii formulata de reclamanta,s-a admis actiunea s-a dispus anularea raportului de inspectie fiscala din data de 04.02.2008 si decizia de impunere nr 458/06.02.2008 emisa de P si decizia nr 29/22.04.2008 emisa de DGFP P.
S-a dispus restituirea catre reclamanta a sumei totale de 52.110 lei reprezentând accize, TVA si majorari de întarziere.
Pronuntand această solutie instanta de fond a retinut ca la solicitarea IPJ P -Serviciul de Investigare a Fraudelor prin adresa nr 6188/P/02.08.2007 inspectorii fiscali din cadrul P -Activitatea de Inspectie fiscala au efectuat o verificare la sediul societatii reclamante,avand ca obiectiv stabilirea influentelor fiscale,urmare a detinerii în afara antrepozitului fiscal de bauturi alcoolice distilate fara banderole de marcare sau cu banderole de marcare neautentice si fara documentele de provenienta.
Rezultatele au fost consemnate în raportul de inspectie fiscala partiala din data de 04.02.2008 consemnandu-se că pentru cantitatea de 6.453 litri bauturi alcoolice gasita la societate fara documente legale si fara banderole de marcaj si pentru care datoreaza accize în cuantum de 37.652 lei,TVA -7.154 lei cu majorarile de întarziere aferente.
În baza raportului de inspectie fiscala, Pae mis decizia de impunere nr 458/06.02.2008,împotriva careia reclamanta a formulat contestatie care prin decizia nr 29/22.04.2008 DGFP a dispus suspendarea solutionarii acesteia pana la definitivarea cercetarii penale.
Tribunalul Prahovaa retinut cu privire la exceptia de nelegalitate a raportului de inspectie fiscala ca aceasta este nefondata,deoarece motivele de nelegalitate urmeaza a fi analizate cu ocazia cercetarii fondului cauzei.
Exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a fost de asemeni respinsa de instanta de fond pe aspect ca în cauza nu a fost citata ca parte ANAF P ci P.
Referitor la cererea de suspendare a executarii actelor fiscale s-a retinut că s-a renuntat la judecata acestuia,iar cea privind restituirea cautiunii a fost respinsa ca nefondata aratandu-se ca aceasta se poate solutiona pe baza unei cererii formulata separat de prezenta cauza.
Cu privire la fondul cauzei s-a retinut ca inspectia fiscala efectuata la cererea IPJ Paf ost efectuata cu încalcarea dispozitiilor art 94 alin 4 si 101 alin 1 si 102 alin 1 lit b din Pr.Fiscala,în sensul ca inspectorii au efectuat cercetari tehnicostiintifice desi nu aveau aceasta competenta si ca în prealabil nu a înstiintat contribuabilul in legatura cu actiunea ce urma a avea loc.
Gresit, retine instanta de fond a procedat si DGFP atunci cand a suspendat solutionarea contestatiei atata timp cât rezulta ca raportul de inspectie fiscala este lovit de nulitate absoluta ca urmare a încalcarii dispozitiilor imperative ale pr.Fiscala suscitate.
Împotriva sentintei pronunțată de instanta de fond a declarat recurs DGFP P criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie,solicitand modificarea în tot a acesteia si pe fond respingerea actiunii formulata de reclamanta ca nefondata.
Recurenta arata ca Tribunalul Prahova, gresit s-a considerat competent a solutiona pe fond cauza, atata timp cât contestatia formulata împotriva actelor administrativ fiscale a fost suspendata în faza jurisdictiei administrative conform art 214
alin 1 PR.Fiscala, jurisdictie la care nu a renuntat potrivit art 6 alin 4 din Legea 554/2004.
Instanta de fond, sustine recurenta, avea obligatia sa analizeze numai legalitatea măsurii de suspendare a solutionarii contestatiei,si nu sa solutioneze cauza pe
fond. Suspendarea solutionarii contestatiei a fost luată potrivit art 214 alin 1 Pr.Fiscala,până la incheiere cercetarilor penale ce se efectuau cu privire la activitatea reclamantei.
În ceea priveste constatarea nulitatii actelor administrative, recurenta arata
ca solutia este nelegala deoarece acestea au fost întocmite cu respectarea dispozitiilor art 46 din Pr.Fiscala,iar verificarea s-a facut de o comisie mixta formata din ofiteri ai politiei si inspectori fiscali.
Stabilirea si calcularea taxelor si impozitelor,sustine recurenta,intra în competenta inspectorilor fiscali.
În cauză, arată recurenta, nu s-au încalcat nici dispozitiile art 94 alin 4 si 101 alin1 si 102 alin 1 lit b din Pr.Civ.
Curtea, analizand sentinta pronuntata de instanta de fond prin prisma criticilor formulate de recurenta avand în vedere actele dosarului si dispozitiile legale în materie constata ca recursul este nefondat urmand a fi respins pentru urmatoarele considerente.
