Suspendare executare act administrativ fiscal. Decizia 4610/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 4610
Ședința publică de la 10 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Gabriela Carneluti
JUDECĂTOR 2: Robert Emanoil Condurat
JUDECĂTOR 3: Laura
Grefier
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta D-ACTIVITATEA DE INSPECȚIE FISCALĂ, cu sediul în C,-, împotriva sentinței nr.1340 din 26 august 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosar nr-,în contradictoriu cu intimata reclamantă SRL Cn cu sediul în C-.jud.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimata reclamantă - SRL, prin avocat, lipsind recurenta pârâtă D-ACTIVITATEA DE INSPECȚIE FISCALĂ.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care, apreciindu-se dosarul în stare de soluționare, s-a acordat cuvântul asupra recursului.
Avocat, pentru intimata reclamantă - SRL arată că prima instanță a apreciat corect asupra prevederilor art.14 din Lg.554/32004, solicitând respingerea recursului, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA:
Asupra recursului de față;
Tribunalul Dolj, prin sentința nr.1340 din 26 august 2009 admis în parte cererea formulată de reclamantul - SRL în contradictoriu cu pârâtul D- ACTIVITATEA DE INSPECTIE FISCALA.
S-a dispus suspendarea executării Deciziei de impunere nr. 192/29.05.2009 emisă de D - Activitatea de inspecție fiscală, până la pronunțarea instanței de fond și s-a respins cererea privind suspendarea executării Raportului de inspecție fiscală nr. 2282 din 29.05.2009 întocmit de
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că potrivit art. 14 din Legea nr. 554/2004, pentru a se putea dispune suspendarea unui act administrativ fiscal trebuie întrunite cumulativ două condiții: existența unui caz bine justificat, în sensul existenței unei îndoieli puternice asupra prezumției de legalitate de care se bucură actul administrativ, de natură a învinge principiul conform căruia actul administrativ este executoriu din oficiu și, de asemenea, suspendarea executării actului este necesară pentru prevenirea unei pagube iminente, în sensul dispozițiilor art. 2 alin 1 lit. ș din Legea 554/2004.
Prin caz bine justificat, Legea 554/2004 are în vedere potrivit art. 2 lit. t, existența unor împrejurări legate de starea de fapt și de drept care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ, iar paguba iminentă este definită de legiuitor ca prejudiciu material viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public.
În cauza de față, instanța a apreciat că ambele condiții prevăzute de dispozițiile legale citate anterior sunt îndeplinite.
Astfel, în ce privește paguba iminentă, instanța a apreciat că prin executarea actului administrativ fiscal, în raport cu cuantumul ridicat al sumei ce urmează a fi puse în executare - - lei, reclamanta este expusă unui prejudiciu material previzibil fiind practic în imposibilitate de a-și achita obligațiile față de salariați și cocontractanți, în cadrul contractelor comerciale și de credit aflat în derulare( a căror existență, contrar susținerilor pârâtei este probată cu înscrisurile depuse la dosar de către reclamantă) cu consecințe extrem de păgubitoare asupra întregii activități desfășurate a cărei continuare, în condițiile punerii în executare a actului administrativ în discuție, este incertă.
De asemenea, cât privește cazul bine justificat, având în vedere că așa cum rezultă din raportul de inspecție fiscală contestat în cauză, concluziile organelor de control fiscal nu par a fi expresia unei analize detaliate a înscrisurilor și argumentelor prezentate de societatea supusă controlului, cu privire la sumele contestate de reclamantă fiind necesare verificări faptice legate de existența în contabilitatea acesteia a originalului facturilor în baza cărora a fost făcută deducerea apreciată ca încălcând dispozițiile legale, precum și în legătură cu sumele reținute de organele fiscale ca reprezentând dividende nete din profitul anului 2005, instanța apreciază că în privința actului administrativ contestat, există o puternică îndoială asupra prezumției de legalitate ce caracterizează actele administrative, împrejurare ce justifică suspendarea executării până la lămurirea tuturor aspectelor cu ocazia soluționării fondului cauzei.
Ca atare, față de cele reținute anterior, constatând că în cauză sunt îndeplinite condițiile art. 14 din Legea nr. 554/2004 instanța a dispus suspendarea executării deciziei de impunere până la pronunțarea instanței de fond.