Prima critica referitoare la investirea instantei de fond cu solutionarea cauzei este nefondata.
Instanta de fond atunci cand s-a investit cu solutionarea pe fond a cauzei a respectat dispoozitiile art 6 alin 3 si 4 din legea 554/2004,în sensul ca partea care a optat pentru o jurisdictie speciala poate renunta la aceasta si se poate adresa instantei de contencios administrativ.
Chiar daca reclamanta nu a facut o cerere scrisa în acest sens,adresarea sa la instanta de contencios administrativ,reprezinta o renuntare tacita la jurisdictia administartiva.
Accesul liber la justiție este consacrat, ca drept cetățenesc fundamental, atât prin art.6 pct.1 din Convenția Drepturilor Omului, cât și prin art.21 din Constituția României, prin art.10 din Declarația universală a drepturilor omului, precum și prin art.14 pct.1 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice.
În Constituție, accesul liber la justiție este conceput ca drept al oricărei persoane de a se putea adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime, garantându-se că exercitarea acestui drept nu poate fi îngrădită prin nici o lege.
De-altfel dispozitiile art 6 din legea contenciosului administrativ respecta întrutotul reglementarile interne si europene privind liberul acces la justitie.
Din acest punct de vedere,critica recurentei este nefondata.
Referitor la fondul cauzei,citica recurentei este nefondata.Instanta de fond nu a analizat actele administrativ fiscale din punct de vedere al temeiniciei acestora,in sensul daca reclamanta datoreaza sau nu taxele si accesoriile stabilite în sarcina sa de plata.
Instanta de fond a analizat si a constatat corect ca actele administrativ fiscale sunt lovite de nulitate deoarece au fost incheiate cu nerespectarea procedurii privitoare la efectuarea contolului care a avut loc la societatea reclamanta.
Inspectia fiscală, s-a desfasurat cu încalcarea dispozitiilor împerative ale art 101 si 102 din Pr.Fiscala, în raport cu care, înaintea desfasurarii inspectiei fiscale, organul fiscal are obligatia sa instiinteze contribuabilul in legatura cu actiunea care urmeaza sa se desfasoare, prin transmiterea unui aviz de inspectie fiscala.
(2) Avizul de inspectie fiscala va cuprinde:
a) temeiul juridic al inspectiei fiscale;
b) data de incepere a inspectiei fiscale;
c) obligatiile fiscale si perioadele ce urmeaza a fi supuse inspectiei fiscale;
d) posibilitatea de a solicita amanarea datei de incepere a inspectiei fiscale.
Amânarea datei de incepere a inspectiei fiscale se poate solicita, o singura data, pentru motive justificate.
Art. 102 din acelasi act normativ la randul sau reglementeaza comunicarea avizului de inspectie fiscala în sensul ca;Avizul de inspectie fiscala se comunica contribuabilului, in scris, inainte de inceperea inspectiei fiscale, astfel a) cu 30 de zile pentru marii contribuabili; b) cu 15 zile pentru ceilalti contribuabili.
Din actele dosarului,respectiv din continutul raportului de inspectie fiscale, nu rezulta ca recurenta a respectat procedura prevazuta de art 101 si 102 din Pr.Fiscala, norma inperativa, nerespectarea acesteia ducand la nulitatea actului juridic incheiat.
Sustinerile recurentei,ca verificarea s-a facut de o achipa comuna de inspectori fiscali si ofiteri de politie nu rezulta din raportul de inspectie fiscala Din continutul acestuia rezulta ca verificarea s-a facut numai de inspectori fiscali, pe care
l-au si semnat în acest sens.
Respectarea procedurii de verificare este obligatorie chiar daca asa cum arata recurenta competenta verificarii asupra texelor si impozitelor fiscale apartine administratiei fiscale,situatie pe care instanta de fond nu a inlaturat-o.
Față de toate considerentele reținute,Curtea constata ca recursul este nefondat motiv pentru care în conformitate cu art 312 alin 1 Pr.Civ recursul urmează a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâtaDirecția Generală a Finanțelor Publice P- Direcția de Soluționare a Contestațiilor, cu sediul în P,- județul P, împotriva sentinței nr. 402 din 30 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamanta- & 93 SRL, cu sediul în P, str. -, nr. 46, județul P și pârâtaAgenția Națională de Administrare Fiscală-Administrația Finanțelor Publice
.//.
P,cu sediul în P, str. - - nr. 22 județul P, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronuntata in sedinta publică azi, 15 ianuarie 2009.
PRESEDINTE, JUDECĂTORI,
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red.AU/MC
2 ex/26.01.2009
jud. Fond
operator de date cu caracter personal
notificare nr. 3120
Președinte:Alexandrina UrlețeanuJudecători:Alexandrina Urlețeanu, Maria Pohoață, Valentin Niță