În ce privește însă cererea de suspendare a executării raportului de inspecție fiscală nr. 2282/29.05.2009, emis de D având în vedere că raportul în discuție nu conține dispoziții susceptibile de executare, limitându-se la constatări în baza cărora a fost emisă decizia de impunere, instanța a apreciat că această cerere nu este admisibilă, fiind respinsă.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta D-ACTIVITATEA DE INSPECȚIE FISCALĂ, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Recurenta a arătat că în cauză nu s-a făcut dovada de către reclamantă a existenței unei pagube iminente, în sensul art.2,lit.s din Legea nr.554/2004, atâta vreme cât instanța de fond nu a avut în vedere cuantumul sumelor care fac obiectul actului administrativ fiscal contestat, prin raportare la cifra de afaceri a societății reclamante, dar și la alți indicatori economico-financiari ai acesteia.
În ceea ce privește cazul bine justificat, instanța de fond a considerat în mod netemeinic că acesta este îndeplinit în cauză luând în considerare doar un singur aspect, respectiv lipsa verificărilor cu privire la originalul unor facturi, cu atât mai mult cu cât această critică nu a fost invocată în cadrul procedurii pealabile de contestare de către reclamantă.
În concluzie, recurenta a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței instanței de fond în sensul respingerii cererii de suspendare ca fiind netemeinică și nelegală.
Examinând recursul declarat, Curtea urmează să îl respingă, în baza art.312c. pentru considerente care vor fi arătate în continuare.
Articolul 14 din Legea nr.554/2004 prevede două condiții pentru a se putea dispune suspendarea unui act administrativ, respectiv existența unui caz bine justificat, în sensul existenței unei îndoieli puternice asupra prezumției de legalitate de care se bucură actul administrativ, și o pagubă iminentă, în sensul dispozițiilor art.2 lin.1 lit.ș din Legea nr.554/2004.
Referitor la paguba iminentă, Curtea împărtășește punctul de vedere al instanței de fond în sensul că aceasta există în cauză, ea rezultând atât din cuantumul ridicat al sumei imputate de recurentă, cât și din impactul pe care reținerea acestei l-ar avea asupra activității societății și a îndeplinirii obligațiilor contractuale.
Critica recurentei referitoare la neraportarea de către instanță a sumei imputate la ansamblul activității societății reclamante, pentru a se constata că această sumă nu este semnificativă, nu poate fi reținută de C deoarece pentru o societate mică-cum este reclamanta, o sumă de circa 200.000 lei prezintă întotdeauna importanță, iar instanța de fond, în analiza condiției, chiar a avut în vedere indicatorii economico-financiari ai reclamantei la analizarea impactului reținerii sumei asupra funcționări normale a acesteia, dar și alte elemente semnificative în realizarea unei corecte aprecieri.
În ceea ce privește cazul bine justificat, Curtea constată că și referitor la această condiție instanța de fond a apreciat în mod temeinic că ea este întrunită în cauză, având în vedere modul deficitar în care organul de control a efectuat inspecția fiscală, cu consecințe negative asupra prezumpției de legalitate a actului administrativ-fiscal încheiat.
Motivul de recurs invocat de pârâtă referitor la necriticarea actului întocmit, prin contestație, și sub aspectul lipsei efectuării verificărilor cu privire la originalul unor facturi nu poate fi reținut de C, deoarece o astfel de condiție prealabilă nu este prevăzută de nici un text de lege, iar instanța de fond, la aprecierea îndeplinirii acestei condiții, a avut în vedere nu numai aspecte referitoare la facturi, ci și cele privitoare la modul deficitar în care s-a desfășurat controlul în ansamblu,ceea ce a creat o puternică prezumție de nelegalitate a actului întocmit.
Având în vedere considerentele expuse anterior, Curtea urmează să respingă recursul pârâtei,în baza art.312.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta D-ACTIVITATEA DE INSPECȚIE FISCALĂ împotriva sentinței nr.1340 din 26 august 20099, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosar nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă SRL
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 10 2009
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red.jud.
Jud.fond
19 2009
Președinte:Gabriela CarnelutiJudecători:Gabriela Carneluti, Robert Emanoil Condurat, Laura
